Apele Romane Buzau-Ialomita

Mulțumim colegilor noștri pentru aceste fotografii de colecție!🙏

🌱Pentru că instituția Apele Romane Buzau-Ialomita face parte din comunitate buzoiană și pentru că în acestă comunitate se întâmplă activități minunate, specialiștii Laboratorului de calitatea apelor Buzău sunt mentori în activitățile propuse în cadrul Școlii de vară STEAM, organizată de Fundația Comunitară Buzău în parteneriat cu grupul de inițiativă InspoExplor.
🔬Astăzi am ghidat copiii prezenți în lumea subacvatica, lumea insectelor și a organismelor miscroscopice, la Școala de Vară STEAM organizată în localitatea Vernești.
💧Micii exploratori au descoperit organismele care "mișcă" în picatura de apă de ploaie, au aflat povestea Libelulei, a lipitorii (utilizată ca instrument medical arhaic), dar și a efemeropterei (care trăiește în stadiul de larvă 3 ani și în stadiul de adult o zi), a Perlei (larvă indicatoare de apă curată), a trihopterelor (inginerii nevăzuți ai apelor).
🎏După explorarea microscopică a urmat o activitate artistică prin "împodobirea" insectelor din Atlasul apelor.

Activitățile din cadrul Școlii de vară, sunt gândite să aprindă curiozitatea copiilor pentru știință, oferindu-le celor mici metode practice și distractive de a învăța noțiuni de știință, tehnologie, inginerie, artă sau matematică.
Evenimentele fac parte din 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒̦𝐜𝐨𝐥𝐢 𝐝𝐞 𝐕𝐚𝐫𝐚̆ 𝐒𝐓𝐄𝐀𝐌, dezvoltat de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România - FFCR cu sprijinul Pepco Romania și implementat local de Fundatia Comunitara Buzau în parteneriat cu grupul de inițiativă InspoExplor, ce urmărește să deschidă apetitul pentru științe al copiilor din comunități cu acces limitat la educație non-formală și să le ofere șansa de a deprinde abilități esențiale pentru viitor prin joacă și experiment.

Apele Române susțin EDUCAȚIA pentru o NATURĂ sănătoasă și curată!

🇪🇺🇷🇴Apă pentru pace



Cooperarea pașnică în domeniul apei – în interiorul și între țări – poate deschide calea pentru o cooperare pașnică în toate sectoarele, dar și pentru reducerea inegalităților existente la nivel global.

În același timp, doar uniți în jurul apei, vom reuși să găsim cele mai bune soluții de adaptare la schimbările climatice.

În mod cert, apa este sub o presiune tot mai mare. De ce?

⏩Efectele schimbărilor climatice legate de apă se accentuează și o populație globală în creștere impune o cerere din ce în ce mai mare pentru o resursă finită de apă.

⏩În multe țări, accesul oamenilor la apă potabilă sigură este distribuit inegal și inechitabil.

⏩Lipsa pe scară largă a cooperării transfrontaliere privind resursele de apă pune în pericol calitatea și cantitatea rezervelor de apă și, prin urmare, amenință stabilitatea socială și internațională.

În România, aproape 500 de localități care beneficiază de sisteme centralizate cu apă sunt alimentate cu apă restricționat în această perioadă.

Specialiști noștri iau măsuri permanent de păstrare a rezervelor de apă în principalele acumulări, prioritară fiind alimentarea cu apă a populației.

Menținem coeficientul de umplere în jurul valorii de 79,44%, iar volumul existent în principalele 40 de lacuri este de 3,44 miliarde de metri cubi de apă.

*****************************************************************************************************
O campanie inițiată de Comisia Europeană și susținută de Ministerul Mediului - România, în parteneriat cu instituția noastră.

‼️Monitorizăm permanent resursele de apă și luăm măsuri de stocare a apei în principalele acumulări.

În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 79,77% (în scădere față de săptămâna trecută când era de 80%).

Menținem însă un volum de cca 3,46 miliarde metri cubi, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.

Astfel, se situează sub debitele medii ale lunii, următoarele sectoare de râuri (57 față de 12 cât erau săptămâna trecută):

➡️6 sectoare pe râurile Interioare, respectiv pe râul Jiu (județul Gorj) și pe râul Buzău (județ Buzău), se află în faza de atenționare-avertizare pentru folosințele populație și industrie;

➡️9 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Olt (județ Harghita) și pe râul Ialomița (județele Ialomița și Brăila), se află în treapta 1 de restricții pentru folosințele irigații;

➡️2 sectoare pe râurile interioare, respectiv pârâul Belinul Mare și pârâul Vadasz (județul Covasna) se află în treapta 2 de restricții pentru folosința piscicultură;

➡️30 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (județul Brăila), râul Călmățui (județele Brăila și Buzău), râul Olt (județul Brașov), pârâurile Homorodul Mare Fișag (județul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Ojdula, Cașin, Turia, Mărtineni, Borviz, Zăbala, Mărcușa, Fundul Piriului (județul Covasna), se află in treapta 3 de restricții pentru folosințele Irigații și Piscicultură.

➡️Acumulările Pârcovaci, Hălceni din județul Iași, Acumularea Cal Alb din județul Botoșani și Acumularea Mănjești din județul Vaslui se află în treapta 3 de restricții pentru folosințele Populație, Industrie, irigații și piscicultură.

‼️În prezent, în 449 de localități (inclusiv comune și sate) reprezentând 15% din localitățile de la nivel național, din care 6 orașe (Dorohoi, Târgu Neamț, Târgu Ocna, Roman, Pașcani și Hârlău, parțial municipiul Iași) care dispun de sisteme centralizate, alimentarea cu apă a populației este asigurată cu restricții de către operatorii de apă, respectiv în anumite intervale orare.

Cele mai afectate localități sunt în județele: Botoșani -140 localități, Iași – 77 localități, Alba - 62 localități, Gorj – 35 localități, Vrancea – 21 localități, Bacău – 19 localități, Neamț – 17 localități, Galați – 16 localități, Hunedoara 12 localități, Vaslui – 10 localități, Olt și Argeș - 8 localități.

‼️În prezent, în 251 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale sunt fântâni secate, comunitățile fiind afectate de secetă. Cele mai multe localități afectate sunt în județele Botoșani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Iași, Galați.

Cele mai afectate rămân localitățile din județele Botoșani -144 localități din care parțial și Municipiul Dorohoi, Vaslui - 61 localități, Neamț – 12 localități, Iași – 7 localități, Suceava – 9 localități.

Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populație privind utilizarea rațională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populației.

💦În week-end-ul 19-21 iulie, Apele Romane Buzau-Ialomita a participat ca partener la Tabăra de Știință și Aventură, ExplorEX, organizată de Alunis Art Center, alături de Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului, K9 for Humanity, Societatea Exploratorilor.

🌱Cei 40 de copii participanți au experimentat legătura directă cu natura prin cazare de tip camping, învătând tehnici de mo***re a corturilor, tehnici de supraviețuire, descoperirea geologiei locului (cu faimosul chihlimbar de Colți), dar și ce înseamnă un ecosistem și cm il păstrăm sănătos.

🦠În cadrul atelierului Micro-Mistere copiii au descoperit lumea fascinantă dintr-o picătură de apă, au aflat că ce "mișcă" în câmpul microscopului sunt algele, "pădurile" din apă.
🦐Din lumea microscopică s-a trecut la investigarea Macronevertebratelor, locuitorii de sub pietrele de pe fundul apelor. Au descoperit povestea efemeropterelor care trăiesc ca adult o zi, a trihopterelor- acei ingineri iscusiți ai apelor, ce indică Perla marginata dacă o găsim într-un pârâu de munte.
🌻🦋🪳🐚🐦🐸Dar cel mai important au înțeles rolul fiecărei vietăți în natură.

🌲🐾💨💦Orientarea în natură și cu o adevărată vânătoare de "comori" au întregit această experiență minunată a micuților participanți, pe care nici ploaia scurtă de vară cu tunete și fulgere nu i-a speriat fiind o altă dovadă că facem parte din NATURĂ.



Alunis Art Center
Geoparcul U N E S C O Tinutul Buzaului
K9 For Humanity
Societatea Exploratorilor

Apele Romane Buzau-Ialomita este la ExplorEX cu atelierul MICROMISTERE....

‼️Măsuri suplimentare pentru asigurarea apei destinate folosințelor din aval



În momentul de față, din acumularea Siriu, aflată în administrarea Apele Romane Buzau-Ialomita, evacuăm un debit suplimentar zilnic mediu în valoare de 5,3 mc/s. Acesta este mai mare decât debitul afluent (cel care intră în lac), respectiv de 1,9 mc/s.

‼️🏞Această măsură este luată pentru asigurarea folosințelor din aval, conform autorizațiilor de gospodărire a apelor.

Exploatarea lacului se realizează în condiții de siguranță, conform regulamentului de exploatare.

❄️🏔Situată pe râul Buzău și formată în urma construcției barajului cu același nume și a hidrocentralei Nehoiașu, acumularea Siriu asigură alimentarea cu apă a municipiului Buzău și a localităților din aval.

Barajul Siriu este cel mai înalt baraj din administrare și a doua construcție din anrocamente ca mărime din România.

*********************************************************

💧Coeficientul de umplere în lacul Siriu este astăzi de 85,21% având un volum de 62,53 de milioane de metri cubi de apă.

În principalele 40 de lacuri de acumulare este astăzi de 79,94%. Volumul de apă din cele 40 de lacuri este de 3.46 miliarde de metri cubi de apă.

Sursa📷: Radu Iftinoiu

INFORMARE privind exploatarea resurselor de apă/satisfacerea cerințelor de apă în perioade deficitare, la nivelul județului Buzău

📍Județul Buzău traversează o perioadă îndelungată de secetă extremă (așa cm este definită de Administrația Națională de Meteorologie pe site-ul www.meteoromania.ro).
📍Începand încă din anul 2018, seceta s-a agravat de la o lună la alta și de la un an la altul, întreg intervalul de 6 ani înregistrând precipitații sub mediile multianule. Pe cursurile de apă din administrarea A.B.A Buzău-Ialomița, debitele lichide sunt mult sub valorile medii multianuale la toate stațiile hidrometrice din bazinul Buzăului, cu ponderi între 70% la stația hidrometrică Varlaam 2 (r. Bâsca Mică) și 0% la stația Potârnichești (r. Câlnău) unde se înregistrează un fenomen de secare prelungit.
📍În aceste condiții, activitatea de monitorizare/ gestionare/ exploatare a rezervei de apă pe cursurile de apă din administrarea ABA Buzău-Ialomița se face conform prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, plan care cuprinde măsuri asumate de către toti beneficiarii prin planul propriu de restricții (Anexa nr. 16 – Program de restricții în alimentarea cu apă în caz de secetă) actualizat anual de către aceștia și transmis către ABA Buzău – Ialomița. Programul de restricții în alimentarea cu apă în caz de secetă (Anexa nr. 16) întocmit de către unitățile beneficiare se realizează cu respectarea volumelor înscrise în autorizațiile de gospodărire a apelor și cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 modificată și completată.
📍Măsurile de raționalizare în folosirea apelor, corespunzătoare fazei determinate și condițiile locale concrete se stabilesc de către beneficiari, în colaborare cu SGA-urile.
✅Ca măsuri ce trebuie avute în vedere de utilizatorii de apă în situații premergătoare intoducerii restricțiilor, se pot aminti:
• Eliminarea risipei si limitarea pierderilor de apă și asigurarea calității corespunzătoare a apelor evacuate;
• Punerea în funcțiune a instalațiilor de alimentare de rezervă din apa subterană sau din alte surse de apă;
• Accentuarea reutilizării și folosirea tuturor posibilităților de compensare internă a cerințelor de apă;
• Organizarea eventualelor revizii și reparații, etc.
Toate aceste măsuri, precum și altele în acest sens, sunt înscrise în actele de reglementare deținute de aceștia.
✅În prezent, situația aplicării prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare și situațiile de restricții înregistrate în satisfacerea cerințelor de apă la folosințe, este următoarea:
- faza de atenționare/ avertizare pentru folosințele care se alimentează din râul Buzău pe sectorul “post hidrometric Măgura – izvor” instituită începând cu data de 05.06.2024;
- faza de restricții treapta III pentru folosințele care se alimentează din râul Buzău, sectorul 1 “râu Buzău - vărsare – ph Banița”, instituită în data de 03.07.2024;
- faza de restricții treapta III pentru folosințele care se alimentează din râul Călmățui – cf. Dunăre – izvor instituită în data de 03.07.2024.
📍În ceea ce privește exploatarea lacului de acumulare Siriu, aceasta se face conform prevederilor Regulamentului de exploatare, în baza unui program de exploatare lunar, întocmit de Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița și aprobat de Ministerului Mediului Apelor și Padurilor, Administrația Natională „Apele Române” cu acordul S.C. Hidroelectrica SA și INHGA București.
📍Prin programul lunar de exploatare, pe baza debitului afluent prognozat de INHGA, se estimează debitele posibil a fi evacuate prin CHE Nehoiașu, astfel încât să fie satisfăcute cerințele de apă ale folosințelor, folosința principală fiind alimentarea cu apă a localităților din aval.
📍Debitele afluente scăzute înregistrate în lunile iunie-iulie au impus exploatarea conform prevederilor Cap VI Regimuri de funcționare/ 6.3. Exploatare în perioada de ape mici sau deficitare din Regulamentul de exploatare, care prevede:
„Sunt considerate perioade de ape mici sau deficitare atunci când debitele afluente în acumularea Siriu au valori mai mici de 3.0 mc/s , situație în care nu pot fi asigurate în totalitate debitele necesare folosințelor din aval. Ca urmare, mărimea debitelor evacuate din lac va fi mai mică de 3.0 mc/s. În acest caz, debitele necesare folosințelor vor fi diminuate.”
📍Încă de la începutul lunii iunie s-au înregistrat debite afluente zilnice în lacul Siriu mai mici de 3.0 mc/s, situație ce a determinat necesitatea adaptării programului de funcționare a CHE Nehoiasu astfel încât sa fie satisfăcute atât cererile crescute de apă, cât și respectarea unui gradient de scădere a cotei în lac, conform recomandărilor proiectantului.
📍În aceste condiții, în luna iunie nivelul în acumularea Siriu a scăzut cu cca 2 m, situându-se la sfarșitul lunii sub nivelul aprobat de ANAR, în condițiile în care și debitul afluent înregistrat a fost sub cel prognozat de INHGA. În vederea asigurarii cerințelor de apă pentru folosințele de pe râul Buzău, de la 1 iunie până în prezent, s-a evacuat din acumularea Siriu, prin functionarea CHE Nehoiașu, un volum de cca 18 milioane mc de apă.
📍În prezent, exploatarea lacului de acumulare Siriu se face adaptându-se programul zilnic prin Dispeceratul Bazinal în funcție de situația hidrometeorologică (viituri, scurgeri minime, etc), conform normelor în vigoare.

Meteo Romania | Site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie În situații de Atenționare/Avertizare Generală ce vizează și Municipiul București, se elaborează o prognoză specială pentru intervalul de valabilitate a mesajului de Atenționare/Avertizare.

🌱Educația ecologică este o activitate important pentru Administrația Bazinală de apă Buzău-Ialomița.
💧De aceea am răspuns invitației de a fi parteneri în evenimentul organizat de Alunis Art Center în perioada 19-21 iulie 2024.
🌱 Atelierele propuse în cadrul taberei ecologice fac parte din proiectul ExplorEX finanțat prin Fondul Științescu Buzău, ediția III, implementat de Fundația Comunitară Buzău.
🐟Reprezentantul Apelor Române va susține un atelier dedicat cunoașterii organismelor acvatice și importanța păstrării apelor curate.
Vă așteptăm alături de noi.
Accesul la toate atelierele este gratuit.

‼️Creșterea în continuare a investițiilor în infrastructura de apă este esențială pentru reducerea poluării la sursă având în vedere faptul că cei mai mari poluatori ai apelor rămân marile aglomerări urbane.



La nivel național, există un număr de 2.393 rețele de canalizare, din care:
➡️1.813 sunt funcționale;
➡️580 se află în diferite stadii de execuție, potrivit celui mai recent raport realizat de specialiști noștri.

În ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate, au fost evidențiate 1.080 stații de epurare, din care:
➡️ 778 funcționale,
➡️alte 302 stații de epurare noi, finalizate, la care populația nu a fost racordată încă sau aflate în probe tehnologice/ dezafectate.

Gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate, în aglomerări mai mari de 2.000 locuitori echivalenți, corespunde unei încărcări biologice de circa 73,1% locuitori echivalenți.

Gradul de acoperire cu stații de epurare a apelor uzate corespunde unei încărcări biologice de circa 72,1% locuitori echivalenți, ceea ce inseamnă o creștere cu 15%-20% comparativ cu situația de acum 15 ani.

În ceea ce privește situația la nivel județean, cele mai ridicate grade de racordare la reţele de canalizare (peste 80%) au fost identificate în 12 judeţele: Alba, Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Covasna, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Sălaj, Sibiu și Timiș și în aglomerarea Bucureşti.

La polul opus (între 30% - 50%), se situează judeţele Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov.

Referitor la gradele de racordare la staţiile de epurare, situaţia este următoarea:
➡️în 10 judeţe: Brașov, Cluj, Constanța, Covasna, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Sălaj, Sibiu, Timiș;
➡️ în aglomerarea Bucureşti s-au înregistrat valori de peste 80%.

La polul opus, valori de racordare (între 30%-50%) s-au înregistrat în 6 județe: Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Olt și Teleorman.

Citește articolul dedicat în Revista Hidrotehnica (pag. 14-16).
👇
https://bit.ly/4ePyxM4

***********************************(*****************
Informarea face parte din campania inițiată de Comisia Europeană în România /European Commission și susținută de Ministerul Mediului - România, în parteneriat cu instituția noastră, cele 11 Administrații Bazinale de Apă și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Să privim apa altfel! Prea puțină apă 🏞

🔥⛈️Schimbările climatice alimentează.alternanța fenomenelor extreme: inundații cu puternic efect local urmate de secete mai lungi în Europa și pe glob.



Instituția noastră monitorizează de la începutul lunii iunie mai multe sectoare de râuri. Astfel, pentru două pârâuri din județul Harghita- bazinul hidrografic Olt și alte zece secțiuni de pe râul Buzău - din bazinul hidrografic Buzău-Ialomița - se aplică Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.

‼️Chiar dacă în aceste zone vorbim despre debite apropiate de nivelul minim necesar, nu există cerințe de apă din partea utilizatorilor pe care să nu le putem satisface.

În acest moment, coeficientul de umplere în prinicipalele 40 de lacuri este de 78,96%, iar rezerva de apă este de 3,42 miliarde de metri cubi.

⚠️🌊În ultimele 24 ore, la 50 de stații hidrometrice din bazinele hidrografice s-au înregistrat precipitații însemnate cantitativ (între 40- 60 l/mp, izolat peste 70 l/mp): Apele Române Someș-Tisa, Apele Române Olt, Apele Române Mureș, Apele Române Crișuri, Apele Române Banat, Apele Române Jiu,
Apele Române Prut-Bârlad și Apele Române Siret.

🆘️Trebuie să folosim rațional apa și în zonele tradițional expuse secetei atunci când plouă să stocăm apa de ploaie. Apa pentru băut trebuie folosită doar pentru băut, iar pentru celelalte activități casnice să apelăm, acolo unde este posibil, la alternative.

Natura deține cheia rezistenței la secetă.

💧🌱Reumidificarea zonelor umede, refacerea câmpiilor inundabile naturale și plantarea de culturi rezistente la secetă, care utilizează mai puțină apă, sunt doar câteva moduri prin care natura ne poate veni în ajutor.

****************************************************
Informarea face parte din campania inițiată de Comisia Europeană în România susținută de Ministerul Mediului - România, Administrațiile Bazinale de Apă și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Mai multe despre campanie, găsiți și în secțiunea dedicată din site sau în link-ul din comment.

💦Joi, 27.06.2024, la sediul ABA Buzău-Ialomița s-a desfășurat ședința Comitetului de Bazin Buzău-Ialomița, care a avut ca obiectiv marcarea împlinirii a 20 de ani de la prima celebrare a Zilei Internaționale a Dunării.
💦Ziua Dunării a fost sarbatorită pentru prima dată de ICPDR pe 29 iunie 2004 pentru a evidenția cea de-a 10-a aniversare de la semnarea Convenției pentru protecția fluviului Dunărea. Prin efortul comun al diferitelor organizații, sărbătorirea Zilei Dunării în tot Bazinul Dunării a devenit un eveniment anual, care aduce un omagiu rolului important pe care Dunărea și afluenții săi îl joacă în viața oamenilor: furnizarea de apă, hrană, energie, recreere și mijloace de trai. Ziua Dunării celebrează popoarele din regiune, flora și fauna care îsi găsesc refugiu în bazinul Dunării.
💦Cum păstrăm „Dunărea albastră”? Cea mai bună cale pentru protecția și pentru un management eficient al apelor din districtul fluviului Dunărea este cooperarea dintre toate țările dunărene, armonizând interesele celor din amonte cu ale celor din aval.
💦Dintre țările dunărene, România deține sectorul cel mai lung al fluviului Dunărea (1075 km) și Delta Dunării – a doua mare zonă umedă din Europa și singura deltă din lume declarată în totalitate monument al naturii.
✅Întâlnirea de lucru de joi a reunit reprezentanți ai autorităților naționale, locale, județene, ai operatorilor de apă, ai instituțiilor publice și ai ONG-urilor din bazinul hidrografic Buzău-Ialomița.
✅Cu acest prilej, Vicepreședintele Comitetului de Bazin Buzău-Ialomița, doamna Director al ABA Buzău-Ialomița, Marilena Stoian, a prezentat mesajele transmise cu ocazia Zilei Dunării 2024 de către Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet și de către Directorul General al Administrației Nationale „Apele Române”, Sorin Lucaci.

Să privim apa altfel!- Prea multă apă 🌊

Natura poate fi aliatul nostru cel mai puternic, cu abilități uimitoare de a absorbi apa și de a restabili echilibrul.

Reinundarea zonelor umede, plantarea copacilor și refacerea câmpiilor inundabile naturale sunt doar câteva modalități prin care putem colabora cu natura pentru a atenua impactul schimbărilor climatice.
_____________________________________________________

Proiectul RO-FLOODS - „Întărirea capacității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor 2 și 3 ale ciclului II al Directivei Inundații 2007/60/CE -SIPOCA 734” - a fost derulat
de Ministerul Mediului - România în parteneriat cu instituția noastră, cu sprijinul World Bank Romania. Acesta a avut ca scopuri reactualizarea de:

✅Hărți de Hazard și Risc la Inundații;

✅Planuri de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027 de la nivelul tuturor celor 11 Administrații Bazinale de Apă (+Fluviul Dunărea).

Început acum mai bine de 4 ani, proiectul a implicat sute de experți români și internaționali.

‼️🌡📲Totodată a fost dezvoltată platforma www.inundatii.ro - Inundatii.ro „(...) 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖𝑎 ℎ𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 ℎ𝑎𝑧𝑎𝑟𝑑 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑑 𝑠̦𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑙𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒”.

ℹDatele conținute în hărți reprezintă peste 💻39 TB de date (fiind stocate în aproximativ 40 de computere), iar la colectarea acestora au lucrat peste 400 de experți, timp de doi ani. Astfel, au fost identificate mai mult de 500 de zone expuse riscului la inundații. Din cei aproape 80.000 de km de râuri administrați de instituția noastră la nivel național, au fost modelați, în cadrul proiectului, 25.000 de km.

‼️⚠️”𝑀𝑎𝑖 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 30.000 𝑑𝑒 𝑘𝑚 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑖, 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎̂𝑛𝑑 𝑟𝑎̂𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑖𝑐𝑖, 𝑛𝑒𝑐𝑎𝑑𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑚𝑒𝑛𝑎𝑗𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑎̆𝑟𝑜𝑟𝑎 𝑣𝑜𝑟 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖 𝑔𝑎̆𝑠𝑖𝑡𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑖 𝑟𝑎𝑝𝑖𝑑𝑒, 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒”, a declarat Sorin Rîndașu, directorul Directorul Direcției de Situații de Urgență.

****************************************************

Informarea face parte din campania inițiată de Comisia Europeană în România susținută de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrațiile Bazinale de Apă și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Mai multe despre campanie, găsiți și în secțiunea dedicată din site sau în link-ul din comment.

Să privim apa altfel!

💧Apa joacă un rol important în aproape tot ceea ce cumpărăm, nu doar în alimente și băuturi. De la agricultură la industrie și activități recreative, apa dulce este vitală.



Studiile arată că omul este conștient doar de 3% din consumul său real de apă. Practic, cantităţi enorme de apă nu apar pe factură, nici nu le bem sau nici nu le vedem, dar ele reprezintă cea mai mare parte a amprentei pe care o lăsăm asupra apei. Mai exact, este vorba despre volumul total de apă dulce utilizat pentru a produce bunurile şi serviciile pe care le consumă un individ☕️🍕⚽️📚.

Știai că într-o lună o singură persoană are un consum mediu de 7 mc (7000 litri)❓

Iată câteva dintre activitățile casnice uzuale pentru care folosim foarte multă apă:
🚰spălat de vase la robinet = 50 litri
🧺spălat de haine = între 40 și 70 litri
🧼spălat pe mâini/dinți = între 1 și 5 litri
🚿 duș = între 60 și 80 litri
🛁 baie = între 150 și 200 litri

*******************************

Campania este inițiată de Comisia Europeană, în parteneriat cu MMinisterul Mediului - Româniași instituția noastră.

Știi cm să afli de unde provine apa ta și câtă apă se ascunde în produsele pe care le folosești? Spune-ne în comentarii!