Doza zilnică de psihologie

Tulburarea de personalitate narcisistă este reprezentată de sentimente de superioritate,de nevoia de atenție și lipsa emaptiei față de cei din jur. Cei care suferă de această tulburare,îsi exagerează reușitele în mod constant și sunt percepuți de către ceilalți,ca fiind lăudăroși și plini de sine.Aceștia cred că nevoile lor sunt speciale și că ar trebui sa fie luate în considerare de toată lumea.Caracteristicile personalității narcisiste dau impresia că aceste persoane au o stimă de sine ridicată,dar de fapt nu este așa.Acest tip de personalitate se consideră că trece granițele imagini de sine sănătoasă,ajungând să vadă mai presus decat oricine.Relațiile lor cu cei din jur sunt adesea afectate din cauza dorinței si nevoii de admirație.
Totuși,această tulburare este foarte rară,fiind afectată mai puțin de 1% din populație și fiind mult mai prezentă la bărbați,decât la femei.

Cu siguranță, fiecare dintre noi se simte singur uneori,dar cm știm cănd este cu adevărat o problemă?
Inițial,trebuie să stim că este o diferența între persoanele care preferă să fie mai singuri,pentru a avea o viață mai privată și singurătatea,care este considerată o afecțiune psihologică. Singurătatea ne face să ne simțim izolați și de asemenea să ne izolăm. Totuși, acest sentiment este unul cât se poate de subiectivă. Omul poate fi singur fară să resimtă acest sentiment,dar poate să se simtă singur chiar daca este înconjurat de multă lume.Când singuratatea se amplifică, poate apărea depresia.Bineînteles,că acest sentiment resimțit, are repercusiuni asupra sănătății noastre,ajungând într-un cerc vicios din care nu putem ieși fară ajutor.

Vă recomand acest videoclip,în care este explicat cât se poate de bine, tot ce ține de sentimentul de singurătate:
https://youtu.be/Lf_4MQ2FcuI

Wilhelm Wundt a fost un psiholog si filozof,născut în Germania și cunoscut datorită faptului că a înfiițat primul laborator de psihologie experimentală,la Leipzig(„Institut für Experimentelle Psychologie“). Wundt a avut o carieră productivă și a făcut ca Leipzig o referință mondială în psihologie.A fost și este o figură marcantă a psihologiei,acesta câștigand premiul Pour le Merite pentru Arte și Științe și un doctorat onorific la Universitatea din Leipzig și Göttingen.Ulterior a început să predea ca și profesor de psihologie medicală și antropologie. Wundt a scris și o serie de cărți interesante precum ,,Principles of Psyhological Psychology”și ,,Einleitung in de Philosophie”.
Mai multe despre Wilhelm Wundt aici⬇️:
https://www.jstor.org/stable/pdf/1413739.pdf

Sunt sigură că toți ați auzit despre somnabulism sau chiar l-ați exeprimentat.Dar totuși,m-am găndit să vorbim despre acest subiect.Starea de somnabulsim se manifestă printr-o serie de activități specifice stări conștiente,dar pe care le facem în timpul somnului,inconștient.Conform unor studii,aceste este mult mai prezent în rândul copiilor,însă apare și în rândul adulților.
Somnabulismul se manifestă preponderent în primele 2 ore de somn și poate dura aproximativ 15 minute. Această tulburare nu are o cauză cunoscută,însă sunt luați în considerare factorii genetici.

Vă las un videoclip informativ mai jos⬇️:

https://youtu.be/o_JLTmIFq_A

Astăzi m-am găndit să vorbim despre un fenomen actual și anume Social Media.Fiecare dintre noi are acces la aceste rețele,ba chiar le folosim zilnic,însă ele folosite în exces produc probleme asupra psihicului uman.Bineînțeles, că ele nu pot fi excluse din viața noastră,fiindca ne facilitează o comunicare mult mai ușoară,dar ele pot fi reduse pentru ca psihicul să nu se degradeze. Acum, din ce în ce mai mulți copii și tineri folosesc social media,astfel crește populația afectată de acest fenomen. Deocamdata este devreme să stabilim clar care sunt efectele pe termen lung. Unele studii spun că rețelele de socializare cresc predispoziția la depresie și anxietate,dar în multe cazuri o și generează.De exemplu,se poate spune că tindem să avem o stima de sine mult mai scăzuta când urmărim postările altor persoane pe internet. Faptul că ne expunem exesiv la fotografii reușite de pe retelele de socializare, cu corpuri armonioase, chipuri machiate și editate, poze fericite de familie, poze din vacante, duc la creșterea standardelor despre cm ar trebui să fim sau să arătăm.O parte din noi știe ca aceste imagini sunt adesea prelucrate sau sunt imagini alese special pentru a fi postate in mediul online. Dar asta nu ne impiedica sa simtim emotii negative sau chiar frustrări.

Astăzi o să vă vorbesc despre experimentul monstru,realizat de către Wendell Johnson,care voia să demonestreze lumii că teoriile despre bâlbâit erau greșite. Asadar,în anul 1939,acesta a realizat un experiment,care implica plasarea unor copii orfani in doua grupuri. Unul dintre grupuri a fost tratate pozitiv,fiind lăudați la fiecare progres și incurajați,iar celălalt grup a fost tratat într-un mod negativ,fiind adesea criticați pentru fiecare greșeală în vorbire,amintindu-le constant că sunt bâlbâiți. La finalul experimentului, s-a văzut clar că acei copii,care au primit o terapie negativă, au suferit efecte psihologice și că vorbirea lor a fost afectată. Rezultatele experimentului nu au fost publicate niciodată.

Astăzi o să discutăm despre disonanța cognitivă,o teorie a psihologiei sociale. Disonanța cognitivă reprezintă un conflict mental,care apare atunci cănd individul are comportamente și credințe,dar care nu se potrivesc.Acest fenoment creează stări de tensiune și neliniște,pe care oamenii încercă să le controleze. Însă,fiecare persoană experimentează disonanță cognitivă la altă intensitate.Această teorie a fost elaborată de către psihologul Leon Festinger. Acesta a sugerat faptul că oamenii simt nevoia să se asigure că faptele și comportamentele lor sunt coerente și în concordanță cu propriile convingeri.

Am preluat câteva situații în care apare disonanța cognitivă pentru a vă ajuta să întelegeți mai bine acest fenomen: *Fumatul, în ciuda faptului că ești conștient de efectele adverse asupra consumului de tutun asupra sănătății.
*Alegerea de a promova un comportament, cm ar fi exercițiile fizice obișnuite, pe care o persoană nu le practică ea însăși. Acest tip de disonanță cognitivă se numește ipocrizie.
*Achiziționarea unei mașini noi care nu este eficientă din punct de vedere al consumului de combustibil, în ciuda faptului că este conștientă de mediu.
*Mâncarea cărnii, în timp ce se gândește la ei înșiși ca un iubitor de animale căruia nu-i place gândul de a ucide animale. Unii cercetători numesc acest paradox al cărnii.

Vă recomand să urmăriți acest videoclip super intersant.Lăsa-ți un comentariu despre ce vi s-a parut interesant.🧠🧠

Reading minds through body language | Lynne Franklin | TEDxNaperville Can you read someone’s mind by looking at them? Almost. Lynne Franklin teaches you how to connect with 3 types of people by understanding how their bodies co...

Experimentul Milgram

Acest experiment a fost făcut de către psihologul Stanley Milgram de la Universitatea Yale,care voia să înțeleagă cm au decurs lucrurile în perioada Holocaustului și cm unii oameni puteau să asiste de bunăvoie la cele întamplate.Așadar,acesta a chemat martori ai Holocaustului la un test de memorie. Experimentul era alcătuit din 2 persoane,mai exact profesorul și elevul. Elevul era jucat de un actor,astfel încât participanții jucau mereu rolul profesorului. Profesorul trebuia să apese un buton de fiecare data când elevul răspundea greșit,iar elevului urma să i se aplice socuri electrice când răspundea greșit.La fiecare răspuns greșit actorul a mimat șocurile electrice. Milgram a observat în urma experimentului că participanții au adiminstrat șocuri electrice,în chiuda faptului că îi răneau pe ceilalți.

➡️https://youtu.be/3YOox59J0Bk⬅️

Abraham Harold Maslow a fost unul dintre cei mai cunoscuți psihologi americani,fiind cunoscut pentru crearea piramidei Maslow,o teorie a sănătății psihologice,care se concentra asupra nevoilor omului.Acesta o avut o abordare umanistă,prin care a demonstrat că ființele umane sunt atrase de stimuli și impulsuri necunoscute.🧠
Vă invit să citiți mai multe aspecte interesante despre Maslow aici:

https://digitalcommons.ciis.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1418&=&context=ijts-transpersonalstudies&=&sei-redir=1&referer=https%253A%252F%252Fscholar.google.com%252Fscholar%253Fhl%253Dro%2526as_sdt%253D0%25252C5%2526q%253Dabraham%252Bmaslow%252Bbiography%2526oq%253Dabraham%252Bmaslow%252Bbi =%22abraham%20maslow%20biography%22

Deși este normal si natural să comunicăm și să ne facem cunoștințe noi,ele devin adesea o sursă de stres și frământări din cauza fricilor noastre interioare.Una dintre aceste frici este aceea de a fi respins. Acest sentiment este dobândit în urma unor evenimente nefericite din copilărie sau poate fi generat de fricile interioare de neadaptarea în societate.
Oamenii de știință au observat la oamenii respinși în societate,scăderea ritmului cardiac,dilatarea pupilelor și o anxietate generalizată.Bineînteles,respingerea socială este una foarte dureroasă,dar este important să putem depăși acest moment,fără a ne lăsa în totalitate copleșiți.Respingerea lasă urme adânci în stima noastră de sine,însă ceea ce noi putem face este să încercăm să gestionăm această teamă, exersând și încercând prima dată să ne acceptăm pe noi însine. 💋💋

M-am gândit să vă las mai jos un test interesant,care evaluează starea emoțională: 🧠

Test depresie, anxietate, stres - Scala DASS-21 - ATLAS Scala DASS-21 evaluează starea emoțională din ultima perioadă și se concentrează pe trei dimensiuni. Este un test pentru depresie, anxietate și stres.

Vă recomand sa citiți urmatoarul articol pentru a afla mai multe despre cm stresul ne afectează sănătatea : https://www.healthline.com/health/stress/effects-on-body?epik=dj0yJnU9MzZGYzlvLVF5bC0yQ2JTaTFmeTdlT2VhbXYtaWFSRnomcD0wJm49X1MtUzNqVU1iZlZjTnhndjI1REFqUSZ0PUFBQUFBR09CS3M0

Bună ziua! Am nevoie de ajutorul vostru pentru o cercetare,durează 3-5 minute.

Mulțumesc!🫶🏽

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfAs8zhFLKG77yK-wMfOsR2lqWYhk61InsSYAQ8A5VBhs1a1w/viewform?fbclid=IwAR28VTBE4VnSFCN6mCdYM7vByciivIX2TJ6Q6Wdkm0dxvhQYwImvEHPHW_I

Efectele stresului asupra sănătății psihice Bună ziua! Numele meu este Grigor Stefana și sunt studentă în anul I la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, specializarea Psihologie. Pentru finalizarea proiectului meu, trebuie să realizez o cercetare și am nevoie ...

Astăzi o sa vorbim despre cleptomanie,care este una dintre cele mai întâlnite tulburări de control al impulsurilor.Cleptomania este supranumită ,,boala furtului” și se maniefestă atunci când o persoană simte un impuls puternic de a fura un obiect,fară a urmări un profit material. Persoanele care suferă de cleptomanie, se simt de cele mai multe ori vinovate după ce fură,însă nu se simt îndeajuns de vinovate pentru a rezista impulsului de a fura.Această tulburare este o afecțiune psihică rară, care netratată poate genera conflicte interioare, respectiv exterioare.
Totuși, încă nu se cunosc cauzele exacte ale apariției cleptomaniei la oameni,însă oamenii de știință sunt de părere că unele modificări chimice la nivelului creierului pot genera această boală. De asemenea, oamenii de știință sunt de părere că oamenii care suferă de cleptomanie sunt rușinați și speriați să ceară ajutorul, iar din această cauza boala este foarte raspandită, dar foarte rar raportată. 🧠

Astăzi am decis să scriu despre presiunea socială,care este cel mai frecventa în perioada adolescenței,dar inclusiv si în viața adultă. Deși ea apare de când suntem mici,se intensifică pe perioada adolescenței,deoarece atunci avem cea mai mare nevoie de cunoaștere și astfel decidem să ne lăsăm influențați de alții. Această presiune pe care societatea o pune asupra noastră este evidentă,chiar și când ajungem la maturitate. Această presiune socială poate veni chiar și din partea familiei sau a cercului de prieteni. Toată aceasta presiune, indiferent de momentul în care ea apare în viața noastră, produce o stimă de sine scăzută,multe gânduri negative și mai ales dorința de a îi mulțumi pe cei din jur. Aceste dorințe apar din nevoia noastră de apartenență socială. Spre exemplu, atunci când adolescentul isi găsește un grup de prieteni,care îi influențează pozitiv,care îi apreciaza, presiunea socială devine mai putin problematică.🫶🏽

Un podcast draguț,care s-ar putea să vă placă💋

The Science of Emotions & Relationships | Huberman Lab Podcast #13 In this episode, I discuss the biology of emotions and moods in the context of relationships. I focus on the science of how early infant-caregiver attachment...

Am revenit cu ceva foarte actual și anume bullying-ul. M-am gândit ca astăzi să dezbatem puțin aceast fenomen și să vedem cm îl putem stopa.
Bullying-ul este atunci când o persoană sau un grup de persoane,incearcă în mod intenționat și repetat,să facă o altă persoană să se simtă rănită sau jenată.Acest fenomen, se poate manifesta fizic,însă și verbal sau psihologic:
1. Bullying-ul fizic include adesea lovirea sau împingerea unei persoane de către agresor.
2. Bullying-ul verbal conține tachinări,badjocuri sau injurii
3. Bullying-ul psihologic include raspandirea de zvonuri false despre o persoană
4. Bullying-ul cibernetic apare prin agresarea unei persoane pe diferite rețele de socializare.
De cele mai multe ori,agresorii sunt persoane care fie au o putere socială mare și se fac ușor plăcuți de cei din jur,fie provin dintr-un mediu violent și consideră ca doar în acest mod se pot face înteleși.
Acest fenomen este cel mai des întâlnit în scoli,totuși copiii aleg de cele mai multe ori să nu ceară ajutor. Aceștia se simt neajutorați și le este teamă de a nu fi văzuți ca fiind slabi de catre agresori sau se tem de reacția copiilor,care i-au agresat.

Cea mai buna soluție a stopării bullyingului este sprijinul din partea părinților sau din partea unui adult.Prin ajutorul lor,copiii pot învăța și înțelege, cm să faca fața diferitelor forme de violență.

Astăzi o să abordăm subiectul iubire. Ce știm este ca iubirea poate fi definită ca un sentiment profund resimțit de orice ființă umană. Acest sentiment de iubire poate fi de multe feluri și de asemenea resimțit in moduri și intensități diferite. Această emoție intensă a fost și este manifestată de oameni printr-o mulțime de feluri de exprimare și manifestare. Totuși deși există multitudini de forme de exprimare ale iubirii, de multe ori oamenii sunt nesiguri și incerți, fie de sentimentele celor din jur,fie chiar de sentimentele lor.
Recent, am avut de citit pentru facultate,mitul despre Amor si Pysche. Mie mi-a plăcut mult, de aceea vă recomand și vouă.🧚🏼👼🏽❤️

https://bucatidincarti.wordpress.com/2009/05/25/psyche-si-amor-sau-pilda-dragostei/

Am revenit cu un nou articol despre inteligența emoțională. L-am citit si eu de curând și voiam să-l împartășesc cu voi!

www.researchgate.net

Am găsit un videoclip interesant,care v-ar putea ajuta în zilele când sunteți mai puțin motivați sau fară chef.

https://youtu.be/xp0O2vi8DX4

Vizionare placuta!🧠

How to motivate yourself to change your behavior | Tali Sharot | TEDxCambridge What does make us change our actions? Tali Sharot reveals three ingredients to doing what's good for yourself.Dr. Tali Sharot is a neuroscientist at Universi...

Astăzi o să discutăm despre traume.Psihologic vorbind,trauma reprezintă răspunsul organismului la evenimente din trecut sau factori stresanți.Anumite traume emoționale pe care omul le dezvoltă, dezvoltă diverse nevroze sau chiar psihoze, fobii sau anxietate, chiar și stări depresive și tulburări de personalitate. Totuși,atunci când traumele devin mai accentuate, putem observa că individul dezvoltă dificultăți de relaționare cu oamenii din jur.
Simptomele pot varia în funție de gravvitatea traumei și de capacitatea individului de a reacționa la un eveniment neplăcut.
Post-traumatic, omul poate experimenta stări precum : dificultăți de concentrare, iritabilitate, anxietate și depresie.
Totuși,dacă simptomele se manifesta pe o perioada indelungată putem vorbi despre sindrom de stres post-traumatic.Individul în cauză prezintă o anxietate generalizată,resprectiv își va reaminti aspecte din perioada evenimentului neplăcut prin care a trecut.

Pentru mai multe informații vă invit să citiți și următoarele articole:https://depts.washington.edu/fammed/improvingopioidcare/wp-content/uploads/sites/12/2018/02/Prins-2003.pdf
https://karenjwilliams.co.uk/psychological-trauma-2/

Astăzi o să discutăm despre psihologia culorilor.Știați că bunăstarea noastră fizică si psihică poate fi influențată în mod direct de culorili?
Fiecare culoare pe care noi o vedem are o însemnătate,tocmai de aceea vă invit să urmăriți mai jos cm ne influențează culoriile starea de spirit.
Roșul-are un efect stimulator fața de glandele suprarenale și neuroni,incită la actiune, mai ales în plan psihomotor, dar este și stimulator intelectual. Roșul ajută la captarea atenției și are efectul de a-i determina pe oamenii sa ia decizii in mod rapid.
Galbenul- este o culoare pe care o asociem adesea cu bucuria și energia.De asemenea,este una dintre puținele culori,care sporește capacitatea de concentrare a omului,iar dacă ne expunem la această culoare, organismul nostru va elibera un neurotransmițător numit serotonină, care provoacă o stare de fericire.
Verdele- esto o culoare rece,care de cele mai multe ori exprimă voința si perseverență. Această culoare poate fi asociată cu natura,care conferă omului o stare de liniște interioară,astfel reducând stresul.
Violetul- este o culoare adesea asociată cu luxul,eleganța și spiritualitatea, fiind considerată și o culoare regală.Totuși,violetul exprimă o stare de alean și tristețe.😞🧠

Pentru a afla mai multe lucruri interesante, vă recomand sa citiți următorul articol:

https://mariananu.wordpress.com/psihologie/3-efectele-psihofiziologice-ale-culorilor/?fbclid=IwAR13sBhldqTH7m2-dXJcT-FD1Ad0dV8CfX5Uz4MolwJZEgWp2wTGKHkfGio

Cel mai probabil cu toții am auzit până acum de ipohondrie,dar ce este ea de
fapt și cm se manifestă?
Ipohondria(hipocondrie,în termeni medicali)este definită ca fiind o preocupare excesivă sau teama de a nu suferi de o boală.
Persoanele care superă de ipohondrie,au o toleranță foarte scazută la orice discomfort fizic și au tendița de a îl exagera.Aceștia se documentează despre problema pe care cred că o au și își însușesc simptomele,crezând că suferă de o anumită boală.Un ipohondri este convins că suferă de cel puțin o boală care îi afectează sănătatea.
Cum putem recunoaște un ipohondru?
*omul crede că suferă de o boală în mod frecvent
*efectuează consultări medicale des
*face cercetări in mod obsesiv
*poartă discutii cu cei din jur despre posibilele probleme de sănatate.🧠

Totuși, familia si prietenii sunt cei mai de ajutor pentru un ipohondru,aceștia având nevoie de încurajare si susținere,pentru a depăși momentele.

Astăzi m-am gândit să vă prezint câteva curiozități legate de viața lui Sigmund Freud.Acesta a fost un copil silitor din punct de vedere intelectual ,mult timp la rând fiind primul din clasă, iar la terminarea școlii avea cunoștințe temeinice de greacă, latină, ebraică,franceza și engleză.
*Freud avea un câine pe nume ,,Topsy" ,pe care îl considera asistentul lui,mai ales în timpul sesiunilor de psihanaliză.
*Freud a psihanalizat-o pe fiica sa,Anna,iar in lucrarea sa ,,Au bătut un copil" a expus câte 4 profile ale femeiilor,în unul dintre ele făcând referire la fiica sa.
*Desi multe din teoriile si metodele lui Freud nu sunt acceptate de psihoterapeutii de astăzi, terapia prin discutii a fost una din primele metode folosite psihoterapie. Prin aceasta se identifică momente grele ale pacientului din trecut,care ar putea fi cauza dificultăților pe care omul le trăiește în prezent.
*Cand nazistii au invadat Viena ,atât Freud cât si fiica lui Anna au fost interogati de Gestapo inainte ca prietena lui Freudsa le asigura plecarea din tară. Freud a incercat sa le salveze si pe celelalte fiice ale sale, dar acestea au sfârșit prin a muri in lagarele de concentrare naziste.🧠

Aici găsiti un documentar,prin care puteți afla lucruri noi despre viața lui Sigmund Freud:

https://www.youtube.com/watch?v=aFOBbQdu5A8

Am găsit un videoclip draguț si util,care v-ar putea ajuta în combaterea anxietății.

Aveți linkul aici:

How To Stop Anxiety And Overthinking NEW ANXIETY CHANNEL JUST LAUNCHED: https://www.youtube.com/channel/UCA9eqwQbWBOtbJHrMFlHlvw We will no longer be publishing anxiety videos to this main chann...

Subiectul pe care o să îl abordăm astăzi este tulburarea bipolară ,care se definește ca fiind o afecțiune psihică manifestată prin schimbarea bruscă a dispoziției și care include uneori episoade depresive sau maniacale.
Persoanele care dezvoltă această tulburare, trec de la lipsa energiei la un nivel ridicat de energie,adesea pendulând între două extreme.Totuși,această afecțiune este o problema serioasă de sănatate mintala si nu ar trebui tratată drept o trasatura negativa de caracter.
Biologic vorbind,acestă tulburare apare în urma unui dezechilibru chimic în creier.
In creier, se găsește o zona care se ocupă de dispozitie si care ne ajuta sa ne păstram starile emotionale in limite constante, prin reglarea neurotransmitatorilor. Adesea,persoanele afectate de bipolaritate nu conștientizează stările pe care le au și că reprezintă un factor destabilizant în viața lor.

Pentru mai multe informații relevante vă invit să citiți și următorul articol:

www.controversiasbarcelona.com

Recent am citit despre un experiment al psihologului canadian Albert Bandura intitulat ,,Păpușa Bobo",care a inclus o serie de probe,prin care a studiat teoria învățării sociale la copii. În urma acestui experiment,a observat faptul că, de cele mai multe ori, copiii tind să imite sau să preia din comportamentul celor din jur. Astfel,copiii au fost puși să observe un adult care se manifestă violent față de o păpușă. Mai târziu, aceștia au fost lăsați nesupraveghiați într-o cameră cu păpușa respectivă,iar Bandura a observat că aceștia au reprodus acțiunile violente privite anterior.
Așadar,Albert Bandura a demonstrat faptul că un comportament agresiv poate fi preluat din observarea si imitarea comportamentelor umane și că vizionarea unor acte de violență poate avea efecte negative asupra copiilor.🧠

Aici găsiți și un scurt videoclip despre experiment:
https://www.youtube.com/watch?v=eqNaLerMNOE&t=125s

Astazi o să discutăm despre Tulburarea de personalitate antisocială,care se manifestă prin desconsiderarea persoanelor din jur și prin încalcarea drepturilor acestora.
Această tulburare debutează de cele mai multe ori din copilărie și continuă inclusiv în viata adultă. Încă de la apariția primelor simptome,individul tinde să fie foarte dur și lipsit de sentimente față de ceilalți oameni,ba chiar tinde să fie ușor agresiv uneori. De cele mai multe ori individul manifestă un comportament neobișnuit,care îi ingreunează relaționarea cu ceilalți.Cu toate acestea, cei care suferă de o astfel de tulburarea au o viață normală,singura lor problemă fiind faptul că întâmpină dificultăți în comunicarea cu alte persoane,ceea ce îi poate face să se simtă adesea prost dispuși.🧠

Vă las mai jos un articol interesant în limba engleză despre Tulburarea de personalitate antisocială,pe care vă recomand să îl citiți.

www.researchgate.net

Probabil majoritatea oamenilor au întâmpinat cel puțin un moment în care s-au simțit nesiguri ,tensionați sau neliniștiți într-o activitate socială sau într-un colectiv.Totuși, diagnosticul de ,,Anxietate socială" poate fi pus doar atunci când individul trăiește anxietatea atât de intens,încât îi este afectată activitatea zilnică sau evită să se confrunte cu situații sociale,care i-ar putea provoca anxietate.

Mai jos găsiți linkul unui videoclip ,pe care vă invit să îl vizionați pentru a înțelege mai bine cm anume se manifestă Anxietatea socială și cm poate fi vindecată.🧠

Anxietatea Socială | Scapă de Anxietate | Vindecă Anxietatea Socială | Simptome și Soluții Află cm poţi scapa de Anxietatea Socială + Bonus - Experienţa mea personală cu Anxietatea Socială din timpul şcolii :D Si uite ca de la o persoană Anxioasa ...