Cabinet Medicina de Familie Dr. Egri Eduard

De citit.

Cel mai tare mă indispun fanaticii. Cei care afirmă fără să clipească "trebuie să mănânci zilnic X aliment" sau "este absolut interzis să mănânci vreodată Y aliment", sau "este obligatoriu să faci analiza aceasta înainte de tratamentul Z"...

Mă îngrijorează acest mod de abordare, tot mai frecventă, în comunicarea românească.

Fie că vine de la influenceri sau bloggeri fără studii medicale, fie că vine de la doctorul X, cu reputație sau vechime în profesie, abordarea "fanatică" a unei probleme de sănătate sau de prevenție a bolii este la fel de greșită ca și varianta mioritică cu "lasă că merge și așa".

Cu siguranță fiecare copil este diferit (vorbesc doar în calitate de medic pediatru) și fiecare poate reacționa într-un fel anume la o intervenție terapeutică sau profilactică... Spune englezul "one size doesn't fit all".

Să mă întorc la "verdicte" și "etichete", cu o exemplificare despre gripa care circulă acum foarte intens în toate țarile Europei - link în comentarii

Zic diverși " gripa se tratează preventiv cu antibiotice, ca să nu apară suprainfecții bacteriene"... Alții spun "nu se administrează niciodată medicație specifică în gripă, deoarece trece singură, ca toate răcelile"... Iar unii afirmă vehement "doar cu antivirale poate fi vindecat copilul dumneavoastră"...

Aceste afirmații sunt eronate, dacă le aplicăm în toate scenariile posibile de gripă la copil.

Da, ar exista unii copii ce dezvoltă drept complicație a gripei o suprainfecție bacteriană (statistic vorbind cam un sfert din virozele respiratorii la copil ar putea evolua către suprainfecții respiratorii bacteriene, mai ales în scenariul unui copil fragil - prematurii, cei cu maladii cronice cardiace sau pulmonare, cei cu malnutriție, cei cu obezitate extremă îi cei nevaccinați). Dar asta nu înseamnă că administrăm "preventiv" antibiotice unui copil cu gripă. Vom trata inutil și cu efecte adverse 75% din cei diagnosticați.

Gripa este o afecțiune severă și are nevoie de tratament, dacă s-a instaurat deja boala. Nu putem aștepta să treacă singură, în special la grupa de copii cu risc crescut, menționată anterior.

DAR

Nu putem administra antivirale specifice (apropos nu sunt "antivirale" diversele poțiuni sau decocturi magice, promovate asiduu de către diverși șarlatani care afirmă, foarte zgomotos, că "toate cazurile de gripă" se vor vindeca dacă bem, înghițim sau inhalăm ... ceva "special", eventual vândut pe bani mulți) oricând.

În gripă antiviralul autorizat pentru uz uman (oseltamivir/Tamiflu) se poate administra doar la începutul bolii. În primele zile de boală, sau ca profilaxie, după contactul semnificativ cu un bolnav ce are gripă dovedită. Acest medicament nu va avea nici un efect asupra evoluției prelungite sau asupra complicațiilor bolii apărute la mai mult de o săptămână de la debutul gripei.

De ce?

Pentru că oseltamivirul nu face minuni ci doar previne răspândirea virusului în organism. Acest mecanism de prevenție funcționează doar în primele 2-3 zile de la debut. Cât mai repede cu atât mai eficace.

Dacă ne uităm în imaginile de mai jos vom înțelege de ce avem doar un interval redus de oportunitate. Oseltamivirul blochează neuraminidaza.

Neuraminidaza funcționează ca o foarfecă, ce taie legătura dintre copiile virale (produse de virusul gripal în interiorul celulei infectate și scoase la suprafața acesteia, ca niște ciuperci apărute după ploaie) și celula respectivă a mucoasei căilor aeriene.

Dacă nu blocăm această foarfecă, prin folosirea unui super-glue, virusul gripal se împrăștie în organism. Tamiflu este un blocant de neuraminidază care funcționează ca un lipici foarte puternic, legându-se doar de această enzimă, în mod specific. Dacă nu blocăm foarfeca, de pe suprafața fiecărei celule infectate cu virusul gripal se vor despride muuuulte copii ale acestui virus. Iar aceste copii se vor răspândi la restul celulelor sănătoase, deturnându-le funcția lor obișnuită de protecție a căilor aeriene, către producția de copii ale virusului gripal.

Cu cât acționăm mai repede cu bidineaua de lipici, cu atât vor pleca mai puține virusuri către restul celulelor sănătoase. Iar celulele bolnave vor muri și vor fi "reciclate" de către mecanismul de apărare al organismului, prin niște celule numite macrofage.

Lipiciul funcționează DOAR până nu au plecat la plimbare enorm de multe copii ale virusului gripal. După 5 sau 7 zile este prea târziu...

Mesaje de luat acasă

1. Nici un copil nu va reacționa mereu la fel la boală și nu toți copiii vor putea fi tratați cu aceleași medicamente.

2. În ce privește gripa este mai ușor să o prevenim (cu igienă bună, aerisit frecvent, alimentație corectă pentru vârstă, mișcare multă în aer liber și vaccinare pentru cei eligibili) decât să o tratăm.

3. Și dacă este gripă dovedită, tratamentul cu antivirale nu funcționează oricând, ci numai la începutul bolii.

Să fiți sănătoși!

Tocmai ce am vazut un caz sever din boala care nu există în România😱

În accepțiunea unor părinți nu trebuie să fie vaccinați copii lor, pentru că bolile acestea, ale copilăriei, existau numai în timpul comunismului sau apar în țări africane.

Sau cred, încă, în afirmațiile unui escroc căruia i-a fost retras dreptul de a practica medicina în UK (Andrew Wakefield - nomina odiosa, link în comentarii). Acesta susținea că vaccinarea ROR sau MMR (rujeolă-rubeolă-oreion) produce autism, într-un articol"fabricat", retras acum de prestigioasa revistă Lancet.

Rujeola există și produce complicații. Grave. Unele mortale.

Organizația Mondială a Sănătății arată că au crescut cu 40% numărul global de decese prin rujeolă, anul trecut - link în comentarii.

136.000 copii - peste o sută de mii!! - au murit în lume, de rujeolă, din cauza scăderii ratei de vaccinare la nivel mondial. Din cauza lipsei de acces sau lipsei vaccinului, din cauza pandemiei, din cauza emoțiilor sau a ezitării părinților.

Nu știu cât au câștigat copiii nevaccinați dar știu că un număr enorm au murit.

Pentru sceptici le recomand o vizită la orice secție pediatrică de boli contagioase. Vor putea vedea copiii cu pneumonie rujeoloasă în aproape toate aceste secții din România.

Fiți vigilenți și dacă aveți un copil cu erupție pe piele (vedeți imaginea) și febră mare, mergeți la medic. Mai ales dacă nu are făcute toate dozele diverselor vaccinuri din Programul Național.

Despre gâtul roșu

Incepe școala și vor apărea (previzibil) multe cazuri de farinoamigdalită acută, sau "roșu în gât" cm este ... alintată de unii dintre noi.

De ce fac această postare?

Pentru că în foarte multe cazuri, această maladie este tratată inadecvat, fie cu exces de antibiotice, fie cu antibioticul nepotrivit, fie fără antibiotice în scenarii în care acestea chiar ar fi fost necesare.

Teoretic DOAR 30% (este procentul maxim intâlnit în studiile publicate) din cazurile de amigdalită avem de-a face cu o infecție a gâtului produsă de streptococul beta-hemolitic. Adică de o bacterie ce răspunde la tratamentul cu un antibiotic potrivit.

Din păcate 60% din acești copii primesc o prescripție de antibiotic (am publicat acum 2 ani un articol pe această temă - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8548038/ ).

Este evident că ar trebui să fim cu toții mai riguroși în cazul lui "roșu în gât". Spun ... cu toții, incluzând medicii dar și familiile acestor copii, care solicită, uneori, o rețetă cu antibiotic, deși medicul curant precizează natura probabil virală a bolii, plecând de la istoric, aspect clinic și (uneori) analize.

Dacă totuși trebuie administrat un antibiotic/antibacterian acesta ar trebui să nu fie de primă intenție Cotrimoxazol sau un macrolid (azitromicină, claritromicină).

Spun asta pentru că mulți copii care au o astfel de infecție, au un "musafir nedorit" în gât, care este rezistent la aceste medicamente.

Nu numai în România...

In Bulgaria vecină, cam 40% din tulpinile de streptococ beta-hemolitic sunt rezistente la macrolide - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28735056/

Iar în unele zone din China procentul urcă peste 90% - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28642756/

Concluzia - ar trebui să fim mai riguroși cu tratamentele ce includ o prescripție de antibiotic, în scenariul unui "roșu în gât".

De sezon

Am mai scris despre deshidratare...
Deoarece căldurile extreme se prelungesc și copiii sunt încă în vacanță ar fi bine să știți dacă starea de hidratare este cea potrivită.

O modalitate simplă de evaluare a stării de hidratare este reprezentată de aprecierea culorii unui eșantion de urină.

Strategia poate fi aplicată și la adulți.

Atașez o imagine dintr-un site educațional din Australia. Acești profesioniști chiar sunt experți în heshidratare🤗

Un copil sănatos care nu primește suplimente alimentare sau mâncăruri având coloranți naturali sau artificiali ar trebui să aibă urina foarte deschisă la culoare.

În imagine vedeți culoarea normală (în dreptul cifrelor 1-3). Între 4 și 6 este aspectul urinii în cazul deshidratărilor ușoare. Culoare foarte închisă (7 sau 8) reprezintă deshidratare severă.

Dacă observați o urină închisă la culoare, fără alte semne de boală, dați un pahar de apă, ceai, compot, orice vrea să bea un școlar. Iar sugarul trebuie pus la sân. Nimic nu este mai bun decât laptele matern😊

Și nu stați expuși direct la razele solare la orele prânzului!

Gasiți textul întreg în linkul din comentarii.

Este nevoie de sânge.

Neurodevelopment of Offspring of Mothers With SARS-CoV-2 Infection During Pregnancy This cohort study examines the risk for neurodevelopmental disorders among male and female offspring exposed in utero to SARS-CoV-2 and whether pregnancy during the COVID-19 pandemic is associated with neurodevelopmental risk independent of SARS-CoV-2 exposure.