Biblioteca Școlii ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”

Now it's easier to send Biblioteca Școlii ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a message.

✍În fiecare an, Ziua Europeană a Parcurilor este marcată la data de 24 mai şi are rolul de a aduce oamenii mai aproape de natură şi de a-i sensibiliza cu privire la importanţa conservării ariilor protejate.
➡24 mai 1909 este data la care au fost înființate primele nouă parcuri naționale din Suedia, și totodată și din Europa. 90 de ani mai târziu, în 1999, la inițiativa Federației Europene EUROPOARC, a luat ființă Ziua Europeană a Parcurilor Naționale, care are principal scop protejarea și conservarea ariilor naturale protejate de la nivelul Europei.
➡Tema din acest an - ,,Parcurile: noua generație” - își dorește să evidențieze rolul tinerilor în parcurile naturale.
➡La nivel european, această zi este marcată prin acțiuni de ecologizare și plantare de copaci, dar și prin evenimente mai ample de informare sau conferințe cu privire la situația parcurilor naționale europene.
✅Fiți creativi, conservați pădurile!
➡Sursă: https://www.europarc.org/nature/european-day-of-parks/

Camil Petrescu

Camil Petrescu - Cultura in Iasi Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894 – d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.

𝗭𝗶𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗕𝗼𝗷𝗱𝗲𝘂𝗰𝗶𝗶

𝗭𝗶𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗕𝗼𝗷𝗱𝗲𝘂𝗰𝗶𝗶 ➡ ediția 53

În ziua de 15 aprilie, se vor împlini 103 ani de la inaugurarea primului muzeu literar din România (15 aprilie 1918), Bojdeuca din Țicău, care l-a găzduit pe Ion Creangă (1837-1889) din vara anului 1872 până la moarte. Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează 𝘡𝘪𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘉𝘰𝘫𝘥𝘦𝘶𝘤𝘪𝘪, ce cuprind o serie de evenimente prin care se aniversează cel mai îndrăgit muzeu din Iași:

📖 Expoziția „Ion Creangă – învățătorul copiilor”, la Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca) – Complexul cultural-muzeal „Ion Creangă” ➡ va putea fi vizitată în perioada 15 aprilie – 15 iunie 2021;

💻 „Acasă la Ion Creangă. Bojdeuca – 103” (via Zoom), în cadrul programului „Academia copiilor” ➡ în ziua de 15 aprilie 2021;

📜 eArhivă: Ion Creangă (1837-1889) ➡ în ziua de 15 aprilie 2021;

🎨 Anunțarea câștigătorilor concursului de desene „Personaje în culori” ➡ în ziua de 16 aprilie 2021;

🔠 Obiectul lunii la Muzeul „Ion Creangă”: „Metodă nouă de scriere și cetire” (Abecedarul lui Creangă) ➡ va fi expus până pe 30 aprilie 2021.

LEGENDA LUI PRIER (APRILIE)

„Erau odată doi fraţi: unul bogat, iar altul sărac. Celui bogat îi mergea foarte bine (…) Cel sărac, însă, o ducea de pe o zi pe alta ca vai de dânsul. Într-un an, şi anume în revărsatul zilei de Paşti, s-a sculat cel sărac şi a ieşit afară ca să-şi caute câteva vreascuri spre a-şi atâţa focul. Odată întors acasă cu vreascurile, dă peste altă nevoie: n-avea cu ce să le aprindă (...). Pe când stătea el aşa dus pe gânduri, zăreşte deodată pe fereastră un foc mare arzând pe vârful dealului. Porneşte degrabă spre dânsul şi ajuns acolo, dă peste 12 oameni care se încălzeau la foc.
- Buna dimineaţa şi Hristos a Înviat, oameni buni!
- Mulţămim d-tale! – răspunseră aceştia. Da ce vânt te-a abătut pe la noi aşa de dimineaţă şi tocmai în ziua de Paşti?
- D-apoi am venit să-mi daţi un pic de foc.
- Ţi-om da, dragul meu, dar spune-ne mai întâi, care luna-i cea mai rea peste an?
- Apoi de, - răspunse săracul - unii oameni zic că luna lui Prier ar fi cea mai rea, dar mie toate mi-s totuna de bune!
Atunci îi zise omul: - Ţine poala cămeşii să-ţi dau foc!
Săracul, auzind cuvintele acestea, începu a tremura de frică, temându-se că-i va arde şi cămeşa şi va rămâne gol ca napul. Dar nu se puse de pricină, ţinu cămeşa şi omul îi puse o lopată de jăratic în poală, zicându-i că, după ce va ajunge acasă, să-l împrăştie prin ograda şi prin grădină.
Săracul făcu așa, după cm i se spuse (…) Nu mult după aceasta, iată că una din fete strigă plină de bucurie:
- Tată, tată! Vai, ce de vite mai avem noi! …Ieșind omul afară, văzu și el minunăția: ograda era plina de boi, vaci, cai, oi și tot felul de animale.
Văzând toate astea și o copilă de-a frăține-său, merse în casă și zise:
- Tata, oare de unde are uncheşul meu atâtea vite, că e plină ograda și gradina?
Ieşind cel bogat afară îl întrebă pe frate-său de unde are atâtea vite. Săracul îi spune toată povestea și bogatul își ia degrabă o manta mare pe spate și se duce și el la focul de pe deal. Când ajunge acolo, fără a da "bună dimineața", zice:
- Oameni buni, dați-mi o țâră de foc, că mi s-a stins!
- Ți-om da, dar mai întâi să ne spui care lună-i cea mai rea de peste an!
- Apoi de, toate lunile peste an îs bune, dar luna lui Prier, vai Doamne, că scârnavă-i, amu plouă, amu e pâclă, amu ninge, și mai toate oile pier. Nu degeaba a zis cine a zis că: "Prier priește / Da’ și jupește".

Atunci se sculă Prier mânios, căci oamenii aceia erau cele 12 luni de peste an, și-i zise răstit:
- Ține poala de la manta!
Bogatul întinse poala și Prier îi puse două lopeți de foc într-însa.
- Mai pune una, zise bogatul.
Prier îi mai puse o lopată. Bucuros, bogatul se întoarse cu focul acasă, îl turnă prin gradină, ogradă, grajd, șură, apoi se băgă în casă în bună nădejde că și el va căpăta, dacă nu mai multe, apoi măcar tot atâtea vite ca și frate-său.
Iată însa că nu mult după aceasta, intrând copila sa în casă, îi spuse că șura, grajdul și toate celelalte acareturi de pe lângă casă, ard. Aşa a păţit bogatul cel lacom şi mândru!”

(Simeon Florea Marian – SĂRBĂTORILE LA ROMÂNI (vol.I-II), Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române,1994)

Foto - Kurt Hielscher, ROMANIA

Vaticanul confirmă teoria dacologilor: Dacii n-au fost romanizați, ci erau strămoșii romanilor conduși de Traian

Vaticanul confirmă teoria dacologilor: Dacii n-au fost romanizați, ci erau strămoșii romanilor conduși de Traian Ceea ce afirmă acum oamenii de ştiinţă şi istoricii din Occident, dar şi cercetătorii de la Hamburg, care au prelevat ADN-ul unor morminte străvechi de pe teritoriul Daciei, că românii sunt urmaşii…

Despre "Măcinici" - 9 martie
Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019

Cea mai spectaculoasă practică magică de Măcinici era aprinderea focurilor în zorii zilei prin curți și grădini. Lângă focuri se așezau scaune unde se odihneau, se încălzeau și se ospătau sufletele morților venite să petreacă Anul Nou celebrat primăvara. În această zi satele din sudul țării se confundau cu nori uriași de fum. Focurile aprinse cu gunoaiele rezultate din curățirea curților, grădinilor și anexelor gospodărești aveau valoare practică, dar și semnificație rituală: sprijinirea Soarelui să depășească punctul de echilibru atins la echinocțiul de primăvară. Când focul se întețea, tinerii săreau peste flăcări în așa fel ca fumul să pătrundă cât mai bine printre haine. Focurile de Măcinici sunt atestate în satele din Muntenia, Oltenia, Banat și Transilvania. În Transilvania, „în ajunul zilei de 40 de sfinți se aprind grămezi de paie și căsenii sar unul câte unul după altul peste flăcări”, în Banat „se zgândără și se bate cu botele în focul aprins pentru încălzirea mai rapidă a timpului”.

Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Kiruleanu | Casă țărănească cu acoperiș din paie, Herepea, Alba, 1880-1951 (K-1611)
---> https://bit.ly/3qhdXKc

Comemorare Hortensia Papadat-Bengescu.

Lecții de învățat...

Sună clopoţelul!
Școlile se vor umple, din nou, de emoția reîntâlnirilor, de la mic, la mare. Traversăm o perioadă învolburată, însă, cu prudenţă și cu mare dor de momente frumoase, vom reuşi împreună.
De luni, 8 februarie 2021, pornim la un nou drum în procesul educației. Sperăm ca eforturile depuse pentru pregătirea activității didactice să ne fie aliaţii cei mai buni. Școlile ne-au arătat dorința de a-și primi învățăceii într-un mediu favorabil și sigur. Cursurile reîncep cu încrederea că "Totul va fi bine!" Implicarea cu responsabilitate a cadrelor didactice, a elevilor, a părinților şi a întregii comunități ne va ajuta să revenim la normalitate.
Succes, răbdare și putere de muncă, tuturor!
Tipul de scenariu pentru fiecare unitate scolara si date actualizate saptamanal puteti gasi pe site-ul ISJ Galati.
http://isj.gl.edu.ro/html/noutati.htm
http://isj.gl.edu.ro/html/Comunicate.htm

🔴📚-Aniversări literare

🔰"Nu contează cât de tristă ţi-e inima, dacă vei crede în continuare în visul tău, el se va împlini."

Charles Perrault (n. 12 ianuarie 1628, Paris, Regatul Franței– d. 16 mai 1703,Paris, Regatul Franței) a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze, care a avut un rol de frunte preponderent în disputa literară, cunoscută sub numele de „Cearta dintre antici și moderni”. Devine celebru prin poveștile lui pentru copii: Barbă albastră, Tom Degețelul, Poveștile mamei mele gâsca.

Scrie corect gramatical

DEMULT = adverb, cu sensul de „odinioară, cu mult timp înainte, de multă vreme, cândva”.

Mai demult = odinioară
De demult = din trecut, de altădată

Răspunde la întrebarea „când?”.
Exemple:
Demult, teritoriul țării noastre era locuit de daci.
Demult, era un împărat care avea trei fiice.

DE MULT – locuțiune adverbială alcătuită din prepoziția „de” și adverbul „mult”, cu sensul „de mult timp, de multă vreme, de vreme îndelungată”.
Răspunde la întrebarea „de când”?
Exemple:
Nu ne-am mai văzut de mult.
N-am mai mâncat ciocolată de mult.

Un indiciu că trebuie să scriem „de mult” este posibilitatea de a introduce cuvântul „timp” după locuțiune:
Nu ne-am mai vazut de mult timp.

Sfanta Mucenita Filofteia, o sfanta de numai 12 ani Pe 7 decembrie, Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sfanta Mucenita Filofteia, o sfanta de numai 12 ani. Aceasta a trait in sec. al XIII-lea, in sudul Dunarii. Nu se stie cu exactitate daca provenea din neam de romani sau de bulgari

Semnificaţii istorice pentru data de 7 decembrie Ştirile de ultimă oră, disponibile online. Mediafax.ro iti ofera ştiri interne si externe în timp real, ştiri politice, ştiri economice, mondene, sociale si din sport

Semnificaţii istorice pentru ziua de 6 decembrie Ştirile de ultimă oră, disponibile online. Mediafax.ro iti ofera ştiri interne si externe în timp real, ştiri politice, ştiri economice, mondene, sociale si din sport

5 POVESTI MINUNATE DESPRE MOS NICOLAE 01. POVESTEA LUI MOS NICOLAE 02. SECRETUL LUI MOS NICOLAE SI POVESTEA NASTURELUI 03. RASPLATA LUI MOS NICOLAE 04. MOS NICOLAE NU UITA PE NIMENI 05. MOS NICOL...

Curiozități despre buburuze

Aripile buburuzelor bat de 5100 de ori pe minut. Va dati seama cm ar fi sa dam noi de atatea ori din maini?!

Buburuzele, denumite si “gandacul doamnei” sunt de fapt niste insecte foarte folositoare in gradina. Legenda spune ca Fecioara Maria ar fi trimis un roi de gargarite sa salveze culturilor unor tarani. Acestea fusesera atacate de daunatori, iar ei se rugau sa le fie salvate.

Cand sunt amenintate, buburuzele elimina substante toxice: un lichid galbui, foarte urat mirositor. Potentialii pradatori se simt descurajati de mirosul si gustul neplacut si se retrag. Acum este timpul sa ghiciti cm elimina aceste buburuze substantele toxice. Ei bine, aici devine interesant: toate tipurile de buburuze secrta aceste substante prin articulatiile de la genunchi. De asemenea, larvele de bubureze au aceeasi capacitate, insa le elimina prin abdomen.

Culoarea aripilor buburuzelor chiar are o insemnatate. Numarul bulinelor nu inseamna varsta lor, dar intensitatea culorilor semnifica nivelul de toxicitate pe care il pot degaja. Pradatorul va tine minte culorile intense ale aripilor, iar data viitoare va pastra distanta. Acest lucru nu este folositor doar pentru buburuze, dar si pentru gradinile noastre.

Stim ca buburuzele par tare dragalase si ne dau impresia ca nu ar putea rani nici macar o musca. Cu toate astea, ele sunt niste pradatori feroce. De-a lungul vietii sale, o buburuza consuma pana la 5000 de paduchi de plante. Asta este si motivul pentru ca ni le dorim in gradinile sau pe plantatiile noastre. Adultul mananca zilnic in jur de 50 de afide, iar larva cateva sute.

Instinctul de supravietuire este atat de puternic la buburuze, incat ar face absolut orice pentru a supravietui. Atunci cand mancarea nu este suficiente, buburuzele se vor manca reciproc. O gargarita infometata se va hrani atat cu oua si larve, cat si cu adulti mai slabi.

Nu doar ursii hiberneaza. Inclusiv buburuzele fac asta, ele se ascund sub frunze uscate, scoara copacilor sau crapaturile din casele oamenilor. Se considera ca adultii ce au hibernat in anul precedent vor marca locurile bune de hibernare cu feromeni, pentru ca urmasii lor sa stie unde sa se adaposteasca.

5 minute de istorie...

5 minute de istorie: Istoria alimentară a poporului român Înregistrările emisiunii realizate de Adrian Cioroianu sunt online pe TVR+ http://www.tvrplus.ro/emisiune-5-minute-de-istorie-cu-adrian-cioroianu-5665 http:/...

5 minute de istorie...

5 minute de istorie: Trecerea de la calendarul Iulian la cel Gregorian Înregistrările emisiunii realizate de Adrian Cioroianu sunt online pe TVR+ http://www.tvrplus.ro/emisiune-5-minute-de-istorie-cu-adrian-cioroianu-5665 http:/...

Înălțarea Domnului

Premiera pentru profesori - primul program postuniversitar de predare-invatare-evaluare in regim online incepe in 15 iunie In premiera, o universitate romaneasca lanseaza primul program postuniversitar pentru predare online, adresat in special profesorilor din preuniversitar. Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) organizeaza programul de studii postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua "Resurse...

5 minute de istorie: Avantajele şi capcanele patriotismului Înregistrările emisiunii realizate de Adrian Cioroianu sunt online pe TVR+ http://www.tvrplus.ro/emisiune-5-minute-de-istorie-cu-adrian-cioroianu-5665 http:/...