Accident de munca

În legătură cu accidentele de muncă, să vedem ce a adus nou modificarea şi completarea HG nr.1425/2006.

Termenul „de îndată” a fost clarificat la articolul 2, punctul 16:
comunicare — procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la producerea evenimentului, autorităților prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege.

Și s-a modificat formularul pentru comunicarea evenimentelor (Anexa nr. 13 la normele metodologice).

Angajatorul, ca responsabilitate de bază, trebuie să asigure condiții ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub forma de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului său.

Pentru majoritatea lucrătorilor este evident că trebuie să respecte toate instrucțiunile pe care le-au primit la locul de muncă, deoarece ele au scopul de a le proteja propria sănătate și integritate fizică, dar și pe cea a colegilor acestora. Uneori se întamplă să omită sau să ignore anumite instrucțiuni clare, sperând că lor nu li se va întampla nimic rău. Este o judecată periculoasă care duce de foarte multe ori la evenimente de muncă care ar fi putut fi evitate.

Acesta este și rațiunea obligației impuse angajatorului de a controla cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, prin lucrătorii desemnați, prin propria competență sau prin servicii externe. De cele mai multe ori, angajatorii consideră că este suficient să furnizeze sau să prelucreze informații și instrucțiuni, după care să se asigure că salariații au semnat fișa de instruire individuală.

Extras din Hotărârea nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

„Art. 9. - (1) (...)
(2) „Lucrătorii trebuie să fie atenţionaţi în legătură cu riscurile la care sunt expuşi, echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă, precum şi asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente.
(...)

Anexa 1

(...)
2.8.1. Dacă elementele mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.

2.8.2. Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
a) să fie de construcţie robustă;
b) să nu genereze riscuri suplimentare;
c) să nu fie înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante;
d) să fie amplasate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
e) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă;
f) să permită intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea elementelor şi, de asemenea, pentru activităţile de întreţinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată şi, dacă este posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protecţie.
(...)
2.13. Operaţiile de întreţinere trebuie să poată să fie efectuate când echipamentul de muncă este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să fie luate măsuri de protecţie adecvate pentru executarea acestor operaţii sau pentru ca acestea să fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de muncă care deţine un program de întreţinere, acesta trebuie să fie respectat şi ţinut la zi.”

(https://www.ilo.org/dyn/natlex/docs/ELECTRONIC/99488/118784/F-87622102/ROU-99488.pdf)