Pagina de Psihologie

O descriere foarte relevantă a ceea ce suntem la naștere, a ceea ce devenim în urma experiențelor adverse de viață și a ceea ce putem vindeca și transforma dacă ne asumăm că responsabilitatea și puterea schimbării ne aparțin. Dacă acceptăm că nu e deloc ușor, dar e singura cale către fericirea personală în viață.
"Multe dintre problemele pe care le au partenerii în relații pornesc de la incidente mai mari sau mai mici din copilăriile lor separate, atunci când nevoile și expresiile lor naturale au fost ignorate, respinse și agresate. Pentru că răspunsul la dezaprobarea sau neglijarea parentală este acela de a te respinge pe tine însuți, indiferent de motivul respingerii părinteștti, crești, ajungi adult și devii un partener care cară după el un grad de ură de sine pe care o aduci în relație. Această ură de sine nu este benignă. Ea stă la baza unor probleme specifice comune în relațiile intime.
Am prezentat mai departe felul în care respingerea parentală duce la respingere de sine, care conduce la o incapacitate de a ne permite nouă înșine să primim iubirea și, prin urmare, o incapacitate de a oferi iubirea.
1. Când ne naștem, stările noastre naturale sunt deschiderea și receptivitatea.
2. Mai devreme sau mai târziu, părinții sau îngrijitorii noștri ne vor răni.
3. Rana apare atunci când cel care ne poartă de grijă nu gestionează corect nevoile și funcțiile noastre normale de dezvoltare. Rana apare fie sub formă de neglijare, fie de invadare a unora dintre aspectele sinelui nostru natural.
4. Noi scindăm aceste părți „periculoase“ din noi înșine pentru că îngrijitorii (părinții) noștri nu le susțin, iar aceste părți din sinele nostru formează ceea ce noi numim „sinele pierdut“.
5. De fiecare dată când suntem răniți sau scindați, sinele nostru conștient devine tot mai mic, iar sinele inconștient devine tot mai mare. Suma abilităților și resurselor noastre se subțiază, iar povara inconștientă a părților respinse devine tot mai grea. În loc să putem veni în întâmpinarea cerințelor vieții cu o întreagă gamă de opțiuni emoționale și comportamentale, noi întâmpinăm viața cu un număr limitat de reacții defensive.
6. Noi folosim mecanismele comune de apărare, inclusiv faptul că vrem să deținem controlul excesiv, devenim egocentrici și simbiotici, ca moduri de a încerca să ne protejăm de o viitoare durere. Încercăm să ne gestionăm mediile ambientale, ca modalitate de a ne menține pe noi înșine în siguranță, și/sau ne ținem strâns de ceea ce a rămas din noi înșine, ca mod de a ne proteja de invadări ulterioare.
7. În plus, încercăm să facem să dispară durerea respingerii negându‐ne propriile nevoi (care au fost de la bun început cauza respingerii) și înlocuindu‐le cu mecanisme de apărare. Opunem rezistență satisfacerii nevoilor noastre ca să nu activăm rana. Scopul mecanismelor de apărare este acela de a scoate rana, precum și durerea pe care o provoacă aceasta, în afara conștiinței.
8. Apoi, încercăm să umplem golul pe care îl provoacă mecanismele noastre de apărare cu lucruri care doar adaugă și mai multă nefericire, pentru că ele nu sunt ceea ce lipsește cu adevărat și pentru că le adoptăm excesiv fie prin îngăduință de sine, fie prin negare de sine. Ne agățăm de mâncare, droguri, muncă, parenting, jocuri de noroc, cheltuieli excesive, înfometare sau alte comportamente compensatorii, și le adoptăm de o manieră extremă.
9. În tot ce facem, există indiciul sau presiunea respingerii de sine sau a urii de sine.
10. Ca să rămânem în legătură cu părțile respinse ale sinelui nostru, fără să trebuiască să rămânem conștienți de ele, le proiectăm asupra partenerilor noștri.
11. Măsura în care ducem cu noi ura de sine este măsura în care nu putem să primim iubirea. Este atât de dureros să devii conștient – sub forma aprecierii sau iubirii – de părțile din noi înșine pe care le‐am respins, încât opunem rezistență și respingem darurile în sine. Și uneori respingem și persoanele care ne aduc aceste daruri." Din cartea , de Harville Hendrix și Helen LaKelly Hunt, via Gáspár György.
Cartea a fost publicată și poate fi găsită pe Pagina de Psihologie.
, te susține!

Va doresc zi frumoasa!