Masaj de calitate Elena

⚕️Știați că?
O bucată de morcov este asemănătoare cu ochiul uman. Cercetările arată că morcovii îmbunătățesc fluxul sanguin și funcția ochilor.
Roșiile au patru camere ca în inimă și sunt de culoare roșie. Toate studiile arată că roșiile sunt bune pentru inimă și sânge.
Strugurii sunt în formă de inimă, fiecare strugure arată ca o celulă din sânge, iar cercetările arată că strugurii sunt un aliment serios pentru inimă și sânge.
Nucul are aspectul unui cerebel. Este util pentru funcțiile creierului.
Fasolea are un aspect renal și îmbunătățește funcția rinichilor.
Țelina și rubarba sunt asemănătoare oaselor. Aceste alimente sunt bune pentru oase, raportul de sodiu este egal și de 23%. Dacă nu ai suficient sodiu în alimentație, organismul îl trage din oase și oasele devin slabe. Aceste alimente sunt bune pentru scheletul tău.
Vinetele, avocado și pere sunt axate pe sănătatea și funcțiile uterului și a colului uterin al femeilor, iar aspectul lor este similar cu aceste organe. Studiile arată că dacă femeile mănâncă avocado o dată pe săptămână, echilibrează hormonii, reduce greutatea nedorită după naștere și previne cancerul de col uterin.
Smochinul este plin de semințe și crește prin agățat în perechi de copac. Smochinele cresc numărul și motilitatea spermatozoizilor și previne, de asemenea, infertilitatea masculină.
Aspectul cartofilor dulci este asemanator cu cel al pancreasului si echilibreaza indicele glicemic la diabetici.
Măslinele susțin sănătatea și funcția ovarelor.
Grapefruitul, portocala și alte citrice sunt asemănătoare cu sânii femeilor și le ajută sănătății și mișcării limfei.
Ceapa arată ca celulele corpului. Ajută la eliminarea deșeurilor din toate celulele corpului. Provoacă chiar și lacrimi care spală straturile epiteliale ale ochilor !

CORPUL UMAN:
1: Număr de oase: 206
2: Număr de mușchi: 639
3: Număr de rinichi: 2
4: Numărul de dinți de lapte: 20
5: Număr de coaste: 24 (12 perechi)
6: Numărul camerei cardiace: 4
7: Artera cea mai mare: Aorta
8: Tensiune arterială normală: 120/80 Mmhg
9: Ph de sânge: 7.4
10: Numărul de vertebre din coloana vertebrală: 33
11: Numărul de vertebre din gât: 7
12: Număr de oase în urechea medie: 6
13: Număr de oase în față: 14
14: Număr de oase în craniu: 22
15: Număr de oase în piept: 25
16: Număr de oase în brațe: 6
17: Numărul de mușchi din brațul uman: 72
18: Numărul de pompe din inimă: 2
19: Cel mai mare organ: Piele
20: Cea mai mare glandă: ficat
21: Celula cea mai mare: ovul feminin
22: Celula cea mai mică: spermatozoidul
23: Cel mai mic os: Stapes urechea medie Numar de oase din ureche:3(ciocan,nicovală, scarita-urechea medie)
24: Primul organ transplantat: rinichi
25: Lungimea medie a intestinului subțire: 7m
26: Lungimea medie a intestinului gros: 1,5 m
27: Greutatea medie a nou-născutului: 3 kg
28: Rata pulsului într-un minut: de 72 de ori
29: Temperatura normală a corpului: 37 C ° (98,4 f °)
30: Volumul mediu de sânge: 4 până la 5 LITRI
31: VIAȚĂ Celule roșii din sânge: 120 de zile
32: VIAȚĂ Celule albe din sânge: 10 până la 15 zile
33: Perioada de sarcină: 280 de zile (40 de săptămâni)
34: Număr de oase în piciorul uman: 33
35: Număr de oase în fiecare încheietură: 8
36: Număr de oase în mână: 27
37: Cea mai mare glandă endocrină: tiroida
38: Cel mai mare organ limfatic: splina
40: Cel mai mare și mai puternic os: femur
41: Cel mai mic mușchi: Stapedius (urechea medie)
41: Număr cromozom: 46 (23 perechi)
42: Numărul oaselor nou-născutului: 306
43: Vâscozitatea sângelui: 4,5-5,5
44: Grupa de sânge a donatorului universal: O
45: Grupa de sânge a receptorului universal: AB
46: Cel mai mare globule albe din sânge: monocit
47: Celulele albe din sânge cele mai mici: limfocit
48: Numărul crescut de celule roșii din sânge se numește: policitemie
49: Banca de sânge din corp este: splina
50: Râul Vieții se numește: Sânge
51: Nivel normal de colesterol din sânge: 100 mg / dl
52: Partea fluidă a sângelui este: plasmatică.

👉Dispraxia
📍Dispraxia este o boală de care au auzit foarte puține persoane, chiar dacă ea poate produce schimbări majore în organismul uman.

📍Dispraxia este o boala destul de serioasă care afectează capacitățile de coordonare motrică, dar care poate duce și la deficiențe de vorbire. Această boală poate să apară atât la copii, cât și la adulți și este o afecțiune pe care majoritatea bolnavilor o poartă cu ei toată viața. Cei care suferă de această afecțiune se confruntă cu o serie de dificultăți, iar dezvoltarea acestora depinde foarte de mult de mediul în care bolnavul trăiește, dar și de experiențele de viață pe care le are.

📌În ceea ce îi privește pe copii, dispraxia le poate afecta capacitatea de a scrie, de a vorbi, de a se juca, dar și de a-și purta singuri de grijă. Lucruri simple, spre exemplu mersul pe bicicletă, se pot dovedi activități aproape imposibil de realizat pentru copiii care suferă de dispraxie. Același principiu se aplică și în cazul adulților, aceștia având dificultăți în a conduce un autovehicul.
Dispraxia nu afectează inteligența bolnavilor, însă capcaitatea acestora de învățare este încetinită.

👉Cauzele care duc la apariția dispraxiei

Cauzele exacte care duc la apariția aceastei boali nu sunt cunoscute, însă studiile spun că aceasta ar fi produsă de o legătură întreruptă între creier și corp. Există cercetători care consideră că această boală se poate transmite ereditar, în timp ce anumiți specialiști sunt de părere că bebelușii născuți prematur au șanse mult mai mari de a dezvolta această boală și asta pentru că cerbelul lor se dezvoltă într-un ritm foarte rapid în ultima parte a sarcinii. Cu toate acestea, există situații în care dispraxia poate să apară mult mai târziu, mai ales atunci când o persoană a suferit o traumă emoțională care i-a afectat creierul, în cazul unui accident sau atunci când este vorba despre o boală a creierului.

👉Cum poți ține sub control dispraxia

Această boală nu beneficiază deocamdată de un tratament, dar există câteva modalități care pot îmbunătăți starea de sănătate a celor care suferă de această afecțiune.

👉Un terapeut poate ajuta foarte mult o persoană care suferă de dispraxie. Un astfel de specialist va găsi metode prin care lucrurile de zi cu zi să pară mai ușoare, ba chiar poate recomnda o serie de echipamente care să ușureze viața bolnavilor. Mai mult, lucrul cu un logoped va duce la eliminarea dificultăților existente în vorbire și limbaj.

👉Sportul este un alt aliat în lupta împotriva dispraxiei. Exercițiile regulate vor îmbunătăți capacitatea de mișcare și de coordonare a mușchilor.

Despre....
✅Sindromul de apnee in somn

Criteriile de diagnostic pentru sindromul de apnee in somn sunt: 15 episoade de apnee (oprire a respiratiei) pe parcursul unei ore de somn insotite sau nu de somnolenta pe parcursul zilei, sforait, oboseala, insomnie.

Sindromul de apnee in somn este frecvent la pacientii de varsta medie si varstnici, majoritatea neconstientizand patologia de care sufera. Cei mai multi pacienti sunt barbati, fumatori si asociaza hipertensiune arteriala.

Sindomul de apnee in somn se produce ca urmare a unor cauze:

de ordin anatomic (colapsul cailor respiratorii superioare)
de ordin neurogenic (sensibilitatea unor chemoreceptori, defecte ale unor tipuri de receptori ce regleaza ventilatia)

Factorii de risc:

obezitatea istoric familial
laxitatea tesutului data de inaintarea in varsta
miopatiile
sexul masculin
pacientii ce sufera de insuficienta cardiaca sau care au avut un infarct de miocard in antecedente

Simptomele ce aduc pacientul la medic sunt:

somnolenta pe parcursul zilei
episoade de apnee
durere de cap
matinala respiratie pe gura
crestere in greutate
iritabilitate
depresie
insomnie
disfunctii sexuale

Investig*tii pentru stabilirea diagnosticului sunt:

Endoscopia flexibila - evidentieaza patologia nazala, faringiana si laringiana
Polisomnografia –evalueaza diversi parametrii pe parcursul somnului
Examenul clinic ORL

Evaluarea anatomica va releva colaps la nivel velofaringian (cea mai comuna localizare) sau la nivelul bazei de limba. Colapsul apare de obicei la sfarsitul expirului. Pentru confirmarea diagnosticului de colaps la nivel velofaringian se foloseste scorul Mallampti:

cavitatea orala si vizibilitatea organelor este normala

- clasa 1
uvula (omusorul) si amigdalele sunt doar partial vizibile

- clasa 2
amigdalele nu sunt vizibile, iar din uvula se vede doar baza

- clasa 3
palatul moale nu este deloc vizibil- clasa 4.

Unii medici vor include in criterii de diagnostic si circumferinta g*tului.
Alti factori importanti in diagnosticul apneei de somn sunt reprezentati de:

deviatia de sept
hipertrofia cornetelor nazale
alergiile
laringo/traheo malacia

Tratament

Cel mai probabil, medicul iti va recomanda terapie CPAP – care consta in folosirea unui aparat pe timpul noptii care va introduce in caile nazale aer cu presiune pozitiva la acelasi nivel in inspir si in expir.

La pacientii care sforaie si au SAS stadiu mediu spre moderat se pot recomanda diverse aparate care repozitioneaza mandibula. Acestea sunt foarte eficiente la pacientii cu protruzie mandibulara.

Tratamentulul chirurgical ORL este indicat in urmatoarele situatii:

Imposibilitatea aplicarii terapiei CPAP – persoane claustrofobice, pacient necompliant sau care calatoreste mult
Persoane cu amigdale care obstrueaza mult spatiul respirator la un adult normoponderal (se practica reducerea in dimensiune a amigdalelor)
Persoane care sforaie si au lueta (omusorul) lunga si sunt normoponderale – se practica micsorarea chirurgicala
Persoane care au o patologie obstructiva nazala si sunt normoponderale – se practica septoplastia sau reducerea in dimensiuni a cornetelor nazale
Persoane cu pachet de vegetatii adenoide in cavum si sunt normoponderale – se ableaza pachetul

Contraindicatiile relative ale interventiei chirurgicale sunt:
obezitatea, afectiuni cardiovasculare in stadii avansate, varsta inaintata, asteptari nerealiste ale rezultatului interventiei, contraindicatii anatomice.

O alta parte importanta a tratamentului este cea igienodietetica:
trebuie sa scazi in greutate, sa nu iei medicamente sedative, sa nu bei alcool, sa eviti sa conduci masina sau utilaje atunci cand esti obosit.

Implicatiile tratarii insuficiente ale acestei patologii sunt grave:

2-3% dintre pacienti mor in accidente de masina deoarece adorm la volan
3-6% fac stop cardio respirator in somn
Mare parte dintre pacienti dezvolta hipertensiune arteriala, infarct de miocard, rezistenta la insulina, aritmii
75- 100% dintre pacienti au boala de reflux gastroesofagian sau reflux laringofaringian datorita presiunii intratoracice crescute.

Deci...mare atenție!!
Nu este de evitat atunci când aveți apnee!!!
Sănătate!!

👉Folosirea corectă a pernei în timpul somnului!

Platfusul (picior plat)

Platfusul sau piciorul plat reprezintă o condiţie medicală în care arcada sau scobitura tălpii lipseşte, ceea ce ar putea cauza disconfort sau durere la nivelul membrelor inferioare. Tratamentul nu este necesar decât în cazul în care apar simptome, iar acesta constă în purtarea unor orteze speciale (talonete), exerciţii, anumite medicamente şi rareori intervenţie chirugicală. Platfusul poate fi congenital sau dobândit, ca urmare a unei alte afecţiuni sau a purtării anumitor încălţări inadecvate. Se estimează că 20-30% din populaţie prezintă platfus în diferite stadii.



Principalul simptom al platfusului este durerea din mijlocul tălpii, care se accentuează la efort şi poate fi însoţită de umflarea părţii interioare a gleznei.

Alte simptome ce pot apărea sunt:

durerea de şold, de genunchi, de călcâie şi cea lombară, cauzate de presiunea exercitată pe articulaţii şi de postura incorectădurerea degetelor de la picioaremers sau alerg*t incorectsenzaţia de picioare înţepenite

Persoanele care au platfus prezintă un risc mai mare de a face monturi.

De asemenea, platfusul poate agrava afecţiuni precum: tendinita achileană, artrita de gleznă sau la nivelul picioarelor, degetul „în ciocan”, tendinita tibială posterioară, sindromul de stres tibial, fasceita plantară (o inflamaţie a ligamentelor din tălpi)



Principala cauză a platfusului este, surprinzător, încălţămintea pe care o purtăm. În urmă cu mii de ani, oamenii nu purtau încălţăminte, aşa că scobitura piciorului – cunoscută sub denumirea de boltă plantară – nu era forţată să stea într-o anumită poziţie, forma ei fiind dată de oase, muşchi şi ligamente.

Trebuie menţionat însă că, în cazul copiilor mici, tălpile sunt plate până la vârsta de aproximativ 4 ani, aspect perfect normal, aşa că părinţii nu trebuie să se îngrijoreze. Pe măsură ce copilul deprinde bine mersul, muşchii şi ligamentele sale se întăresc, iar depozitele din zona plantară dispar, astfel încât ia naştere acea scobitură din talpă.

Alte posibile cauze ale piciorului plat pot fi:

moştenirea genetică (părinţii care suferă de platfus pot transmite copilului această trăsătură)
rănile survenite la nivelul gleznei sau piciorului
artrita sau artrita reumatoidă
ruptura tendonului tibial posterior
paralizia cerebrală
distrofia musculară
spina bifida
coaliţia tarsală (două sau mai multe oase de la nivelul piciorului sunt sudate)
obezitate
diabetul
sarcina
vârsta înaintată
încălţămintea nepotrivită (prea strâmtă, prea mică, cu tocuri înalte)
laxitatea ligamentoasă
hipermobilitate
sindromul Ehlers-Danlos
dispraxia
calcaneovalgus
metatar adductus
sindromul Marfan
scolioza



Diagnosticul de platfus se stabileşte pe baza simptomelor pacientului, a examenului clinic şi, eventual, a investigaţiilor imagistice, precum radiografii, CT sau IRM. În primă fază, medicul podiatru va examina piciorul şi modul în care păşeşte pacientul. De asemenea, medicul va ruga pacientul să stea ridicat pe degetele de la picioare, va examina piciorul din faţă în spate şi va nota eventualele simptome resimţite de pacient (durere, disconfort etc.). Nu în ultimul rând, medicul va lua act de istoricul medical şi familial al pacientului, precum şi de tipul de încălţăminte purtată zilnic (adidaşi, pantofi cu toc, bocanci etc.).



Tratamentul platfusului este necesar doar atunci când sunt prezente simptome care afectează calitatea vieţii pacientului. În cazul copiilor sub 4 ani nu se recomandă purtarea de talonete sau alte terapii, deoarece bolta plantară se dezvoltă de obicei până la vârsta de 6 ani sau chiar mai târziu. Intervenţia chirurgicală se impune doar atunci când există diformităţi congenitale ale piciorului, care pot afecta structura osoasă.

Cât priveşte adulţii cu platfus, se estimează că doar 25% dintre aceştia se confruntă cu simptome precum durere. În astfel de cazuri, se pot recomanda analgezice, anumite exerciţii fizice, masajul terapeutic şi purtarea de talonete, care ameliorează durerea şi imită structura normală a tălpii.

De asemenea, se recomandă purtarea de încălţăminte ortopedică, precum şi eliminarea excesului ponderal, care poate agrava simptomele platfusului. În plus, este contraindicat efortul fizic intens, fiind preferate activităţi precum mersul pe jos, ciclismul, înotul.

➡️Scolioza

🔴Terapia Schroth- a fost intradusa de Katharina Schroth care ea insasi suferea de o forma de scolioza moderata. Inspirata de un balon, a incercat sa corecteze prin respiratia deformarilor propriului trunchi umfland concavitatile corpului ei selectiv in fata unei oglinzi.

🔴Metoda consta in corectia functionala tridimensionala a coloanei scoliotice cu ajutorul unei tehnici de respiratie speciale si cu ajutorul reflexelor posturale.

🔴Terapia Schroth de tratament a scoliozei este o combinatie de stretching, tonifiere si exercitii de respiratie .

🔴Rezultatele obtinute prin aceasta metoda imbunatatesc semnificativ semnele si simptomele scoliozei.

Torticolis: cauze, simptome si tratament

Torticolis este denumirea medicala pentru g*tul intepenit, afectiune caracterizata de durere si dificultate la miscarea g*tului in timp ce se doreste intoarcerea capului. Poate aparea si durerea de cap ori de umar sau brat. Persoana care sufera de torticolis isi intoarce tot corpul atunci cand vrea sa isi intoarca numai capul, asta pentru ca durerea de g*t nu ii permite sa faca rasucirea.

Torticolisul apare fie dimineata, la trezirea din somn, fie pe parcursul zilei, in timpul unei activitati foarte solicitante precum mutarea mobilei. De regula, afectiunea dispare de la sine d**a cateva zile, insa modul in care actionezi poate agrava sau, dimpotriva, ameliora simptomele neplacute.

Cauzele aparitiei torticolisului

Cea mai comuna cauza a aparitiei torticolisului este incordarea musculara ori rasucirea tesuturilor moi. Muschiul levator scapule este cel care conecteaza coloana cervicala cu umerii. Nervii care controleaza acest mu**hi sunt amplasati la nivelul discurilor vertebrale C 3 si C4. Din cauza unor activitati solicitante, acesti nervi pot declansa “intepenirea” mu**hiului levator scapule si asa apare torticolisul.
Iata care sunt cele mai comune cauze ale intepenirii g*tului:

Dormitul intr-o postura nefireasca pentru g*t

Caderile sau loviturile care forteaza capul sa se intoarca intr-o parte

Intoarcerea repetata a capului intr-o parte in timpul unor activitati precum inotul

Statul cu g*tul intr-o postura nefireasca pentru o perioada indelung*ta (spre exemplu: statul in fata calculatorului cu ceafa incordata)

Anxietate sau stres prelungit, care determina tensionarea cefei

Exista si motive mai grave pentru care apare torticolisul, insa aceste situatii sunt foarte rare:

Hernia de disc cervicala

Boala degenerativa a discului intervertebral

Osteoartrita cervicala

Daca durerea musculara si incapacitatea de a intoarce capul sunt insotite de dureri puternice de cap si febra, apeleaza de urgenta de ajutor medical intrucat e posibil sa fie vorba despre o meningita, iar medicul este singurul in masura sa puna diagnostic si sa prescrie un tratament.

Simptome torticolis

Durere la nivelul mu**hilor care fac leg*tura dintre ceafa si umeri

Incapacitatea de a rasuci capul

Durere la nivelul umerilor

Incapacitatea de a misca umerii

Durere de cap

Tratament torticolis

Daca este vorba despre un torticolis banal, acesta se va vindeca de la sine. Poti accelera vindecarea sau poti ameliora simptomele facand cateva lucruri simple precum:

Odihna – daca inotul sau alte activitati fizice au declansat torticolisul, e indicat sa iei o pauza si sa te odihnesti cateva zile.

Comprese calde/ reci – compresele, fie ele calde sau reci, grabesc vindecarea torticolisului reducand inflamatia. Daca resimti dureri puternice in zona respectiva, compresele cu gheata sunt recomandate pentru ca reduc inflamatia. Pe de alta parte, daca durerile nu sunt prea mari dar nici nu dispar, compresele calde sunt de ajutor intrucat stimuleaza circulatia sanguina in zona respectiva.

Medicamente antiinflamatoare – medicamentele antiinflamatoare precum cele pe baza de ibuprofen pot fi de mare ajutor intrucat nu numai ca reduc inflamatia, aspirina, magneziu, flamexim sau geluri/creme precum Kinetic Gel, Orto gel, Polar Frost, Perozin....

Stretchingul – pe masura ca incordarea iti permite sa intorci usor capul, iti vor prinde bine o serie de exercitii usoare de stretching. Ideal ar fi sa apelezi la ajutorul unui kinetoterapeut.

👉De ce trosnesc articulațiile ?

Termenul medical este “crepitus” , studiile pe oameni neinformati cu privire la motivul pentru care articulatiile scot aceste sunete arata ca majoritatea experimenteaza ganduri neg*tive, emotii puternice si chiar evita activitati fizice de altfel sanatoase, de teama ca ca acestora.

Desi in majoritatea situatiilor este un efect inofensiv, in anumite cazuri poate reprezenta o conditie medicala.

Cauzele exacte ale trosniturilor articulare inca sunt dezbatute,

Initial pocniturile articulațiilor sinoviale umane au fost atribuite istoric “spargerii” bruște a unei bule de aer formate datorita separarii suprafețelor articulare.
In 2015 cercetatorii cu ajutorul aparaturii de imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) au reușit să demonstreze că trosnirea/pocnirea articulațiilor nu este eliberarea unei bule de aer, ci crearea unui spațiu mic între oase. Medicii numesc această tribonucleare.
Până în prezent, nu există dovezi care să sugereze că acest fenomen are efecte neg*tive, doar o ușoară creștere a libertatii/razei de miscare.
Singurele cazuri in care ar trebui sa ne ingrijoram si sa cautam ajutor medical de specialitate este in momentul in care trosnirea articulatiilor este insotita de durere, umflare, o raza/libertate limitată de mișcare sau un istoric de accidentari, apariția fenomenului ar putea avea unele legături cu o conditie medicala mai grava.(osteoporoza, artrita reumatica, variate tendinite, tenosinovita s.a.m.d.)
Daca intampinati datorita antrenamentelor intense, cazuri dese de tendinite, dureri sau inflamatii articulare, slabiciune a prizei etc.
Asigurati-va ca va luati din alimentatie indeajuns de multi nutrienti ce ajuta in recuperarea ligamentelor, oaselor si articulatiilor.

-pentru aportul de Vitamina D, mancati lactate(ideal ale animalelor de dimensiuni mici; capre,oi), peste gras, ciuperci.
-ca si alimente ce stimuleaza productia de Colagen enumeram, ardeiul gras, rosiile, somonul, semintele de floarea soarelui
-Omega 3 gasim cu usurinta in pestele gras, nuci, seminte de in, seminte de chia
Glucozamina precum si MSM nu sunt prezente in cantitati semnificative in niciun aliment, motiv pentru care, compensarea carentelor si un pas din tratarea patologiilor de natura osteoarticulara se va face cu ajutorul suplimentelor alimentare.
Daca nu reusiti sa mancati toate grupele de mancare mentionate, si daca considerati ca aveti o carenta, cautati sa suplimentati.

Sunetul specific de trosnire a articulaților, un fel de pocnet de scurtă durată, este cauzat de acumularea de lichid sinovial în spațiile dintre articulații. Acest lichid trebuie eliberat periodic astfel încât articulațiile să devină din nou flexibile și să nu cauzeze disconfort. Problemele articulare apar atunci când acest lichid sinovial este în cantități mult prea mici, cauzând înțepenire, durere și tumefiere.

Atunci când îți întinzi mâna sau piciorul, se creează mici spații în interiorul lichidului sinovial, care se transformă în bule ce, ulterior, se sparg și duc la apariția pocnetului articulațiilor. Pentru ca aceste bule să se formeze din nou, este nevoie să aștepți cel puțin 20 de minute. Așa se explică faptul că nu ne putem trosni degetele, mâna sau glezna la fiecare 5 minute.

Dacă te întrebi de ce trosnesc articulațiile atunci când te ridici rapid de pe scaun sau din pat, ei bine, explicația e simplă: zgomotul este dat de tendoanele care alunecă între articulații sau pe deasupra mușchilor.

Este periculos să-mi trosnesc articulațiile?

Întrebarea pe care multă lume și-o pune este următoarea: este trosnirea articulațiilor periculoasă pentru sănătatea oaselor?
Mulți cred că acest gest crește riscul de afecțiuni articulare, însă studiile în domeniu nu sunt tocmai concludente în această privință.

Un exemplu inedit este cel al unui bărbat din Californa, Donald Unger, care, vreme de 60 de ani, și-a trosnit doar articulațiile de la mâna dreaptă, pentru a afla dacă acest obicei crește riscul de artrită, scrie DailyMail.co.uk. Concluzia bărbatului, după 60 de ani în care și-a trosnit doar articulațiile de la o mână: nu a făcut artrită. Totuși, un studiu realizat în anii 1990, publicat ulterior în revista Annuals of the Rheumatic Diseases, a descoperit că trosnirea frecventă a articulațiilor poate duce la o diminuare a funcțiilor articulare, precum și la tremor.

Așadar, dacă îți trosnești oasele des, nu ești automat încadrată în categoria persoanelor la risc de boli articulare, dar nici nu este un gest inofensiv, putând cauza diverse simptome neplăcute.

👉👉👉Ce înseamnă durerile în zona cervicală?
Gâtul este format din vertebre care se extind de la craniu până la trunchiul superior. Discurile cervicale absorb șocul apărut la nivelul oasele. Oasele, ligamentele și mușchii gâtului susțin capul și permite efectuarea mișcărilor. Orice anomalii, inflamație sau vătămare poate provoca dureri de gât sau rigiditate.
Sunt mulți cei care experimentează dureri de gât sau rigiditate în zona gâtului, ocazional. Până și copiii, pot resimți un astfel de disconfort. În multe cazuri, aceasta se datorează unei posturi defectuoase, a unei uzuri normale, sau mișcărilor excesive ale gâtului. Uneori, durerile de gât sunt cauzate de accidente.
Adesea, durerea cervicală se manifestă indirect, prin dureri de cap, dificultăți de concentrare, amețeli sau probleme de vedere. În marea majoritate a cazurilor, durerile cervicale se manifestă direct, resimțind dureri în timpul mișcării gâtului, înțepeneală, tensiune, durere la nivelul umerilor sau amorțeli la nivelul brațelor. 👉Mișcarea în spate, nr 3 nu e recomandată. Din contră e de evitat❗️

📍Avem coloană vertebrală!

👉Știm cu toții expresia „om cu coloană vertebrală”: persoană corectă, care nu este dispusă la compromisuri, cu etică și integritate morală, cu atitudine corectă, care își asumă responsabilitatea propriilor acțiuni, un om cu verticalitate etică, emoțională și spirituală care își menține poziția constanța (cel puțîn de-a lungul unor lungi perioade de timp).

Această comparație nu este deloc întâmplătoare, deoarece coloana vertebrală la om reprezintă axul central de susținere a scheletului, care, pe lângă protejarea măduvei spinării, îndeplinește alte două roluri majore: în echilibru (ceea ce ne susține verticalitatea fizică) și mobilitatea corporală, fapt ce-i conferă o importanță deosebită în funcționarea aparatului locomotor (ne putem apleca, îndoi, curba după nevoie pentru a ne putea desfășura activitățile zilnice).

👉Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre, dispuse metameric (una deasupra alteia) şi împărţite, după regiunile cărora le aparțin, în: 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale și 4 sau 5 coccigiene; prezintă în plan antero-posterior 4 curburi fiziologice (cervicală, toracală, lombară, sacrală), care cresc rezistența şi elasticitatea coloanei vertebrale, menținând poziția normală a corpului.

Componentele mai fragile ale coloanei vertebrale sunt discurile intervertebrale, cu rol de amortizor, formate dintr-un inel fibros și nucleul pulpos. Nucleul pulpos își poate pierde din elasticitate cu timpul, volumul i se diminuează, discurile își pierd poziția normală.

Punctul forte îl reprezintă musculatura paravertebrală (mușchii situați de o parte și de altă a coloanei), care în situația hipotoniei sau hipertoniei peste anumite limite pot determina, inițial deviații ale coloanei și ulterior chiar deformații.

Prin antrenament bine condus, proprietățile musculaturii (tonus, excitabilitate, contractilitate, elasticitate, plasticitate) se pot dezvolta, deci putem îmbunătăți constant postura! 😉

Fă primul pas și crește-ți de a oferi sprijin celor de lângă tine.
Iată ce trebuie să faci și să NU faci atunci când o persoană se află în criză epileptică.👇

🧠 Dă mai departe prin aceste ghiduri de prim ajutor:
https://www.neuroaxis.ro/neuroputernici/

Împreună suntem ! 💜

Doriți un moment special de relaxare pentru tine sau pentru prietena ta?
Suna la 0747826290 și vom stabili împreună o ședință!!!
Ofer masaj de relaxare ,anticelulitic, drenaj limfatic, terapeutic!!!
Caporal Alexa
Arad
Rog seriozitate maxima !!!💖