Livero - Screeningul populațional al hepatitelor virale B, C și D

FINALIZARE PROIECT
LIVE(RO)1 - Proiectul de formare pentru screeningul infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D, finalizat cu succes
POCU/308/4/9/120640

Proiectul LIVE(RO) 1 - Formarea personalului medical din Romania pentru screeningul populațional al infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D, Cod SMIS+: 120640 a fost implementat de Institutul Clinic Fundeni (beneficiar proiect) în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică și cu Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași în perioada 20 iulie 2018 – 19 noiembrie 2023. Valoarea totală a proiectului a fost de 23,143,264.60 lei, dintre care 19,541,093.84 lei reprezentând finanțare nerambursabilă Uniunea Europeană, 2,742,485.00 finanțare nerambursabilă bugetul național și 859,685.76 lei contribuția proprie.
Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat optimizarea accesului pacienților la servicii medicale de calitate prin îmbunătățirea nivelului de pregătire medicală dedicată depistării, transmiterii pentru stadializare și tratament a pacienților cu boli hepatice cronice generate de virusuri hepatitice B/D/C, a specialiștilor ce activează în instituții publice medicale sau în contract cu CNAS din toate regiunile de dezvoltare ale României (Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Nord-Est, Centru, Vest, Nord-Vest și Bucuresti-Ilfov).
La nivel mondial o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli cauzate de virusurile hepatitice B sau C. Hepatita este o boală silențioasă care poate avea complicații extrem de grave pe termen lung. România s-a alăturat statelor din întreaga lume în atingerea obiectivului Organizației Mondiale a Sanătății, acela de a elimina hepatitele virale până în 2030, prin adoptarea Planului Cadru Național privind Controlul Hepatitelor Virale în România pentru Perioada 2019 – 2030, dar și prin finanțarea unor proiecte de screening pentru hepatitele virale. În cazul hepatitelor virale cea mai eficientă cale de combatere este TESTAREA, astfel încât primul pas spre eradicarea hepatitelor este reprezentat de diagnosticarea infecțiilor virale. Așa au luat naștere programele de screening, programe derulate în perioada 2018-2023, cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
În urma implementării proiectului LIVE(RO) 1 s-au înregistrat următoarele rezultate principale:
1. Elaborarea Strategiei de Testare pentru Virusuri Hepatitice B/C/D
2. Dezvoltarea și implementarea Sistemului Electronic de Evidență al Screening-ului populației pentru hepatita virală B/C/D (S.E.E.S.) – Registrul de hepatite
 Până la data de 1 octombrie 2023 au fost testate și înregistrate în S.E.E.S. datele a 320.202 persoane cu vârsta de peste 18 ani și domiciliul într-una dintre regiunile Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia sau Sud Vest Oltenia.
 Dintre acestea 146.924 au vârsta cuprinsă între 25 şi 54 ani, 155.184 au peste 54 de ani și 18.094 au vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.
 Din totalul persoanelor testate 202.016 sunt femei și 118.186 bărbați.
 Dintre persoanele care au beneficiat de programul de testare, 230.298 au domiciliul în mediul rural și 89.904 în mediul urban.
 256.240 dintre persoanele înregistrate în programul de screening au cel puțin o vulnerabilitate declarată, conform ghidului beneficiarului.
3. Campania Națională de Educare, Informare și Constientizare a populației cu privire la riscurile îmbolnăvirii cu virusurile hepatitice B/C/D. Campania s-a derulat în perioada mai 2021 – martie 2023 prin difuzarea spoturilor video cu conținut informativ și educativ, a sporturilor radio, campanie derulată online și prin intermediul canalelor socialmedia, respectiv Facebook, precum și campanie outdoor prin panotaj public la nivel național. Campania Națională de Educare, Informare și Conștientizare a fost concepută în jurul a 2 mesaje extrem de importante, primul dintre ele făcând referire la caracterul asimptomatic al hepatitelor virale, al doilea la modalitățile de transmitere, respectiv prin sânge. Primul mesaj - VIRUSUL HEPATITIC E UN UCIGAȘ TĂCUT! Mesajul este unul puternic, care subliniază caracterul asimptomatic al infecțiilor virale cu virusurile hepatitice B și C, 9 din 10 persoane neprezentând simptome până în stadii avansate ale afectării organismului. Al doilea mesaj – VIRUSUL HEPATITIC SE TRANSMITE PRIN SÂNGE de la mamă la făt sau prin contact s*xual neprotejat! Din ambele mesaje rezultă un al treilea, cel mai important, acela de participare la programul de TESTARE, practic singura metodă eficientă și sigură de a afla dacă ești sau nu sănătos.
4. Formarea personalului medical pentru screening-ul hepatitelor virale. Au beneficiat de cursuri de formare în domeniul screeningului hepatitelor virale 432 de medici de familie, dintre care 422 persoane și-au îmbunătățit nivelul de calificare/ certificare urmare a sprijinului primit și le-au fost acordate puncte EMC.

Proiectul „LIVE(RO) 1 - Formarea personalului medical din România pentru screeningul populațional al infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D” a fost implementat de Institutul Clinic Fundeni, fiind un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Date de contact ale Beneficiarului: Institutul Clinic Fundeni, șos. Fundeni 258, sector 2 www.icfundeni.ro; www.screening-insp.ro; Tel. 021.317.21.94, Fax: 021.318.04.44
E-mail: [email protected]; [email protected]

230.298 de persoane din mediul rural au beneficiat de programul
de screening

În Sistemul Electronic de Evidență al Screeningului au fost introduse datele a 320.202 persoane ca urmare a derulării programelor pilot de testare. Dintre aceștia aproape 72% sunt persoane care au domiciliul în mediul rural. Proiectul Livero1, cod MySmis 120640 este cofinanțaț din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, motiv pentru care persoanele din medii defavorizate, vulnerabile, din zone geografice greu accesibile, zone rurale în care serviciile medicale de calitate sunt inaccesibile, au putut beneficia cu prioritate de programul de testare.
În cazul persoanelor cu domiciliul în mediul rural se constată o prevalență de 1.59% la virusul hepatitic B și de 1.22% la virusul hepatitic C. Astfel, prin acest program 3.671 de persoane au fost depistate cu infecția cu virus B și 2.811 cu infecția cu virusul C. Aceste persoane erau aparent sănătoase, însă aceste infecții netrate pot duce la complicații grave. În urma derulării programului de testare aceste persoane au avut șansa la o viață mai lungă prin tratament și chiar vindecare în cazul hepatitei C.

Prevalență mai mare la hepatita B în cazul bărbaților și la hepatită C în cazul femeilor

Din totalul celor 320.202 de persoane care au beneficiat de programul de screening de depistare a infecțiilor cu virusurile hepatitice B și C , observăm că hepatita B este mai răspândită în rândul bărbaților, iar hepatita C în rândul femeilor.

Prevalențe
Hepatita B - bărbați 1,91%, femei 1,48%,
Hepatita C - femei 1,36%, bărbați 0,86%

Persoanele testate și înregistrate în Sistemul Electronic de Evidență a Screeningului sunt persoane de peste 18 ani care au domiciliul într-una dintre regiunile de dezvoltare Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia sau Sud Vest Oltenia.

În județul Botoșani au fost depistați cei mai mulți pacienți cu virusurile hepatitice B și C

În Sistemul Electronic de Evidență a Screeningului au fost introduse datele a peste 320.000 de persoane adulte cu domiciliul în România.
Programul de testare s-a derulat în 24 de județe din țara, respectiv 4 regiuni de dezvoltare. Datele obținute evidențiază prevalențe ridicate în anumite zone ale țării, județul Botoșani fiind fruntaș, urmat de Galați, Brăila, Neamț, Vrancea, Bacău, Vaslui. Regiunea de Nord Est a țării înregistrează prevalențe crescute, prin urmare în aceste zone este nevoie de acțiuni concertate, de un efort mai mare din partea tuturor celor implicați în derularea și dezvoltarea programelor de sănătate astfel încât obiectivele naționale asumate să poată fi atinse. Din regiunea Sud Vest Oltenia observăm prevalanța crescută în județulele Gorj și Vâlcea.

Programul de testare nu doar depistează pacienții bolnavi, ci oferă acestora o șansă la viață. Netratate la timp hepatitele pot fi extrem de periculoase și pot cauza moartea prin apariția cancerului hepatic sau al cirozei.

Proiectul LIVERO în cifre

- 432 de medici de familie care au participat la seminariile de formare
- 830 de medici de familie care s-au înscris în programul de screening
- 320.202 pacienți testați și înscriși în Sistemul Electronic de Evidență al Screeningului

Hepatitele virale reprezintă o problemă de sănătate semnificativă în România, țara noastră fiind una din țările din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate de infecții în populație. Pentru a preveni noi infecții și a le trata pe cele active în populație este nevoie de un program de testare la nivel național care să acorde, cu precădere, atenție categoriilor vulnerabile, supra-reprezentate sau predispuse la infecții cu hepatite virale.
Pentru a pregăti logistica pentru un proiect de testare de dimensiuni mari este nevoie de formarea unui număr de cadre medicale și de familiarizarea acestora cu procesul de testare.
Programul Live(Ro) 1 - Formarea personalului medical din România pentru screeningul populational al infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D are ca scop, tocmai această pregătire inițială a personalului, urmând ca proiecte ulterioare să se folosească de această resursă umană.
Proiectul este finanțat prin apelul POCU/308/4/9/ creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii.
Implementarea în România a unor proiecte integrate de screening în hepatitele virale menite să îmbunătățească accesul pacienților la servicii medicale este o prioritate națională fiind în deplin acord cu prevederile Strategiei Naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, unde, la capitolul 2.5-Sănătate, se precizează în mod expres “Obiectivul Guvernului este asigurarea accesului grupurilor sărace sau vulnerabile la servicii de sănătate de bună calitate”.

Proiectul LIVERO este implementat de Institutul Clinic Fundeni în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică și cu Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași.

Despre proiect - Screening-insp.ro Hepatitele virale reprezintă o problemă de sănătate semnificativă în România, țara noastră fiind una din țările din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate de infecții în populație. Pentru a preveni noi infecții și a le trata pe cele active în populație este nevoie de un program d...

În Regiunea Europeană monitorizată de Organizația Mondială a Sănătății se estimează că 15 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B și aproximativ 14 milioane de persoane sunt infectate cu hepatită C. Deoarece boala este adesea asimptomatică și lăsată netratată, hepatita cronică este o cauză majoră de ciroză hepatică și cancer de ficat.
Hepatitele pot fi mortale dacă nu sunt tratate la timp!
TESTAȚI-VĂ PENTRU HEPATITELE B ȘI C!

SCREENING-UL HEPATITELOR VIRALE B ȘI C

De ce este atât de important?

Testele de depistare a hepatitei B și C pot ajuta la diagnosticarea infecției cu virusurile hepatitice. Depistarea persoanelor infectate contribuie în mod direct la stoparea transmiterii infecțiilor populației sănătoase. O persoană care NU știe că este infectată poate transmite virusul unei persoane apropiate (rudă, partener). Screening-ul pentru hepatita B și C poate avea multe beneficii, cm ar fi detectarea VHB și VHC, detectarea dublei infecții cu virusul D în cazul persoanelor infectate cu virusul B și direcționarea către tratament prompt sau monitorizarea infecțiilor virale pentru a menține un stil de viață de calitate și pentru a evita complicațiile inerente cm ar fi ciroza sau cancerul hepatic.

Un test de screening pentru hepatita B sau C necesită doar o probă de sânge. Screeningul se face prin utilizarea testelor rapide care se efectuează extrem de facil și al căror rezultat este disponibil în timp real. Ulterior rezultatul testelor rapide trebuie să fie confirmat prin analize de sânge lucrate în laborator. Aceste analize arată gradul de încarecare virală sau prezența anticorpilor.

CINE ARE NEVOIE DE SCREENING PENTRU HEPATITE?

Specialiștii din sănătate recomandă ca fiecare persoană cu vârsta de peste 18 ani să se testeze MĂCAR O DATĂ în viață pentru hepatitele virale B și C.

Femeile însărcinate trebuie să se testeze pentru hepatitele virale în primul trimestru de sarcină!

Persoanelor care se vaccinează pentru hepatita B le este indicată testarea la câteva luni după efectuareaultimei doze de vaccin.

SCOPUL SCREENINGULUI

1. Depistarea
2. Diagnosticarea corectă, evaluarea afectării hepatice, tipul și gradul infecției, respectiv cronică sau acută
3. Monitorizarea și tratamentul
4. Informarea corectă cu privire la evitarea transmiterii virusului și a riscurilor pe care le are un stil de viață nesănătos.
5. Reducerea riscurilor de apariție a insuficienței hepatice, cirozei, cancerului hepatic, moarte și a transmiterii în populația sănătoasă.

CE IMPLICĂ SCREENINGUL?

5 minute din timpul dumneavostră și o probă de sânge.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ PRIMIREA REZULTATELOR?

1. Dacă rezultatul testelor este NEGATIV, este o veste bună, continuați să trăiți sănătos, nu uitați că virusurile hepatitice se transmit prin sânge și lichid seminal, astfel încât e important să vă protejați starea de sănătate. Dacă nu aveți anticorpi pentru hepatita B țineți minte că există un vaccin eficient împotriva virusului hepatitic B, vaccinul poate fi administrat la orice vârstă. În România toți copiii care s-au născut începând cu anul 1995 sunt vaccinați la naștere împotriva hepatitei B.

2.Dacă rezultatul testului este POZITIV este necesar să mergeți pentru recoltarea analizelor de sânge la un spital sau laborator de specialitate, ulterior primirii rezultatelor analizelor de sânge la un medic specialist gastroenterolog, de medicină internă sau de boli infecțioase pentru efectuarea investigațiilor medicale de specialitate, ecografie și fibroscan pentru stabilirea gradului de afectare hepatică, monitorizare a infecției și tratament dacă este cazul.

Poți avea simultan hepatită B și hepatită C?

Se numește dublă infecție cu virusurile hepatitice B și C. Conform ultimului studiu epidemiologie publicat de INSP, proporția persoanelor (vreodată infectate cu VHB și VHC a fost de 0.5%.Extrapolat le populația adultă și vârstnică a Romaniei din anul 2020, se poate estima un număr de 80.372 persoane infectate cu ambele virusuri hepatitice.

0.1% din populația adultă și vârstnică a României are dovada dublei infecții prezente, respectiv active, cu VHB și, respectiv VHC. Extrapolat la populația adultă și vârstnică a României din anii 2020-2022, se poate estima un număr de 12.493 persoane infectate cu ambele virusuri hepatitice.

26.3% din populația României a trecut prin infecția cu virusul hepatitic B!

Un studiu realizat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică indică un total de 962.571 de persoane adulte și vârstnice în România care au infecție cronică cu VHB.

La nivelul populației generale, un total de 4.105.339 persoane trecute au trecut prin infecția cu VHB (au anticorpi).

Proporția persoanelor cu Ac anti-HBc pozitivi (vreodată infectate) a fost de 26.3%.
În România există un total de 136.999 de persoane adulte și vârstnice care au infecție cronică activă cu virusul hepatitic C!

Peste un sfert din populația adultă și vârstnică a României (26.3%) are dovada trecerii prin infecția cu VHB. În intervalul de vârstă 18-69 ani, scăderea a fost cu 3.4% față de studiul din perioada 2006-20086, ceea ce poate indica acumularea protecției post- vaccinare la populația tânără. Prevalența markerilor de trecere prin infecție este mai mare la femei, posibil indicând o expunere mai crescută la factori de risc.
Un studiu realizat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile privind prevalența markerilor de infecție cu virusul hepatitic B (VHB) și virusul hepatitic C (VHC) în România în anii 2022-2023 arată dimensiunea uriașă a infecțiilor cu virusurile hepatitice B și C.
!!!6.2% din populația adultă și vârstnică a României în 2020-2022 are AgHBs pozitiv, cu 1.3% mai mult față de studiul din 2006-2008!!!
Valoarea cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia (8,9%), iar cea mai mică, pentru Regiunea Centru (4.2%). Diferența între cele două regiuni este semnificativă statistic.

O treime din populatia adultă și vârstnică a României (33%) are protecție cumulativă, conferită de trecerea prin infecția naturală și/sau de vaccinare. Această cifră indică și nivelul relativ înalt de expunere la infecția cu VHB în România pentru persoanele cu vârsta >40 ani, dar și acumularea imunității post-vaccinale în rândul tinerilor (18-39 ani).

15.6% din populația adultă și vârstnică a României are dovada imunitatii post-vaccinale, fără a exista diferență semnificativă statistic între cele 2 s*xe. Așa cm era de așteptat, la grupele de vârstă 18-29 ani și 30-39 ani, proporția persoanelor cu imunitate post-vaccinală este mai mare, ele fiind beneficiare ale politicii de vaccinare.

14.6% din populația adultă și vârstnică a României prezintă dovada imunității în urma infecției naturale cu VHB. Proporția este semnificativ statistic mai mare la s*xul feminin. Una dintre explicații poate fi faptul că transmiterea s*xuală de la un bărbat infectat către partenerul s*xual este de 3 ori mai eficientă decât cea de la o femeie infectată către partenerul s*xual.

Așa cm era de așteptat, ca urmare a implementării programului național de vaccinare, proporția persoanelor cu imunitate post-vaccinală este în creștere. În populațiile care au avut acces la vaccinare, riscul de infecție cu VHB este în scădere. La această tendință de scădere a expunerii la riscul de infecție cu virusul hepatitei B poate contribui îmbunătățirea siguranței manoperelor parenterale în România.

Există VIAȚĂ și când ai HEPATITĂ!

Din cauza lipsei de informații, multe persoane se tem atunci când află că sunt infectate cu virusul hepatitei C, considerând că acest lucru este fie o condamnare la moarte, fie o pierdere a prietenilor, a locului de muncă, uneori chiar a partenerului de viață.
În realitate nu este așa, nu există niciun motiv să se teamă sau să nege diagnosticul, trebuie doar să înțeleagă cm se poate transmite virusul, astfel încât să-i protejeze pe cei dragi și mai ales să urmeze tratamentul și stilul de viața indicate de un medic specialist care va monitoriza infecția și boala.

Cu toate acestea, pentru fiecare dintre noi, primirea veștii că ești bolnav nu este niciodată ușoară.

În articolul din link-ul de mai jos puteți citi confesiunea unui pacient care s-a luptat cu această boală și pe care a învins-o alături de suportul familiei și al medicilor.

Diagnosticul de hepatită C este văzut de multe ori ca o condamnare la moarte, boala fiind responsabilă inclusiv de cancer hepatic. Când a aflat că este infectat cu virusul hepatic C, Marcel a crezut că nu se va mai face niciodată bine. La 10 ani distanță, virusul nu mai apare la analize. În timpul vindecării, a trecut însă prin momente cumplite. Iată ce povestește despre viața cu hepatita C.

Cazul lui Marcel (37 de ani) este unul dintre cele fericite. A fost diagnosticat cu hepatita C în urmă cu zece ani, în 2010. Pe atunci, tratamentul se făcea cu interferon, care avea efecte secundare greu de îndurat. A descoperit infecția după ce, la analizele anuale, valorile transaminazelor au ieșit mărite. Medicul de familie l-a testat pentru prezența anticorpilor de virus hepatic C (VHC). A fost primul indiciu că putea fi vorba despre hepatita C, însă confirmarea a venit de la medicii Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, unde viremia i-a ieșit pozitivă.

De unde ar fi putut să ia boala? Tânărul spune că fusese în urmă cu câteva luni la dentist, ca să-și scoată o măsea. Fiindcă era o urgență, a ignorat faptul că acel cabinet stomatologic nu îi părea sigur – avea aparatură veche, iar curățenia lăsa de dorit. Crede că de acolo a contractat virusul.

Tratamentul cu interferon
Când a aflat că are hepatita C, a fost foarte speriat și a văzut diagnosticul ca pe o potențială condamnare la moarte. Pe atunci, nu știa nimic despre acest virus sau ce însemna viața cu hepatita C.

Cred acum că este foarte important să te informezi cât mai mult și din surse sigure, cm ar fi doctorii care se îngrijesc de cazul tău. Dacă doctorița care m-a tratat nu mi-ar fi explicat cu răbdare și foarte detaliat tot ce înseamnă această infecție și viața cu hepatita C, aș fi rămas într-o spaimă continuă!

Marcel, pacient diagnosticat cu hepatita C
A făcut tratament cu interferon pe o perioadă de șase luni. Își amintește de experiența tratamentului de atunci ca de un vis urât, din cauza efectelor secundare ale medicației.

„Reacțiile adverse erau insuportabile. Aveam dureri musculare atât de intense, încât ajunsesem să merg ore în șir prin oraș doar ca să obosesc și să nu mai simt durerea aia surdă de la medicamente. Nu prea puteam să mă concentrez, pierdeam în greutate și mi se tot rărea părul. Cei care au acum acces la noul tratament cu antivirale directe nici nu-și imaginează cât de norocoși sunt”, îmi explică Marcel despre dificultățile avute pe vremea când medicația actuală nu era disponibilă.

„Am simțit că viața are sens”
Pe durata tratamentului, tânărul a învățat cm să aibă mai multă grijă de el și a fost susținut de prietena lui. S-a folosit de oportunitatea oferită de conștientizarea infecției ca să-și schimbe stilul de viață. A început să mănânce mai sănătos, a renunțat total la alcool și a acordat mai multă importanță odihnei. Acum vede acel diagnostic ca pe o șansă, „deși a fost o perioadă foarte grea, pot spune că m-a făcut mai conștient de mine și de lucrurile pe care aleg să le fac.”

Tratamentul a fost de succes, iar Marcel s-a însănătoșit. Când a primit vestea că s-a vindecat, a simțit că renaște. „Parcă mi-a luat cineva un filtru din fața ochilor. Până și culorile mi se păreau mai aprinse și am simțit că viața are sens. Am învățat că, oricât de grea este o astfel de experiență, există soluții care dau rezultate și este important să ai grijă de tine.”

Marcel are acum o viață normală și sănătoasă, iar amintirea experienței cu VHC rămâne pentru el o lecție despre grija față de propriul corp și cm alegi să-ți trăiești viața. „Recomand celor care sunt diagnosticați să meargă la medic și să se trateze, fiindcă numai așa putem combate cu succes infecția și evita răspândirea ei”, îndeamnă Marcel.

Viața cu hepatita C: „Aveam dureri musculare atât de intense încât mergeam ore în șir prin oraș doar ca să obosesc” Hepatita C a fost o boală incurabilă. Acum se tratează, dar are implicații fizice și psihice majore. Iată ce înseamnă viața cu hepatita C.

În România există un total de 136.999 de persoane adulte și vârstnice care au infecție cronică activă cu virusul hepatitic C!

Un studiu realizat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile privind prevalența markerilor de infecție cu virusul hepatitic B (VHB) și virusul hepatitic C (VHC) în
România în anii 2022-2023 arată dimensiunea uriașă a infecțiilor cu virusurile hepatitice B și C.

Una dintre concluziile studiului este că 1.4% din populația adultă și vârstnică a României are dovada trecerii prin infecția cu
VHC, oricând pe parcursul vieții. Față de studiul
din 2006-2008, scăderea prevalenței
markerilor de trecere prin infecție este evidentă și se datorează în primul rând eficienței tratamentului anti-viral, precum și înrolării unui număr mare de pacienți în acest
tratament. Este, de asemenea, plauzibilă reducerea expunerii la factorii de risc pentru
infecția cu VHC pe parcursul ultimelor decenii.

Diferența este semnificativă statistic între grupele de vârstă ≥80 ani și 18-39 ani, precum și între ≥70 ani și 18-39 ani. O semnificație statistică a diferenței există și între regiunile Nord-Est și Centru, în ultima înregistrându-se valoarea minimă.

0.9% din populația adultă și vârstnică a României are dovada infecției active cu VHC. Față de studiul din 2006-2008, scăderea prevalenței markerilor de infecție activă cu VHC este evidentă, de 2.3%, și se datorează în primul rând eficienței tratamentului antiviral, precum și înrolării unui număr mare de pacienți în acest tratament. Diferența este semnificativă statistic între grupele de vârstă ≥70 ani și 40-59 ani, respectiv 18-39 ani, precum și între Regiunile Nord-Est și Centru, în ultima înregistrându-se valoarea minimă a prevalenței.

Ce indică studiul?

Faptul că în România există un total de 136.999 de persoane adulte și vârstnice care au infecție cronică activă cu VHC și care au nevoie de servicii de sănătate; De asemeni este importantă și cifra de 222.244 persoane trecute prin infecția cu VHC.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile funcționează în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

5 lucruri pe care TREBUIE să le știi despre HEPATITA VIRALĂ

1. HEPATITELE virale pot fi fatale!
2. HEPATITELE B și C pot fi transmise prin contact s*xual
3. Nu folosiți obiecte de igienă personală în comun cu alte persoane
4. Toate persoanele cu vârsta de peste 40 de ani ar trebui să se testeze pentru virusurile hepatitice B și C
5. Hepatitele B și C pot cauza CIROZĂ fără simptome prealabile

Toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV!!!

Îndemnul vine de la prof.dr. Adrian Streinu Cercel, Președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, care atrage atenția asupra unei probleme de sănătate publică care ar putea fi îndreptată prin educația în sănătate și prin implicarea mai mare a medicilor de familie în programele de testare a populației.
Declarația a fost făcută în contextul publicării datelor furnizate de un studiu al Institutului Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș", din care reise faptul că peste 60% dintre români nu s-au testat niciodată pentru hepatita B sau C. În plus, studiul "Cunoștințele, atitudinile și practicile populației generale cu privire la HIV/SIDA și hepatită B și C", arată că doar 17,7% dintre români au trecut printr-un screening pentru HIV. În acest context, prof. dr. Adrian Streinu Cercel susține alocarea unui fond special în vederea testării pentru hepatita B, C și HIV.

"Există în continuare un număr foarte mare de persoane care nu identifică în mod corect căile de transmitere a acestor boli, nu au o percepție corectă a riscului propriu de îmbolnăvire și tind să adopte atitudini nepotrivite față de persoanele infectate cu virusurile hepatice B/C sau HIV. De asemenea, faptul că mai mult de 80% dintre români nu s-au testat niciodată pentru HIV arată faptul că publicul general nu conștientizează importanța prevenției în cazul bolilor asimptomatice", a declarat dr. Adrian Streinu Cercel în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice.
Adrian Streinu Cercel: Toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV
"Toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV pentru că înainte de acest an nu existau seringi de unică folosință și cine a făcut injecții sau transfuzii ar fi putut fi infectat cu unul dintre aceste virusuri", a mai spus medical Adrian Streinu Cercel.

"Medicii de familie au posibilitatea să testeze pentru hepatita B și hepatita C și mi-aș dori ca acest lucru să fie făcut în mod susținut și ca fiecare medic de familie să își propună ca, într-un termen de doi ani, maxim trei ani de zile, toate persoanele de pe liste să fie testate. Pentru asta însă au și ei nevoie de un ajutor. Și ajutorul ar trebui să vină de la CNAS sau de la Ministerul Sănătății prin alocarea unui fond special pentru testarea pentru hepatita B, C și, nu în ultimul rând, și pentru HIV. Aceste trei virusuri au la îndemână terapii cât se poate de eficiente. Pentru virusul hepatitic C avem terapii care îndepărtează virusul din organism. Pentru virusul hepatitic B în ultima vreme s-a obținut vindecarea funcțională, ceea ce este un lucru deosebit de important. Pentru HIV avem modalitatea de a face pacientul nedetectabil și, ca atare, netransmisibil", a precizat Adrian Streinu-Cercel.

Dr. Adrian Streinu Cercel: Toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV Prof. dr. Adrian Streinu Cercel susține că toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV.

HEPATITA - FACTORI DE RISC

FOLOSIREA LA COMUN A OBIECTELOR PERSONALE

Hepatitele B și C se pot răspândi prin partajarea articolelor personale. Acest lucru este valabil pentru periuțe de dinți, aparate de ras, forfecuțe de tăiat unghii, ace sau orice altceva care ar putea conține urme de sânge infectat. Păstrați aceste articole numai pentru uzul dvs.

HEPATITA - FACTORI DE RISC

CONTACT SEXUAL

A face s*x cu cineva care are hepatită B este o cauză majoră a noilor infecții. Virusul hepatitei B poate fi găsit în sângele, lichidul vaginal sau materialul seminal al unei persoane infectate. În lipsa abstinenței, vaccinarea este cel mai sigur mod de a evita să fii infectat de partenerul tău. Prezervativele din latex sunt de asemenea o bună formă de protecție împotriva infectării cu virusurile hepatitice.