SPN ''Aquarius" Schin&sofronea&desmet

Rareș Hopincă: Cât de mare e pericolul drogurilor în școlile din București? Și cm ne apărăm copiii? [Pe Drept Cuvânt cu Florentin Tuca, Tuca Zbarcea & Asociatii #68] VIDEO

https://www.juridice.ro/755369/rares-hopinca-cat-de-mare-e-pericolul-drogurilor-in-scolile-din-bucuresti-si-cum-ne-aparam-copiii-pe-drept-cuvant-68-video.html

Av. Răzvan Doseanu & Av. Ștefan Moisa, Baroul Bihor:

Confiscarea mijloacelor de transport în viziunea Legii nr. 46/2008. Imperativ cu iz neconstituțional?

Problema de drept pe care o propunem spre analiză își are sorgintea în dispozițiile art. 68 alin. 22 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, prin care legiuitorul ne învederează faptul că “sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase şi orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin. (21)”, infracțiune ce are următorul conținut: “transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoţite de documentele specifice de transport prevăzute la alin. (1), constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an şi cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.”

Articolul integral este disponibil aici: https://www.juridice.ro/755600/confiscarea-mijloacelor-de-transport-in-viziunea-legii-nr-46-2008-imperativ-cu-iz-neconstitutional.html

Senator Robert Marius Cazanciuc:
Nu va mai fi nevoie de încuviințarea executării silite a hotărârilor judecătorești executorii

Senatul a votat inițiativa mea de eliminare a unei proceduri care lungește durata proceselor și încarcă inutil activitatea judecătoriilor.

Știați că pe rolul instanțelor se află 3,2 milioane de dosare? Cu alte cuvinte, aproape în fiecare familie din România există o persoană implicată într-o cauză civilă sau penală. Din aceste milioane de dosare, 1 milion se află pe rolul judecătoriilor, iar jumătate dintre ele au vizat procedura de încuviințare a executării silite!

Articolul integral este disponibil aici: https://www.juridice.ro/757570/nu-va-mai-fi-nevoie-de-incuviintarea-executarii-silite-a-hotararilor-judecatoresti-executorii.html

Marti, 15 octombrie 2024, av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII, a declarat pentru ziare.com: „Dezvoltatorii imobiliari încheie cu persoanele care vor să cumpere o casă ori un apartament nu contracte de vânzare-cumpărare cu privire la imobile, ci încheie promisiuni de vânzare a unui bun viitor. Spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare, care transmite un drept real, dreptul de proprietate, promisiunea de vânzare a unui bun viitor naște un drept de creanță. Din acest motiv, eventuala intrare în insolvență a societății care înstrăinează, precum și eventuala valorificare a ipotecilor cu privire la bun în cazul întârzierii plăților către creditorii garantați ai dezvoltatorului imobiliar pune ‘cumpărătorii’ în situația de a fi simpli creditori chirografari (negarantați) ai vânzătorului.

Această împrejurare este nefirească, întrucât, pentru cumpărători, achiziționarea apartamentului nu este o afacere, astfel încât nu este normal să-și asume asemenea riscuri. Mai rău decât atât, în mod frecvent dezvoltatorii imobiliari solicită cumpărătorilor să renunțe la notarea în cartea funciară a promisiunii de vânzare-cumpărare. Acceptarea acestei solicitări de către cel care își dorește casa face ca, în cazul în care dezvoltatorul vinde de două ori imobilul, buna-credință a terțului să fie prezumată, cu consecința imposibilității anulării vânzării realizate în frauda primilor ‘cumpărători’.”

https://www.juridice.ro/757764/andrei-savescu-promisiunea-de-vanzare-a-unui-bun-viitor-naste-un-drept-de-creanta-nu-de-proprietate.html

Promisiunea de vânzare a unui apartament viitor reprezintă un instrument util în orice proiect imobiliar, atât pentru dezvoltator, care se asigură că proiectul său imobiliar va fi vândut, cât și pentru cumpărător, care își securizează apartamentul dorit la un preț ferm.

Din perspectiva cumpărătorului, promisiunea de vânzare ar trebui să asigure o protecție adecvată a dreptului de a cumpăra și de restituire a avansului în cazul neexecutării. Din perspectiva dezvoltatorului, promisiunea de vânzare ar trebui să nu impieteze asupra dezvoltării imobiliare (dezlipirii terenului, ipotecării, apartamentării).

Echilibrul între interesele părților vor trebui negociate și reglementate contractual. În absența oricăror clauze specifice, însă, legea conține din start o serie de prevederi în materie.

Articolul integral este disponibil aici: https://www.juridice.ro/757941/promisiunea-de-vanzare-a-unui-bun-viitor-din-perspectiva-dezvoltatorului-si-a-cumparatorului.html

Jud. Gabriel Caian, Judecător detașat la Ministerul Justiției, Magistrat de legătură în Franța:

Despre patologia puterii, viitorul dreptului românesc și alte lucruri
A devenit limpede pentru mulți că „integrarea” nu e un proces simplu, liniar, și nu se reduce la modificarea unor legi, la ratificarea unor tratate internaționale. Nu se reduce nici la înființarea unor instituții dacă acest gest fondator nu e dublat de o constantă și graduală umplere cu conținut a formei instituționale. În justiție e vorba, în mare măsură, de virtuți, de încredere, de tenacitate și capacitate de adaptare la nou, totodată. Profesiile juridice, mai cu seamă magistratura, au de făcut față și unei tensiuni specifice, care în zilele noastre cere un plus de suplețe. Conservatorismului intrinsec meșteșugului de a apăra un status quo consacrat legislativ, trebuie să i se adauge o bună așezare în dinamica fără precedent a lumii actuale. Trebuie oare să-l intereseze pe jurist, de pildă, sarabanda înnoirii tehnologice bazate pe „distrugere creatoare” (în termenii lui Joseph Schumpeter)? E util să-l intereseze capcanele exercitării puterii, reproductibile de la o epocă la alta, mai ales în formele sale patologice? Noi credem că da.

Articolul integral este disponibil aici:
https://www.juridice.ro/758216/despre-patologia-puterii-viitorul-dreptului-romanesc-si-alte-lucruri.html

Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII:
Inteligența artificială și procedura civilă

Forța gândirii juridice este dată de logica în analiza reglementărilor, profunzimea înțelegerii situației de fapt și dibăcia îmbinării dintre ideile rezultate din înțelegerea situației de fapt și ideile rezultate din analiza reglementărilor. În mod obișnuit, gândirea juridică este apanajul profesioniștilor activi în sistemul judiciar, judecători și avocați ș.a., precum și profesorilor de drept. În ultima perioadă, gândirea juridică, produsul inteligenței profesioniștilor dreptului, este sprijinită de tehnologie, respectiv de inteligențele artificiale.

Articolul integral este disponibil aici:
https://www.juridice.ro/758354/inteligenta-artificiala-si-procedura-civila.html

Jud. Mihai-Costin Toader, Președinte Judecătoria Pucioasa:
Conducerea sub influența substanțelor psihoactive – Aspecte controversate

În cadrul dezbaterii „Conducător auto sub influența substanțelor psihoactive. Teorie și practică / 16 octombrie 2024 (ediția 659)„ am susținut că modul de interpretare a tipicității obiective a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prev. de art. 336 alin. 2 Cod penal, respectiv dacă va fi considerată o infracțiune de pericol sau o infracțiune de rezultat, va produce consecințe și asupra paradigmei de tipicitate obiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal, în condițiile în care, conform Deciziei nr. 11/2022 a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală din cadrul ICCJ, infracțiunea prevăzută de art. 336 Cod penal este o infracțiune cu conținut alternativ. Mai mult decât, în virtutea unei interpretări previzibile și menținerii securității circuitului juridic, aceiași interpretare a dreptului se va da și cu privire la săvârșirea contravenției prev. de art. 102 alin. 3 litera a) din OUG nr. 195/2002.

Articolul integral este disponibil aici: https://www.juridice.ro/758264/conducerea-sub-influenta-substantelor-psihoactive-aspecte-controversate.html

Av. Simina Cîrstescu, Associate Biriș Goran:
Semnătura electronică – instrument al autentificării și al securității digitale

Tranziția în era digitală presupune printre altele crearea unor servicii de încredere care să contribuie la dezvoltarea activității economice electronice, a accelerării perfectării unor raporturi juridice, precum și la debirocratizarea serviciilor publice. În acest scop, dar și pentru schimbului de informații rapid și eficient a fost conceput mecanismul utilizării semnăturii electronice reglementat la nivel european prin Regulamentul eIDAS privind semnătura electronică. Cu toate că regulamentul este de directă aplicare, implementarea măsurilor de clarificare a anumitor aspecte juridice la nivel intern a rămas în sarcina statelor membre. În acest sens, în Monitorul Oficial din 8 iulie 2024 a fost publicată Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea (pe mai departe, Legea), care a intrat în vigoare la data de 8 octombrie 2024 și care are ca obiectiv realizarea unui cadru juridic general și predictibil al utilizării și al clarificării efectelor juridice ale fiecărui tip de semnătură.

Articolul integral este disponibil aici: https://www.juridice.ro/758288/semnatura-electronica-instrument-al-autentificarii-si-al-securitatii-digitale.html

Jud. Raul Alexandru Nestor:
Implicarea inteligenței artificiale generative în investigarea traficului de persoane la nivelul Uniunii Europene

Abstract:
Human trafficking affects a diverse range of social relations in the life of communities, sometimes causing real demographic movements, producing effects at the level of public health insurance systems, at the level of education systems, but also in terms of public security or the degree of employment of workforce.

Although states are currently paying more attention to the study of this issue, there are still certain divergences in approach regarding the investigation of cases related to human trafficking, the support that artificial intelligence can provide in the investigative matter of these crimes being extremely welcome.

Although we observe the development of a successful model in the use of artificial intelligence systems, even if the results obtained are appreciable, taking these tools and adapting them to the specific needs of the European Union states in the fight against human trafficking, still requires compliance with a normative reality that is substantially different from the one existing in the space where they were created and adapted.

Articolul integral este disponibil aici: https://www.juridice.ro/essentials/8405/implicarea-inteligentei-artificiale-generative-in-investigarea-traficului-de-persoane-la-nivelul-uniunii-europene

Av. Maria Veriotti:
Autorizarea navei sechestrate de a efectua călătorii

Convenția și dreptul intern

Vocația internațională a navei de a străbate în cursul unui voiaj state cu jurisdicții diferite și aptitudinea sa de a înfrunta riscurile și pericolele mării a determinat inițierea lucrărilor de unificare a regulilor cu privire la sechestrarea navelor maritime.

În urma lucrărilor pregătitoare care s-au desfășurat la Anvers (1930), Oslo (1933), Paris (1937), Anvers (1947), Amsterdam (1949) și Napoli (1951), la data de 10 mai 1952, a fost adoptată Convenția internațională pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime, Bruxelles 1952, ratificată de majoritatea puterilor maritime[1].

România a aderat la Convenție prin Legea nr. 91/1.11.1995, publicată în M.Of. nr. 255/8.11.1995.

Convenția a reprezentat un compromis între sistemul de drept continental și cel anglo-saxon, încercând să concilieze teza răspunderii personale a debitorului din dreptul continental, cu cea a răspunderii personale a navei pentru datoriile pe care le-a generat, specifică sistemului common law.

Articolul integral este disponibil aici:
https://www.juridice.ro/758462/autorizarea-navei-sechestrate-de-a-efectua-calatorii.html

Teodor Lupu, Associate Glodeanu & Asociații SPARL:
Creditele, IFN-urile și protecția incoerentă a consumatorului

Piața creditelor acordate de către IFN-uri (Instituții Financiare Nebancare) a primit în luna august un șoc puternic prin intermediul Legii 243/2024, după o lungă perioadă de incubație și încercări anterioare blocate de Curtea Constituțională.

O scurtă analiză istorică a încercărilor anterioare de limitare a dobânzilor IFN-urilor ne arată următoarele:

Un prim val de reglementări care s-a adresat pieței de credite acordate de instituții financiare nebancare a avut loc în perioada care a urmat crizei economice din 2008, când Banca Națională a României a introdus norme de referință în acest domeniu, cm ar fi Regulamentele 20/2009 și 17/2012, aceeași perioadă în care a fost adoptată și OUG 50/2010. Prin această activitate de reglementare, în principal din partea executivului, au fost impuse unele limite la piața de creditare, în special îndreptată către creditele de mică valoare acordate persoanelor fizice, așa numite credite de consum.

Articolul integral este disponibil aici:
https://www.juridice.ro/758560/creditele-ifn-urile-si-protectia-incoerenta-a-consumatorului.html

Av. Antonie Popescu:
Primul judecător de origine română din Italia și Româniile din lume

Oana Andreea Mecleş s-a născut în anul 1987, este originară din orașul Vișeu de Sus, județul Maramureș și, potrivit TVR, a ales să emigreze din România în Italia, în 2002.

Prin muncă asiduă și perseverentă, după ce a urmat un liceu cu profilul Contabilitate din Carmagnola – o comună situată în Regiunea Piemont, din nordul Italiei –, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Torino, în 2012, reușind să depășească barierele lingvistice și obținând nota maximă: 110/110 Cum Laude, potrivit portalului de știri din Maramureș DirectMM – care citează un interviu acordat de aceasta –, efectuând practică la Procuratura din cadrul Tribunalului din Torino, susținându-și licența cu o lucrare în Drept Comercial coordonată de celebrul Profesor Roberto Weigmann și fiind unul dintre cei mai buni absolvenți ai promoției sale.

Și-a început cariera profesională ca avocat stagiar, activând în Sardinia, iar ulterior a urmat, în cadrul aceleiași Facultăți, timp de doi ani, cursurile de specializare necesare pentru intrarea în magistratură, obținând, totodată, și cetățenia italiană.

Articolul integral este disponibil aici:
https://www.juridice.ro/758791/primul-judecator-de-origine-romana-din-italia-si-romaniile-din-lume.html

Florin Zamfirescu: Am ajuns să fim batjocoriți când spunem că ne iubim țara [Pe Drept Cuvânt, cu Florentin Tuca, Tuca Zbarcea & Asociatii #70]

https://www.juridice.ro/758907/florin-zamfirescu-am-ajuns-sa-fim-batjocoriti-cand-spunem-ca-ne-iubim-tara-pe-drept-cuvant-70-video.html

La mulți ani, dragi dascăli!

SUMARUL REVISTEI „DREPTUL” nr. 8/2024

STUDII – DISCUȚII – COMENTARII

Considerații referitoare la Decizia nr. 30/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Autori: Sergiu Stănilă, Claudia Roșu

Regimul juridic al termenului de preaviz
Autori:Claudia-Ana Moarcăș, Valentina Lidia Zărnescu

Importanța informației medicale (II)
Autor: Adina Mihaela Chiș

Problema constituțională după 23 august 1944. Oportunismul și eșecul partidelor democrate de a reconstrui regimul parlamentar democratic
Autor: Cristian Ionescu

Aprecieri legate de modalitatea de gestionare a instrumentelor jurisdicționale destinate asigurării unei corecte interpretări judiciare a legii și a consecvenței aplicării acesteia
Autori: Aurelian Gheorghe Mocan, Ioan Lazăr

Analiza infracțiunii de viol săvârșite asupra unui minor
Autor: Hunor Kádár

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ REZUMATĂ ŞI COMENTATĂ

Admiterea declarației de abținere a unui judecător. Posibilitatea judecătorului abținut de a soluționa o declarație de abținere formulată de un alt judecător în cadrul aceluiași dosar. Trimiterea dosarului la instanța superioară pentru a soluționa declarația de abținere formulată de un judecător de la instanța inferioară
Autor: Viorel Terzea

Regimul juridic al transmiterii părților sociale prin succesiune
Autor: Lucian Săuleanu

Acțiune în anularea hotărârii consiliului local. Reziliere contract concesiune. Efecte
Autor: Dominic-Alexandru Gidro

Acțiune în răspundere civilă delictuală. Prejudiciu suportat de un subdobânditor. Calitate procesuală. Efecte
Autor: Dominic-Alexandru Gidro

Codul de procedură civilă adnotat cu doctrină și jurisprudență. Vol. I – art. 1-526 | Viorel Terzea – Cărți juridice Carti juridice