Susținătorii lui Ion Motea - Tulcea

🇷🇴 Se împlinesc astăzi, 27 martie, 106 ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, al doilea pas după Unirea Moldovei cu Țara Românească în 1859 și pasul premergător Unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, când s-a desăvârșit Marea Unire.

Declarația Unirii, votată de către deputații din Sfatul Țării pe 27 Martie 1918 suna astfel:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan” - 27 Martie 1918.

În urmă cu 239 de ani, la 28 februarie 1785, la Alba Iulia, pe Dealul Furcilor, au fost executaţi prin tragere pe roată Horea şi Cloşca, doi dintre conducătorii Răscoalei din 1784. Crișan se spânzurase în închisoare.

Horea şi Cloşca au fost prinşi prin trădare la sfârşitul anului 1784. Ulterior, au fost încarceraţi în celule separate, la porţile a III-a şi a IV-a a Cetăţii din Alba Iulia. Crişan a fost întemniţat în vechiul corp de gardă, o clădire azi dispărută, până în 13 februarie 1785, când şi-a pus capăt zilelor.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Zonele de trecere în Ţara Românească şi Moldova erau supravegheate, ca nu cumva capii răscoalei să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit şi la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaţilor transilvani. Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului din Munţii Gilăului. Pe 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan, vândut de nouă ţărani greco-catolici din Cărpeniş, căpeteniile lor fiind preoţii greco-catolici din acel sat, tată şi fiu (Popa Moise şi Popa Moise cel Tânăr). Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia. S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfăşurarea răscoalei şi pe cei trei conducători ai acesteia.

„Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani F.S.N. să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic“. - Corneliu Coposu.

Mai are cineva curaj să vorbească de NAȚIONALISM în România? În Europa și SUA înflorește pe zi ce trece

”La noi vedem improvizându-se în „naţionalişti", oameni cari eşuând în întreprinderile lor politice mai vechi, simt nevoia unei firme noui şi a unei prezentări în forme noui, tricolore, a cunoscutelor lor „haine vechi".

Naţionalismul este la modă. Pretutindeni este o recrudescență naţionalistă: economiceşte ţările se separă ca şi cm s'ar pregăti de răsboi, devenind fiecare o cetate economică închisă. Paralel cu aceasta se ascut însuşirile naţionale şi se aprind simțăminlele naționale. Nu putem rămâne tocmai noi pe urmă, noi care avem nevoie să trezim conştiinţa şi simțul de mândrie naţională a Românilor, cari au fost atâta vreme robii altor neamuri.

Dar sunt două feluri de naționalisme:

Este naţionalismul constructiv, care porneşte din masele adânci, se alimentează din conştiinţa şi nevoile sociale de bază, care cere educarea virtuţilor individuale şi sociale ale românismului, care cere protecţia Statului pentru deschiderea drumului muncii celui capabil.

Şi este naţionalismul de paradă, fără profunzimi sociale, sgomotos şi fără roade, care în locul muncii metodice pune agresivitatea şi negația.

Un astfel de „naţionalism" este păgubitor pentru prestigiul de popor civilizat şi este parazitar şi impotent, pentru interesul real al neamului românesc”, a scris Ion MIHALACHE, Vicepreședinte al PNȚ, în Nr,1 al revistei Țara de Mâine din anul 1935.

Sunt cuvintele unui martir al neamului românesc ce a fost ucis de comuniști în închisoare. Și, pornind de la aceste cuvinte, nu avem cm să nu ne gândim la viitorul nostru ca țară și neam. Ele ne dau un suflu nou despre viziunea pe care o putem avea asupra politicii noastre naționale.

Ion MIHALACHE ne-a explicat că naționalismul are și partea lui bună și anume naționalismul luminat, ci nu doar pe cea rea, pe care o cunoaște toată lumea din pricina anumitor state ce au dus și o politică naționalistă totalitară și astfel au compromis ideea de naționalism, ca să nu mai spunem de cuvânt care a devenit în ultima perioadă cenzurat mai prin toate mijloacele de comunicare.

În momentul de față, ideea de politică naționalistă luminată se poate rezuma la un număr de obiective: respectul pentru valorile identitare naționale; respectul față de istoria națională, tradițiile și îndeledncirile națiunii române; devotamentul pentru țară și pentru neamul românesc, apărarea suveranității, independenței, unității și indivizibilității Statului român; lupta pentru cauza unionistă; respectul față de valorile și morala creștină; o economie bazată pe încurajarea companiilor cu capital românesc și dezvoltarea de locuri de muncă pentru populație cu scopul de a avea un viitor stabil în propria țară.

Toate acestea, în contextul actualei globalizări, sunt văzute ca și chestiuni extremiste deoarece împiedică anumite interese economice, asta ca să nu mai vorbim de stoparea extinderii culturii progresiste.

La momentul actual, naționalismul luminat are șansa de a crește din punct de vedere politic și la noi în țară. Avem deja exemple din vestul Europei, de orientare spre naționalism, asta după ce Uniunea Europeană a dat greș în gestionarea situației iscate de pandemia noului coronavirus ce a venit ca o lovitură de baros în moalele capului. Acum, nu o să ne rezumăm la imagini extreme ca cele din Italia, unde oamenii dau foc steagurilor UE sau protestele fermierilor europeni.

Avem nevoie de o europă a națiunilor și de o nouă viziune de conducere care să se orienteze spre bunul mers al societății și dezvoltarea nivelului de trai pentru fiecare țară membră, ci nu să își piardă timpul cu chestiuni de genul: câte fonduri să aloce pentru emigranți și cm să se promoveze cât mai bine contextul de societate deschisă și diversitate multiculturală.

Europa tinde să se miște spre acest trend naționalist, mai ales că tonul a fost dat în urmă cu câțiva ani, când cel mai important partener al ei, Statele Unite ale Americii, a mers spre acest curent naționalist odată cu alegerea lui Donald Trump. Fostul președinte a vorbit deschis despre naționalism și a încurajat fiecare țară să îmbrace această haină a naționalismului pentru a-și păstra identitatea și a se dezvolta din punct de vedere economic.
În Europa, anumite state au început să dezvolte această idee a naționalismului.

La noi în țară, politica naționalistă este imediat pusă la zid și condamnată, dar asta pentru că nu este explicată așa cm trebuie către populație. De aceea, de-a lungul timpului, anumite partide au mers pe ideea de conservatorism, cuvânt ce nu atrage atenția atât de mult și nu este catalogat imediat ca „extremist” de către mediul progresist.

Curentele de influență ce predomină politica românească sunt în mare parte venite dinspre Germania și Franța, prin anumite partide sau oameni cu influență asupra politicului românesc, dar aceștia nu îmbrățișează deloc ideea de naționalism și au o viziune progresistă – globalistă clară.

Rămâne marea întrebare: La noi în țară cine o să preia frâiele naționalismului?

În momentul de față, sunt câteva nume și partide care au o viziune și o tentă spre această mișcare naționalistă: Catalin Berenghi, președintele Partidul DAC; Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial, senator, președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA; Mihai Lasca, deputat, președintele Partidului Patrioților Poporului Român (PPR) și George Simion cu Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în jurul căruia a adunat mai multe partide din zona naționalistă.

La următoarele alegeri o să vedem foarte clar ce sfere de influențe o să câștige bătălia politică din România.
Susținătorii lui Ion Motea

🇷🇴“Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.” - Mihai Eminescu.

”Vom muri și vom fi liberi!”

🇷🇴 21 decembrie - Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Se împlinesc 34 de ani de la Revoluție, 34 de ani de când îi păstrăm în minte și suflet pe cei care s-au luptat pentru un singur vis: Să trăim într-o țară fără comunism.

📜Poezia Strămoşilor / Doina Dacilor

✍️Unde eşti tu Burebista,
▪️Unde eşti tu Decebal,
▪️C-a ajuns Dacia noastră
▪️Într-un hal fără de hal!

✍️Fost-au după voi şi alţi eroi,
▪️Și-am crezut ca-n Dacia mai bine va fi,
▪️Soare a fost şi ploi, pace şi război,
▪️Și-am iubit atât cât s-a putut iubi.

✍️Au venit cu toţii, Goţii, Vizigoţii,
▪️Hunii şi Tătarii ce ţară n-aveau,
▪️Grecii şi Romanii, Nemţii, Otomanii,
▪️Toţi pământul sfânt al Daciei voiau.

✍️Unde eşti tu Burebista,
▪️Unde eşti tu Decebal,
▪️C-a ajuns Dacia noastră
▪️Într-un hal fără de hal!

✍️Anii au trecut, ranile-au durut,
▪️Străinii duşmani tot vin şi se tot duc,
▪️Din munţi am făcut, zid de netrecut,
▪️Dar ne-au pus la zid cei care ne conduc.

✍️Şi-au ajuns românii sclavi chiar la stăpânii
▪️Născuţi din pântecele ţării lor pustii,
▪️Că nu-i deşertăciune pentru o naţiune
▪️Decât să fie sclavă propriilor fii.

✍️Unde eşti tu Burebista,
▪️Unde eşti tu Decebal,
▪️C-a ajuns Dacia noastră
▪️Într-un hal fără de hal!

✍️Am răbdat de toate, dar nu se mai poate,
▪️Ne-a ajuns cuţitul până-n miez de os,
▪️Furând şi dând din coate, v-aţi făcut palate
▪️Și ne priviţi scârbiţi acum de sus în jos.

✍️Dă Doamne din glie, Dacii să învie,
▪️Să fim iarăşi popor, nu idioată turmă,
▪️Și de-o fi să fie, Dacia Românie
▪️Dă-ne Doamne mintea noastră de pe urmă!

Cătălin Ioan BERENGHI - PREȘEDINTE

Se apropie alegerile!

Tu ce votezi sau iarăși nu mergi la vot, pentru ca votul tău nu contează?

Terminați cu aceastș gândire de găină!

Da, se va fura și la alegerile din 2024, dar nu pot ei fura, cât puteți voi/ noi vota.
Dacă oamenii ies masiv la vot, balanța se va echilibra, dacă în parlament sunt doar 2, 3, 4 partide și alții, atunci nu exista diversitate/ echilibru și atunci se va întâmpla exact același lucru ca azi.
ROMÂNIA ARE NEVOIE DE PATRIOȚI CARE ȚIN CU ACEST POPOR ȘI ACEASTĂ TARĂ!
https://www.facebook.com/CatalinBerenghi