Cabinet de logopedie - dezvoltare personală Botoșani

Cum gestionăm emoțiile?
Atunci când ne confruntăm cu situații tensionate, avem tendința de a reacționa impulsiv și nu este o alegere tocmai bună de cele mai multe ori.
Iată ce poți face:
Sursa: www.sapteanideacasa.ro

Oferiți copiilor iubire necondiționată și nu condiționări!
Atunci când copilul nu reușește, din diverse motive să îndeplinească așteptările dumneavoastră, pentru a evita reproșurile și condiționările, încercați să empatizați cu acesta și să vă transpuneți în locul copilului reflectând la cm anume ați fi vrut să reacționeze proprii dumneavoastră părinți dacă v-ați fi aflat într-o situație similară atunci când erați mic.
Cum te simțeai când părinții te certau pentru lucruri minore? Cum te simțeai când te pedepseau fără să asculte punctul tău de vedere? Cum te simțeai când primeai o palmă sau o bătaie în loc să primești o îmbrățișare și un umăr de sprijin, o îndrumare? Cum te simțeai când erai comparat cu alți copii? Cum te simțeai când părinții ridicau vocea și nu apucai să explici situația?
Încercați să fiți pentru copiii dumneavoastră părintele de care ați fi avut nevoie atunci când erați dumneavoastră copil!
Imagine sursa:www.sapteanideacasa.ro

De ce refuză mâncarea copilul cu autism?
Modul diferit de procesare senzorială afectează toate simțurile, mai mult sau mai puțin, împreună sau separat, acestea variind de la copil la copil:
🔸Văzul: Vederea anumitor mâncăruri îi poate aminti copilului experiențe anterioare neplăcute. Este posibil ca pe copil să-l fi deranjat, fie faptul că alimentele se ating între ele, fie au o culoare neagreată de copil, fie arată mai ,,scârbos”

🔸Pipăitul: Textura, consistența și temperatura mâncării contează enorm pentru un copil
desincronizat senzorial. De exemplu pentru un copil hiperactiv este foarte dificil să mânance o mancare moale, o mâncare zgrumțuroasă, crocantă, ușor de mestecat, cu seminte sau cereale, o mâncare caldă sau rece. Copilul subreactiv sau cu abilități slabe de discriminare nu este intotdeauna sigur de ce are in gură; dacă a mestecat suficient, pentru a fi pregătit de inghitit alimentul si adesea se pot îneca. Acest lucru explică și de ce copiii prelungesc mult timp mestecatul si sunt speriați de conținutul pe care nu-l identifică; nu-l recunoaște sau/și nu știe cât de bine l-a mestecat.

🔸Gustul: Hipersensibilitatea senzorială face ca la copilul dvs simțurile să fie mai ascuțite și el să resimtă toate gusturile foarte pronunțate față de dvs. De exemplu mâncărurile care au un gust mai dulce, acru, amar, condimentat sunt respinse de copiii desincronizați senzorial. Etc.
Sursa: https://autismartaadhd.ro/2022/05/12/de-ce-refuza-mancarea-copilul-cu-autism/

Adulţii şi copiii cu autism şi/sau alte tulburări de dezvoltare (aproximativ 90% din aceste persoane) pot să manifeste probleme în a acumula şi selecta informaţiile din mediu prin intermediul organelor senzoriale, şi de a procesa informaţiile senzoriale corect, astfel încât aceştia să se poată adapta la mediu și să funcționeze firesc în viața de zi cu zi.

Câteodată, unul sau mai multe simţuri sunt hiposensibile: stimulii senzoriali sunt perceputi prea slab, inconsistenţă în perceperea stimulilor, perceperea fragmentată a stimulilor, percepţia părţilor în loc de întreg, reacţie lentă la stimuli sau hiperactive la stimulare (anumiţi stimuli sunt percepuţi prea puternic) .

Aceste pobleme de natură senzorială ar putea să fie cauza pentru unele comportamente de tipul: legănat, învârtit şi fluturat din mâini. După cm au fost descrise tehnicile de integrare senzorială de către persoanele cu autism, o simplă aplicarea de presiune la nivelul corpului poate să faciliteze atenţia şi nivelul de conştientizare a realităţii prin reducerea nivelului de aurousal (excitaţie senzorială). Temple Grandin, în cartea sa, Emerge Labeled Autistic, povesteşte despre distresul şi uşurarea rezultată în urma experienţei sale senzoriale.

Integrarea senzorială este un proces neurobiologic care face referire la modul în care creierul uman reuşeşte să integreze şi să proceseze informaţiile din mediu. Integrarea senzorială îşi concentrează atenţia în primă fază pe trei simţuri de bază: vestibular, tactil şi proprioceptiv. Interconxiunea dintre aceste 3 simţuri începe să se formeze înainte de naştere şi continuă să se dezvolte pe măsură ce copilul creşte şi interacţionează cu mediul înconjurător.

Simţul tactil include nervii care sunt situaţi la suprafaţa pielii şi care transmit informaţia la creier, informaţie de tipul: atingere uşoară, presiune, temperatură. Procesarea disfuncţională a informaţilor de tip tactil pot să fie observate prin: tragere când este atins, evitarea anumitor materale/ texturi, refuz în a mânca alimente cu o anumită textură, neplăcere în a-şi spăla părul sau faţa, evită mediile aglomerate, evită să se murdărească pe mâini (nisip, acuarele, lipici etc), manipulează obiectele doar cu vârful degetelor. Accepta atingerea doar a anumitor materiale

O astfel de procesare senzorială deficitară poate să ducă la: izolarea, iritabilitate, distragere a atenţiei sau hiperactivitate.

Sistemul vestibular face referire la structurile din urechea internă care detectează mişcările şi modificările în poziţia capului, spre exemplu, sistemul vestibular îţi spune dacă capul tău este ridicat sau înclinat. Disfuncţionalitatea în acest sistem se poate manifesta în două modalităţi. Unii copii ar putea fi hipersensibili la stimulare vestibulară şi ar putea avea reacţii anxioase la activităţi considerate normale pentru majoritatea copiilor (dat pe leagăn, topogan, balansoar etc). Ei ar putea să manifeste probleme şi în ceea ce priveşte urcatul şi coborâtul scărilor sau a dealurilor. Pe de altă parte uni copii ar putea să caute anumite experienţe senzoriale de acest tip (sărit, învârtit).

Sistemul proprioceptiv face referire la componenta de: muşchi, articulaţii, tendoane care oferă persoanei informaţii cu privire la poziţia corpului. Atunci când un individ prezintă deficite la nivelul sistemului proprioceptiv pot să apară comportamente de tipul: neîndemânare, rezistenţă la noi activităţi motrice, tendinţa de a cădea, lipsa conştientizării poziţiei corporale în spaţiu, dificultăţi în a manipula obiecte mici, târâre minimă ca şi bebeluşi. De asemenea, o altă dimensiune este dată de abilitatea de a plănui şi executa diferite activităţi motrice.

Sistemul senzorial vizual: copilul cu autism se autostimulează vizual şi pot ignora orice alţi stimuli din natură; la copilul cu autism predomina utilizarea organului vizual, de multe ori putând fi întrerupt din activitatea pe care o face doar dacă i se oferă un stimul vizual sau se intră în campul lui vizual. Din păcate, copilul poate să nu își dea seama de asemănările și deosebirile dintre cuvinte scrise, obiecte si chipuri și nu observă expresiile feței sau gesturile celorlalți.

Sistemul senzorial auditiv: la copilul cu autism poate apărea hiper-sensibilitate auditivă, manifestată prin a face singur mult zgomot ca să blocheze zgomotele altora, își acoperă urechile, îi place să aibă căștile pe urechi. Apar dificultăți in a recunoaște diferentețe dintre sunete, intruziunile verbale complexe pot să ii produca confuzie.

Sistemul senzorial olfactiv (mirosul) si sistemul senzorial gustativ (gustul): au ca funcție percepția stimulilor olfactivi și gustativi, avertizand în legătură cu eventualele pericole.

Emoțiile influențează felul în care gândim. De aceea, de exemplu, atunci când suntem triști, ne amintim mai ușor lucruri triste sau interpretăm lucrurile mai negativ decât este nevoie.
Rolul emoțiilor în viața noastră este pe cât de complex, pe atât de puțin discutat, mai ales cu cei mici. Când copilul trăiește emoții pozitive (bucurie, entuziasm, fericire), ne bucurăm alături de el, iar când trece prin emoții negative (furie, tristețe sau frustrare), încercăm să îl ajutăm să treacă mai repede „peste” ele.
Sursa: www.suntparinte.ro

Sursa: www.suntparinte.ro

PECS Autism
Mai multe materiale găsiți pe
https://autism.gamara.ro/pecs/333

CE ESTE INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ?
Este capacitatea unei persoane de a relaționa cu ceilalți. de a-i înțelege, de a le înțelege sentimentele, așteptările.
Este deasemeni și capacitatea de a-ți găsi un loc într-un grup, de a putea fi parte dintr-o echipă înțelegând rolul tău și al celorlalți și corelația dintre cele două, de a ști să te bazezi pe calitățile, abilitățile celorlalți.
Sursa: www.autismartaadhd.ro

Lăsați copiii să fie copii!

Inteligența emoțională
Deși este determinată genetic și are o puternică bază în funcționarea neurobiologică a creierului, dezvoltarea inteligenței emoționale poate fi influențată de factorii de mediu din copilaria mică, odată cu dezvoltarea limbajului și a abilităților de socializare ale copilului. Predispoziția genetică este “cultivată” prin modul în care adulții din preajma copilului știu să stimuleze adecvat dezvoltarea competențelor emoționale, de comunicare și de socializare ale copilului.
Sursa: www.reginamaria.ro

"Nu am ales eu să am autism"
10 lucruri pe care orice copil cu autism ar vrea să le ştii:

1. Sunt în primul rând un copil. Am autism. Nu sunt în mod primordial „autist”.
Autismul este doar un aspect al personalităţii mele. Nu mă defineşte ca persoană. Tu eşti o persoană cu sentimente, idei, talente sau eşti doar gras (supraponderal), miop (porţi ochelari) sau neîndemânatic. Acestea sunt lucruri pe care le văd mai întâi la tine când ne întâlnim, dar acestea nu sunt trăsăturile tale principale.

2. Percepţiile mele senzoriale sunt dezordonate.
Integrarea senzorială este, probabil, aspectul cel mai dificil de înţeles al autismului, dar este şi cel mai important. Aceasta înseamnă că imaginile, sunetele, mirosurile, gusturile şi texturile care ţie ţi se par obişnuite pot fi de-a dreptul dureroase pentru mine. Mediul propriu-zis în care trăiesc mi se pare ostil.

3. Te rog să faci diferenţa între NU VREAU (aleg să nu fac) şi NU POT (nu sunt capabil să fac).
Utilizarea vocabularului şi a expresiilor lingvistice pot fi adevărate provocări pentru mine. Nu e vorba că nu ascult de instrucţiuni. Doar că nu pot să le înţeleg.

4. Gândesc foarte concret.
Aceasta înseamnă că interpretez limbajul după forma literară. Este o situaţie confuză pentru mine când îmi spui ca ai mers „ca vântul şi ca gândul” când ceea ce vrei să îmi spui de fapt este că ai mers „foarte repede”. Să nu îmi spui că ceva este „floare la ureche” când nu e vorba de nici o plantă, şi vrei doar să îmi spui că această sarcină „este foarte uşor de realizat”.

5. Te rog să ai răbdare cu vocabularul meu limitat.
E destul de greu pentru mine să îţi spun de ce am nevoie când nu cunosc cuvintele care să descrie sentimentele mele. Poate îmi este foame, poate sunt supărat, speriat sau confuz, însă nu pot să mă exprim cu aceste cuvinte. Fii atent la limbajul corpului meu, dacă sunt retras sau agitat, sau chiar şi alte semne care îţi vor transmite ce este în neregulă cu mine.

6. Pentru că vorbirea e foarte grea pentru mine, mă orientez mult cu ajutorul văzului.
Te rog să îmi arăţi cm se face ceva mai curând decât să îmi spui. Şi să fii gata să îmi arăţi de mai multe ori. Repetarea mă ajută să învăţ.

7. Te rog să te concentrezi şi să mă ajuţi să dezvolt mai curând ceea ce pot face decât ceea ce nu pot face. La fel ca orice altă persoană, nu pot să mă dezvolt într-un mediu în care mi se arată în permanenţă că nu sunt suficient de bun şi că ceva e „defect” la mine.

8. Te rog să mă ajuţi cu interacţiunile sociale.
Poate ţi se pare că nu vreau să mă joc cu alţi copii. De cele mai multe ori nu ştiu de fapt cm să pornesc o conversaţie sau cm să încep să mă joc cu alţi copii. Dacă ai putea să îi rogi pe ceilalţi copii să mă cheme să mă joc cu ei fotbal sau baschet, poate că voi fi fericit să mă alătur lor.

9. Încearcă să găseşti elementele care nu mă fac să fiu agitat.
Momentele în care sunt agitat sunt mai supărătoare pentru mine decât sunt pentru tine. Aceste stări apar atunci când unul din simţurile mele este supra-solicitat. Dacă poţi să identifici cauza, atunci poţi să previi efectele.

10. Iubeşte-mă necondiţionat.
Elimină gânduri cm ar fi „ Daca ar face măcar ….” Sau „Daca nu ar mai fi aşa….”. Nici tu nu ai îndeplinit toate aşteptările părinţilor tăi şi nu ţi-ar fi plăcut să ţi se amintească în permanenţă acest lucru.
Nu am ales eu să am autism!

Autor: ELLEN NOTBOHM – TEN THINGS EVERY CHILD WITH AUTISM WISHES YOU KNEW.

Ce este dislalia?

Așa cm sugerează etimologia, termenul de „dislalie” (în limba greacă: dys: dificil, greu; lalein: a vorbi sau lalia: vorbire) desemnează acea categorie de tulburări de pronunție, de natură organică sau funcțională, care constă în dificultatea emiterii unuia sau mai multor sunete ale vorbirii, pe fondul unor malformații la nivelul organelor periferice ale aparatului fonoarticulator sau a unor deficite de procesare fonologică sau motorie.

Principalele forme de manifestare a tulburării dislalice sunt:

– distorsiunea/ alterarea sunetului (pronunția defectuoasă a sunetului, nerespectând caracteristicile lui articulatorii); exemplu: pronunția interdentală (cu limba între dinți) a sunetului „s”;
– omisiunea sunetului (copilul nu pronunță deloc sunetul în cadrul cuvântului); ex., spune „cară” în loc de „scară” , „achetă” în loc de „rachetă”;
– substituirea/ înlocuirea sunetului, cu un sunet apropiat sau nu ca structură articulatorie; ex., copilul înlocuiește sunetul „ș” cu unul din sunetele „s”, „h”, „ci”, „t” și pronunță „ masină”, „mahină”, „macină” sau „matină”, în locul cuvântului „mașină”;
Sursa: www.logorici.ro

Semne că un copil are nevoie de terapie logopedică !

Iată câteva lucruri de care trebuie să aveți grijă, ceea ce ar putea indica faptul că copilul dvs. are probleme cu dobândirea vorbirii și / sau a limbajului
1. Nu emite sunete, silabe până la vârsta de 4-7 luni(ba-ba; ma-ma; la, la; ta-ta; brrr etc sau nu emite suete separate, a, e, i, m, b etc)). Un bebeluș care pare ciudat de liniștit și care nu experimentează sunetele prin balbotare ar putea arăta semne ale unei tulburări de limbaj .
2. Lipsa gesticulării. Dacă copilul dvs. nu se exprimă făcând gesturi precum arătarea și fluturarea (sau face foarte puține gesturi) la vârsta de 7-12 luni, aceasta ar putea fi un alt indiciu al unei posibile tulburări de limbaj
3. Probleme cu înțelegerea solicitării verbale. Copiii cu vârste cuprinse între 12 și 24 de luni ar trebui să fie capabili să înțeleagă solicitări simple. Dacă fiul sau fiica dvs. nu par să înțeleagă instrucțiunile dvs., el sau ea ar putea avea o problemă de dezvoltare a limbajului.
4. Nu comunică cu propoziții. În jurul vârstei de 1,5 și 2 ani, copiii ar trebui să înceapă să asocieze cuvinte pentru a forma propoziții. Dacă copilul tău se chinuie să facă propoziții, acesta ar putea fi un motiv bun pentru a o evaluare pentru a vedea dacă nu este o tulburare de limbaj.
5. Probleme cu anumite sunete. Copiii cu tulburări de vorbire ar putea avea probleme de pronunție sunete p, b, m, h și w în cuvinte, de cele mai multe ori, de la 1 la 2 ani și / sau probleme care pronunță k, g, f, t, d și n din 2 – 3 ani.
Comunicarea lor ar putea părea, în general neclară și greu de înțeles când au vârsta cuprinsă între 2 și 3 ani, de regulă doar cei din mediul familial le recunosc cuvintele pentru că ele nu sunt pronunțate corect/ inteligibil.
Dacă copilul dumneavoastră arată oricare dintre aceste semne sau pare să aibă alte probleme de vorbire și / sau limbă, cel mai bine este să solicitați ajutor cât mai curând posibil. La micuți pași, logopedii noștri pediatrici pot ajuta copiii de toate vârstele cu diverse tulburări de vorbire și limbaj – inclusiv articulația, fluența și tulburările de limbaj, precum și provocări generale de comunicare.
Psiholog Logoped Sanda Gligu
Oferim cel mai înalt nivel de servicii de terapie logopedică individualizate pentru a ajuta pacienții noștri să-și îmbunătățească comunicarea cu ajutorul limbajului verbal.
Sursa:www.autismartaadhd.ro

Cabinet de logopedie - dezvoltare personală Botoșani is now on WhatsApp.

Abilitățile motrice fine sunt cel mai adesea aduse în discuție de către părinți, la vârsta preșcolară a copilului, atunci când observă o prindere ineficientă a obiectelor de scris.
Aceasta se manifestă printr-o presiune prea mare sau pre mică pe creion, prinderea creionului între degetul arătător și mijlociu, prinderea creionului în palmă, cu pumnul strâns.
De cele mai multe ori cauza acestei slabe dezvoltări a abilității motrice fine de a ține corect un instrument de scris este maturizarea și integrarea parțială a reflexelor primare ale mâinilor.
Sursa. www.copilechilibrat.ro

Intarzierea in dezvoltarea limbajului
Sursa: www.voinicel.md

Frenul lingual
Sursa:
https://miculrinocer.ro/alaptarea-si-tipurile-de-fren/

✅Litere de mână 🖋️✒️

BUBBLE POP MATH GAMES 🌈

https://frugalfun4boys.com/bubble-pop-math-games/