Rrãmãnj Fãrshãrots & Gramustian LIVE RADIO Armakedon

Η παρούσα μονογραφία του Dušan J. Popović αποτελεί μια μοναδική συνεισφορά στο ζήτημα της προέλευσης των πολιτών της σερβικής κοινωνίας, κατά κύριο λόγο, αλλά και της κροατικής, της σλοβενικής και εν γένει των κοινωνιών του αυστρο-ουγγρικού κράτους, καθώς καλύτερα από οποιονδήποτε άλλον επιστήμονα διέκρινε τον καθοριστικό ρόλο που διαδραμάτισαν οι Τσιντσάροι και οι Γραικοί στη δημιουργία των αγορών (τσαρσιών) και στην εμποροβιοτεχνική κίνηση και ανάπτυξη στα Βαλκάνια και στο λεκανοπέδιο της Παννονίας. Η μελέτη του διατρέχει μια μακρά περίοδο τριών περίπου αιώνων και στις σελίδες της περιλαμβάνεται μια περιοχή που εκτείνεται από το Νις μέχρι τη Βούδα και την Πέστη στα βόρεια και μέχρι τη Ριέκα και την Τεργέστη στα δυτικά.
Οι λόγοι που ώθησαν τον Popović να προβεί στη συγγραφή του βιβλίου, δεν περιορίζονται σαφώς στο γενικότερο επιστημονικό ενδιαφέρον για τους Τσιντσάρους και στην ιδιαίτερη ερευνητική του ανησυχία για την ανάδειξη του σπουδαίου ρόλου τους στις αγορές της Βαλκανικής. Όπως διαπιστώνεται, μάλιστα, από μια σειρά άρθρων που δημοσίευσε σε περιοδικά και εφημερίδες, το ζήτημα της εθνοτικής ταυτότητας των Τσιντσάρων και η παρουσία τους στις σερβικές επαρχίες απασχολούσαν ιδιαίτερα τον Popović ήδη από τα μέσα της τρίτης δεκαετίας του 20ού αιώνα.
Στην πραγματικότητα, βέβαια, το έργο του αποτελεί αποκύημα βαθύτερων πολιτικών και κρατικών συνιστωσών, καθώς συγγράφηκε εννέα μόλις χρόνια μετά το τέλος του Α΄ Παγκοσμίου πολέμου και τη δημιουργία του Βασιλείου των Σέρβων, των Κροατών και των Σλοβένων (1 Δεκεμβρίου 1918), του μετέπειτα Βασιλείου της Γιουγκοσλαβίας. Η εξαιρετική πολιτική και κοινωνική σημασία αυτών των ιστορικών γεγονότων βρήκε ιδιαίτερη απήχηση στις σελίδες του βιβλίου του Popović και έτυχε ευρύτατης αποδοχής από το αναγνωστικό κοινό, το οποίο απασχολούσαν την εποχή εκείνη ζητήματα εθνικισμού σε συνάρτηση με τις συνεχείς μεταβολές που δρομολογούσε ο Α΄ Παγκόσμιος πόλεμος στην ευρύτερη περιοχή των Βαλκανίων.
Οι μελέτες του Popović αποτελούν μέχρι σήμερα πολύτιμα έργα για την σερβική και βαλκανική ιστοριογραφία, καθώς σε αυτές η ιστορία προσεγγίζεται ως ένα συμβάν αναπόσπαστα συνδεδεμένο με γεωγραφικούς, εθνογραφικούς, κοινωνικούς και (εθνο)ψυχολογικούς παράγοντες, μέσα από τη διαλεκτική συνάντηση με άλλες επιστήμες, όπως είναι η κοινωνιολογία, τα οικονομικά, η ψυχολογία, η πολιτισμική γεωγραφία, η ανθρωπολογία και οι πολιτικές επιστήμες.

Αναφερόμενος ο Dušan J. Popović κατά βάση στους Βλάχους (Τσιντσάρους), αντιμετωπίζει με μεθοδολογική αμηχανία την περίπτωσή τους σε ό,τι αφορά στην εθνική τους ταυτότητα, μια αμηχανία που δεν θα υπήρχε εάν είχε στην διάθεσή του την έννοια του εθνοτικού. Έχει, κατά βάση, στο εννοιολογικό "οπλοστάσιό" του δύο εργαλεία: το έθνος και το λαό. Το έθνος με τη νεοτερική έννοια μπορεί να καλύψει την ελληνική ταυτότητα των Βλάχων, το ίδιο και ο "λαός" αλλά δεν μπορεί να αποδώσει την εθνοπολιτισμική τους ιδιαιτερότητα. Γι’ αυτό και εναλλάσσονται τα εθνωνύμια, γι’ αυτό και προκαλείται μια σύγχυση στον αναγνώστη. Από την άλλη, αυτό καθιστά το βιβλίο ακόμα πιο ενδιαφέρον, με την έννοια ότι θέτει με ένα πολύ ζωντανό τρόπο το ζήτημα της μετάβασης στη νεοτερικότητα, της μετάβασης από τις εθνοθρησκευτικές, τοπικές, εθνοτοπικές, εθνοτικές ταυτότητες στις εθνικές. Δεν είναι απλά το εθνογραφικό υλικό χρήσιμο ως παράδειγμα αλλά και ο ίδιος ο συγγραφέας, ο οποίος εκπροσωπεί ένα μέρος των δρώντων υποκειμένων της έρευνάς του, αυτών δηλαδή που εγκαθίστανται στα εδάφη της Σερβίας και αφομοιώνονται στο αντίστοιχο έθνος. Ο Πόποβιτς όταν λέει “Εμείς” εννοεί τους Σέρβους και όταν λέει “Η χώρα μου” εννοεί τη Σερβία, παρότι χαρακτηρίζει τους ίδιους τους άμεσους προγόνους του Έλληνες βλαχικής καταγωγής, χρησιμοποιώντας βέβαια διαφόρους όρους εναλλακτικά. Για όσους πιστεύουν ότι οι ταυτότητες (και εδώ μας ενδιαφέρουν οι εθνικές) είναι αιώνιες και αμετάβλητες, μια πίστη που συνδέεται με την βιολογική θεωρία, το παράδειγμα είναι παράδοξο. Εάν δεχτούμε, ωστόσο, την πολιτισμική προσέγγιση, την θεωρία της κατασκευής, το παράδειγμα είναι καθόλα σύμφωνο με αυτήν τη θεωρία, που πρεσβεύει ότι οι ταυτότητες συγκροτούνται ιστορικά και κατά συνέπεια μεταβάλλονται ανάλογα με τις εκάστοτε συνθήκες και συχνά είναι και αντικείμενα επιλογής και διαπραγμάτευσης. Οι Βλάχοι της Νότιας Βαλκανικής ταυτίζονται κατά κανόνα με το ελληνικό εθνικό κίνημα και στον βαθμό που έχουν νεοτερική εθνική συνείδηση αυτή είναι ελληνική. Σημαντικοί φορείς του ελληνικού πνεύματος γίνονται όσοι Βλάχοι ανελίσσονται κοινωνικά και αυτοί συμβάλλουν καθοριστικά στη διάδοση του ελληνικού πολιτισμού στις γενέτειρές τους και όχι μόνον. Δεν είναι τυχαίο ότι, καθώς τεκμηριώνει και ο Πόποβιτς, τα σχολεία που ιδρύουν στους νέους τόπους εγκατάστασης είναι ελληνικά σχολεία. Ελληνικά σχολεία, επίσης, ιδρύουν και λειτουργούν με τις δωρεές τους στις γενέτειρές τους. Αρκετοί από αυτούς που γίνονται λόγιοι καταγράφονται ως σημαντικοί εκπρόσωποι του ελληνικού διαφωτισμού. Να μην ξεχνάμε ότι τα λεξικά, όπου εκδίδονται, στοχεύουν στην εκμάθηση της ελληνικής από τους Βλάχους συντοπίτες τους. Σε πολλές περιπτώσεις Βλάχων ευεργετών ο ζήλος για την ελληνική παιδεία και γλώσσα ήταν τέτοιος που τους οδήγησε ακόμα και σε αρνητική στάση απέναντι στην Βλαχική γλώσσα.
Το παρόν βιβλίο, λοιπόν, αποτελεί και ένα πολύ καλό παράδειγμα μελέτης των ταυτοτήτων στο πλαίσιο της μετάβασης προς τη νεοτερικότητα. Κυρίως όμως αποτελεί μια κατάθεση πολύ σημαντικών πληροφοριών, ενός πραγματολογικού υλικού, το οποίο αναφέρεται στο ιστορικό και κοινωνικό πλαίσιο της γεωγραφικής και κοινωνικής κινητικότητας των Βλάχων, στις συγκεκριμένες οικονομικές δραστηριότητες που ανέπτυξαν μεταναστεύοντας, τον ρόλο της οικογένειας και της συγγένειας στη συγκρότηση και λειτουργία των οικονομικών συσσωματώσεων, την ανάπτυξη των ευρύτερων κοινωνικών, οικονομικών και πολιτιστικών δικτύων, το ρόλο της παιδείας και των εκπαιδευτικών θεσμών σε ό,τι αφορά τη συγκρότηση εθνικών ταυτοτήτων, τις σχέσεις ανάμεσα στις ομάδες, τις αντιπαραθέσεις και συγκρούσεις οικονομικού αλλά και εθνικού/εθνοτικού χαρακτήρα, τις εν γένει συλλογικές νοοτροπίες. Θα έλεγε κανείς ότι το βιβλίο αυτό, εκτός από πόνημα οικονομικής και κοινωνικής ιστορίας, συνιστά και μια συμβολή στην πολιτισμική ιστορία αλλά και την ιστορική ανθρωπολογία και εθνογραφία των Βαλκανίων.

I❤️Armăname

-AROMÂNII (MACEDONENII) ÎN ROMÂNIA/Editura Muntenia/1996/Nicolae Cuşa-
-PARTEA lVDIN V--Pgg.40÷52-
-II PRIMA COLONIZARE ÎN DOBROGEA NOUÃ-- CADRILATER-
-Motto:
-"TRATATUL DE PACE" 28 Iulie,10 August 1913 BUCUREŞTI--DIVIZAREA MACEDONIEI: GRECIA MARE,SERBIA MARE,BULGARIA MARE,ALBANIA,NORD ESTUL BULGARIEI (CADRILATERUL) INTRÃ ÎN COMPONENȚA ROMÂNIEI-.
-Dobrogea veche,preluatã de la Statul Otoman,1877--1878/Dobrogea Nouã preluatã de la Statul Bulgar,1913-.

-II PRIMA COLONIZARE ÎN DOBROGEA NOUÃ -- CADRILATER.
2.Discuții parlamentare despre colonIizare şi adoptare a proiectului de lege pentru completarea legii de organizare a Dobrogei Noi.-Noiembrie 1930-

-Pg.40-
Aceasta este prima din datele problemei.Unde este dar rãsturnarea situației create prin vechea lege?
Mai departe :
Din apelurile declarate de stat şi de locuitori în contra hotãrârilor comisiunilor de ocol,comisiunilor județene mai au de judecat circa 800 de apeluri.Aceste 800 de apeluri se judecã mai departe,tot dupã vechea lege; deci,pânã aici,iarã nu se schimbã nimic din dispozițiunile vechii legi; este însã de adãugat aici cã la aceste 800 de apeluri se vor mai adãugi alte apeluri,prin aplicarea noii legi.Este primul element nou în datele problemei.Ce ne propunem a soluționa prin noua lege.Sã se noteze însã cã se vor judeca şi noile eventuale apeluri tot dupã vechea lege.
Mai departe :
Prin cele 40.000 de hotãrâri ai comisiunilor de ocol,s-au atribuit --vã rog fiți atenți,cãci aici este miezul problemei-- locuitorilor autohtoni,circa 70.000 de ha,ca proprietate absolutã a lor,cum se zice; mülk,fostã proprietate quiritarã,care le-a rãmas mai departe în plinã proprietate; iar circa 160.000 ha,reprezintã cele 2/3 din proprietatea ,,mirie",care prin deciziile comisiunilor trece în deplinã proprietate quiritarã,statul oprindu-şi drept rãscumpãrarea celelalte treimi (câte 80.000 de ha).Prin noua lege nu se atinge nimeni nici de cele 70.000 ha rãscumpãrate autohtonilor,ca veche proprietate absolutã (mülk),nici de cele 160.000 ha,ce reprezintã cele 2/3 din proprietate,declarate de comisiuni ,,mirie" şi care pe viitor sunt recunoscute --conform legii din 1924-- proprietate deplinã.Vasãzicã,la autohtoni se gãsesc,în urma celor 40.000 de declarațiuni,judecate dupã vechea lege,230.000 de ha,proprietate deplinã liberã,care nu intrã în preocupãrile noului proiect de lege.La aceasta se adaugã proprietatea statului,şi anume: circa 156.000 ha teren,fost teren al statului bulgar sau care a fost respins de comisiuni declaranților.
S-au prezentat declarații ca având pretențiuni asupra pãmântului,statul nu le-a recunoscut şi au trecut în deplina şi definitiva lui proprietate.În total s-au verificat pânã acum: 70.000 +160.000 ale particularilor + 156.000 + 80.000 ha ale statului = 466.000 ha,în tot Cadrilaterul,parte trecând în posesiune definitivã la autohtoni,în parte în posesiune definitivã la stat.
Toate aceste rãmân neatinse,în virtutea vechii legi.Şi,acum,intervin cele douã elemente ale noii probleme ce s-a pus şi care constituie obiectivul legii de fațã.
Primul: Acordarea unui nou termen de o lunã,pentru prezentarea declarațiilor la vechile comisii.Cu ocazia lucrãrilor de verificare s-au constatat cã un numãr de locuitori au pierdut termenul declarațiilor.Legea spune cã în acest caz tot pãmântul trece la stat.Câți sunt? Şi cât pãmânt a trecut de la ei la stat?
Nu se cunoaşte precis nici numãrul acelor locuitori,nici suprafața de pãmânt ce au folosit; cãci,dacã pe hârtie au fost declarați deposedați,în realitate,cu rare excepții,precum voi reveni,au fost lãsați mai departe în folosința pãmânturilor,aşa cm au avut-o şi pânã azi.

-Pg.41-.
Am încercat a face statistica acelor locuri.Pentru județul Durostor Consilieratul îmi dã ca verificați de el 487 locuitori,respectiv 1859 ha.Iar prefectura îmi dã,dupã anunțurile care i s-au fãcut la vestea noii legi,2119 locuitori,reprezentând 5419 ha.Iar pentru Caliacra,consilierul agricol îmi trimite un tablou incomplet (lipsesc unele regiuni),arãtând cã se aflã în aceastã situație 405 locuitori,cu o suprafațã de 3513 ha.În rezumat şi în mijlociu,contãm pe o cifrã de aproximativ 1500,maximum 2000 locuitori,care au maximum 10.000 ha,ceea ce înseamnã,d-lor,cã din toatã suprafața din Dobrogea,abia 1,maximum 2 la sutã,are situație incertã şi formeazã unul din obiectivele legii de fațã.Prima întrebare la care rãspunde legea este urmãtoarea: Azvârli pe drumuri pe aceşti oameni pentru a adãugi 10.000 ha,cu o situație incertã,la cele 466.000 ha cu situație certã? Ori le dau un nou termen de o lunã pentru a merge şi ei în fața comisiunilor ce vor funcționa dupã vechea lege? Pentru a rãspunde la întrebare trebuie sã ştim: care este situația de fapt,cu acest pãmânt? Conform vechii legi,pe hârtie,a fost trecut în stãpânirea statului; în fapt cu câteva excepții,nu au fost deposedați,ci lãsați mai departe în folosințe,ca arendaşi,plãtind ori neplãtind arendã.Nici guvernul averescan,nici guvernul liberal,nici guvernul nostru n-au avut lipsã de inimã ca sã-i arunce pe drumuri în masã,ci,în fapt,a deposedat numai pe câțiva,acolo unde presiunea colonizãrilor a fost prea mare; nu sunt în Durostor decât 785 ha şi în Caliacra 116 ha.Prin urmare,din cele 8000--10000 ha,cu situația neclarã,care pe hârtie au fost trecute în proprietatea statului,numai 900 de ha au fost luate din mâna vechilor posesori şi trecute în folosința coloniştilor.Legea precizeazã: aceste 900 de ha rãmân mai departe în proprietatea coloniştilor,ca fiind o situație de fapt îndeplinit.Deci: Întrebarea este,ce facem cu aceia care pe hârtie au fost deposedați,dar în realitate au fost lãsați mai departe pe vechile lor terenuri.Întrebarea nu era de actualitate pânã azi.Azi însã venim cu comasarea şi scoatem pe toatã lumea din Cadrilater,din vechile ei proprietãți,pentru a da fiecãruia echivalentul într-un singur loc,ori în douã? Reținem acest echivalent şi de azi înainte pentru cei 2000 de inşi care n-au dat declarații la timp? Ori de azi înainte îi aruncãm pe drumuri? Cum am spus.Nici un guvern n-a avut curajul sã-i arunce pe drumuri.Aici am tabloul lor; imensa majoritate,oameni sãraci,de la 1--20 ha,cu care excepții ŞI ÎN MARE PARTE TURCI.Dacã Parlamentul crede de cuviințã cã trebuie sã-i azvârlim pe drumuri; îi vom azvârli pe drumuri; iar dacã Parlamentul crede cã din punct de vedere al colonizãrii nu este cine ştie ce mare folos confiscare a celor circa 8--10.000 ha din mâna oamenilor celor mai sãraci; iar din punct de vedere omenesc e bine sã le acordãm şi acestora un termen de o lunã ca sã-şi valideze şi ei drepturile eventuale în fața comisiilor ce vor reține în orice caz treimea legalã pentru stat-- acest ultim termen de grație înainte de soluționarea definitivã a proprietãții în Dobrogea,prin opera de comasare în curs-- Parlamentul este iarãşi liber a decide.

-Pg.42-.
Proiectul de fațã rãspunde la aceastã primã întrebare prin soluția echitabilã a acordãrii unui ultim termen de grație,de o lunã,atât pentru cã au pierdut termenul prim al declarațiilor (în niciun caz pentru completãri la vechile declarații) cât şi pentru deschiderea apelurilor la cei ce au pierdut din pricina neprezentãrii în instanțe.
D-lor,ați constatat pânã acum cã nici vorbã nu poate sã fie de anularea vechii legi.Şi este surprinzãtor pentru mine cm Consiliul legislativ a putut sã creadã lucrul acesta.De altfel,d-lor,comisia tehnicã,care a elaborat acest proiect de lege,a fost compusã dintr-un al Curții de casație,din doi membrii de la Curtea de apel şi din alți jurişti, --pe lângã d-nii Cãmãrãşescu şi Angelescu ŞI REPREZENTANȚI AI CELOR DOUÃ JUDEȚE DE TOATE NAȚIONALITÃȚILE,INCLUSIV UN MACEDONEAN.Va sã zicã,nu poate fi vorba de a se înapoia un deget de pãmântul care aparține statului,ÎNAPOI AUTOHTONILOR şi cu atât mai mult de a deposeda de un deget mãcar pe colonişti.Mergem dupã legea veche şi cu comasarea. (...).
Acum, d-lor,vin la a doua problemã ce-şi propune legea sã rezolve.Problema o pune metoda de comasare ce o adoptãm în interesul rapiditãții şi economiei.Cum facem mãsurãtorile de comasare? Normal ar fi sã mãsor FIECARE AUTOHTON toate peticile lui,sã-i fac totalul şi sã viu cu o corijare acum: 2/3 din cifra exactã sã i le dau AUTOHTONULUI,iar 1/3 din cifra exactã sã o ia statul.Unii au declarat mai mult,alții mai puțin.Eu trebuie sã ştiu fiecare cât are şi sã iau în mod precis.Aşa este corect.Dar ştiți ce ar însemna acest lucru? Cel puțin 2--3 ani de mãsurãtori,şi atâtea şi atâtea cheltuieli.Am renunțat la aceastã metodã; şi am renunțat cu consimțãmântul POPULAȚIEI AUTOHTONE şi E firesc ca noua metodã este înainte de toate în INTERESUL COLONIŞTILOR care cer proprietate definitivã şi la un loc.D-le profesor,am fost mişcat de cuvintele d-voastrã,care constatau situațiunea extrem de delicatã,vãzute de mine la fața locului,situațe,care se creeazã prin ÎNCARTIRUIREA COLONISTULUI PESTE AUTOHTON,prin promiscuitatea care se creeazã în astfel de condițiuni şi prin conflictele ce se provoacã.Astãzi,şi coloniştii,şi populația localã,cer; ISPRÃVIȚI MAI REPEDE,SÃ ŞTIM CE ESTE AL COLONISTULUI,ŞI CE RÃMÂNE LOCALNICULUI".
Încât comasarea este cerutã de toatã lumea,nimeni nu mai are rãbdare sã aştepte 3--4 ani,şi atunci,am admis o metodã mai rapidã.Nu mai mãsor fiecãruia bucata.Iau de bunã declarațiunea,aşa cm a fost verificatã de comisiune.Statul nu este în pagubã fiindcã cei mai mulți au declarat mai puțin,poate,mai mult,din alte motive.

-Pg.43-.
Dar cei mai mulți au declarat mai puțin.Statul nu iese în pagubã,am fãcut mãsurãtori de probã şi credem sã iasã câteva mii dacã nu chiar zeci de mii de hectare în plus.Ce vom face cu acest eventual plus! Dacã s-ar fi mãsurat în parte statul ar fi luat treimea exactã.În acest caz nu ar fi rãmas nici o reformã,cãci ar fi mers tot în proporție de 2/3 la autohtoni şi 1/3 la stat.Acuma,când rãmâne în plus,statul nu are dreptul decât la 1/3 din plus.Ce facem cu celelalte 2/3 ?.Sã luãm un caz.Dacã la un sat de 100.000 de hectare în total,declarațiunile nu se ridicã decât la 90.000 ha,acele 10.000 care mai rãmân,constituie o rezervã,din care ia întâi statul 3.400 ha treimea lui-- mârind patrimoniul pentru colonişti-- iar cele 2/3 care fac 6.600 ha,cui sã le distribuim? Aceasta este problema a doua pe care şi-o pune legea-- problemã care pânã azi nu exista şi pe care o pune sistemul rapid de comasare,la care ne obligã împrejurãrile.Normal ar fi sã le distribuim fiecãruia în proporție cu declarațiunea fãcutã,întrucât n-am mãsurãtoarea exactã.Aceasta ar fi normal,dar dacã unul a declarat mai mult decât are ?.E bine sã-l încurajãm? .Soluția pe care o dã proiectul de lege-- şi pentru admiterea cãreia am determina populația localã prin reprezentanții sãi-- este ca repartiția plusului eventual sã nu se facã la toți declaranții,ci numai la unele categorii pe care le determinã proiectul.Aceste categorii merg dupã echitate: încep cu acei care deposedați în drept dupã legea veche,nedeposedați în fapt pânã azi,şi recunoaştere în drept prin prezentarea la comisiune în baza acestei legi sunt împroprietãriți în drept pe cele 2/3 pe care se aflau pânã azi numai în fapt,nu şi în drept.Trec apoi la cei ce au cãpãtat la noile comisii titlu de proprietate dar proprietatea li se luase şi în fapt; MERG APOI LA CATEGORIA INVALIZILOR,VÃDUVELOR ŞI ORFANILIR CELOR CE AU LUPTAT PE FRONTUL ROMÂN,apoi restitui ceea ce am luat de la proprietarii între 5--10 ha (un fel de eventualã întregire a lotului economic) şi în fine la cei ce nu au deloc pãmânt acordând 1--3 ha.Toate acestea numai din eventualul plus-- numai în limita acestui plus,numai din cota ce revine localnicilor în proporția de 2--3 şi nu din treimea statului.Ei bine,d-lor,aş vrea sã mã convingã cineva cã se priveazã statul de drepturile lui! Observați cã cei care ar fi în drept sã pretindã la aceastã repartiție,ar fi proprietarii de la care a provenit diferența.Este un act de patriotism din partea DEPUTAȚILOR MINORITARI,cã,deşi s-au declarat nemulțumiți de lege în totalul ei,totuşi au declarat cã preferã acest sistem de repartiție care avantajeazã pe cei sãraci,cu eventuala participație la cote ce,cu alt sistem de comasare,ar fi revenit foştilor proprietari,indiferent cã sunt sãraci sau bogați.Unde este,atunci,frustat statul de drepturile sale ?.Unde este nesocotitã ,,autoritatea lucrului judecat" ?.Se poate întâmpla ca,tehniceşte,sã nu fi nimerit soluția cea mai bunã.Este datoria d-voastrã sã examinați şi sã propuneți amendamente-- nu am fugit niciodatã de aceasta-- dar,în ce priveşte problema,ea trebuie soluționatã --şi datoria mea de ministru este,nu de a mã da dupã degete,ci de a privi în fațã lucrurile şi de a avea curajul sã propun soluționarea pe care o cred mai potrivitã. (Aplauze prelungite pe bãncile majoritãții).

-Pg.44-.
AM PRIMIT DELEGAȚIA MACEDONENILOR şi le-am dat exact acest rãspuns,le scânteiau ochii de mulțumire.Interesul tuturor este sã se termine mai repede cu comasarea; COLONISTUL sã fie pus în posesia întregului lot,cã i se cuvine,şi AUTOHTONII sã fie lãsați odatã în pace,cu ceea ce le rezervã legea.Astãzi ,,treimile" statului (respectiv fragmentele de lot ale colonistului ) sunt împestrițate cu parcelele rãmase localnicilor-- şi de aici prilej nesfârşit de conflicte.COMASAREA DEVINE CU ATÂT MAI URGENTÃ CU CÂT PROBLEMA MACEDONEANÃ ESTE ÎN PLIN MERS.AM TRIMIS LA FAȚA LOCULUI,ÎN MACEDONIA GRECEASCÃ,SÂRBEASCÃ ŞI BULGÃREASCÃ,O COMISIUNE,CARE SÃ MÃ CONVINGÃ; AM FOST DOCUMENTAT PE DEPLIN,CÃ STABILIREA REFUGIAȚILOR DIN ASIA MICÃ ÎN GRECIA, 1 MILION ŞI JUMÃTATE,ŞI A ALTOR 30.000,PRIN SCHIMB DE POPULAȚIE,ÎN BULGARIA,FACE IMPOSIBILÃ, LITERALMENTE, VIAȚA MACEDONENILOR,începând cu cei din pãrțile de şes,de unde s-a aşezat colonizarea şi continuând cu cei din pãrțile de munte,spre care se urcã mereu presiunea noilor colonişti,ELIMINÂND PE MACEDONENI DIN VIAȚA ECONOMICÃ de pânã azi: pãstoritul în munți şi la şesuri.Şi atunci,d-lor,în loc de a face ceea ce au fãcut predecesorii mei,de a nu le mai da promisiuni,de a-i mai ține acolo ca sã-şi cheltuiascã tot avutul,aşa cm am fãcut şi eu la început,când nu eram orientat, m-am hotãrât sã delimitez bine pãmântul propriu pentru colonizãri,sã-l ştim precis,sã-l facem loturi; şi,în mãsura în care suntem gata cu loturile,SÃ TRIMIT ÎN CALEA LOR,A MACEDONENILOR,OAMENI SÃ-I ALEAGÃ: PE PLUGAR SÃ-L DUCÃ LA PLUGÃRIE,PE PÃSTOR SÃ-L DUCÃ LA PÃSTORIE,PE NEGUSTOR SÃ-L DUCÃ SÃ FACÃ NEGUSTORIE (Aplauze pe bãncile majoritãții ).NE AŞTEPTÃM SÃ AVEM ÎN CÂȚIVA ANI ÎNCÃ 5.000-- 6.000 DE MACEDONENI.Trebuie sã grãbim soluționarea problemei pãmântului în Cadrilater,ca şi în restul țãrii.Aceasta este în parte obiectul legii Dobrogei Noi şi este obiectul legii colonizãrii.Iatã,d-lor,prin urmare,care au fost gândurile care m-au îndemnat sã grãbesc aceastã lege şi care au fost gândurile care m-au determinat sã soluționez aceastã chestiune,dupã cm vi se înfãțişeazã prin acest proiect de lege.Am 40-- 50 de echipe,cu 200 de instrumente inginereşti,care fac mãsurãtoarea în Cadrilater.Este vorba sã fac şi fotogrametrie,ca sã se termine mai repede,aşa încât la sfârşitul anului sã putem executa comasãrile.Am fãcut tot ce am putut; am fãcut economii de zeci de milioane de lei în minister,ca sã pot plãti mãsurãtorile acestea neprevãzute în buget.Când vor fi gata cu mãsurãtoarea,trebuie sã ştiu ce fac cu pãmânturi care nu are o situație clarã --în micã proporție --precum am vãzut.Mai sunt douã chestiuni,care nu au importanțã socialã: chestia viilor din preajma oraşelor şi a petecelor de pãduri ce revin statului.În rezultat :Voi da lãmuriri la articolele respective.

-Pg.45-.
Legea aduce 2 mãsuri importante:
Întâi dã termen de o lunã celor ce au pierdut termenul declarațiilor dupã vechea lege,sau ce au predat apelul prin neprezentare,sã se prezinte la comisiune,pentru a li se recunoaşte eventual douã treimi dacã au dreptul,sau a nu li se recunoaşte nimic dacã nu au dreptul; şi al doilea,hotãrãşte ce facem cu eventualele prisosuri care ar rezulta din aplicarea sistemului de comasare,adoptat prin regulamentul comasãrii.
Iatã,d-lor,tot rostul şi toatã economia esențialã a noii legi. (Aplauze prelungite,îndelung repetate pe banca majoritãții ).
D.N.Iorga: Cer cuvântul.
D.St.Ciceo Pop,preşedinte: Aveți cuvântul.
D.N.IORGA: D-le preşedinte,aş avea o observație de fãcut în materie de regulament.Iatã ce înseamnã a prezenta un proiect de lege rãu redactat.Explicațiunile acestea trebuiau sã se gãseascã în motivarea proiectului de lege.Aceasta este de toatã evidența.Cum voiți d-voastrã sã ne ducem noi acolo,în Cadrilater,sã facem statisticã,sã facem numãrãtoare inginereascã şi sã arãtãm noi care sunt clasificãrile locurilor?.Aceasta nu trebuie sã fie.Eu nu am sã acuz,însã nici nu am sã apar Consiliul legislativ.Dacã nu este bun,sã-l dați afarã,ca sã nu ne înşele pe noi.Aceasta face douã.În sfîrşit,când aveți în partidul d-voastrã oameni cu temperamentul d-lor reprezentanți ai BULGARILOR DIN CADRILATER,rugați-i sã nu aibã atitudini de acelea care sunt de naturã sã stârneascã bãnuielile.Nu se apãrã niciodatã o cauzã dreaptã cu gesturile de azi dimineațã.ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ULTIMA PARTE,POATE NU SUNTEȚI RESPONSABILI D-VOASTRÃ,PERSONAL; DAR TREBUIE SÃ MÃRTURISESC: COLONIZAREA MACEDONEANÃ ESTE UN FALIMENT.Cu ceea ce rãmâne nu puteți face mai mult-- îmi pare foarte rãu-- DECÂT A DA UN FALIMENT,ÎN DETRIMENTUL RAMURII CELE MAI PRIMEJDUITE A NEAMULUI ROMÂNESC.
D.I.Mihalache,ministru agriculturii şi domeniilor: Aveți dreptate; dar sã-mi faceți onoarea sã mã ascultați şi când voi vorbi la legea colonizãrilor.
-D.I.Iorga: dar dacã d.Tzigara Samurcaş mã dã pe mine în judecatã cã nu am asistat la concursul pentru catedra de istoria artelor? (Ilaritate).
D.I.Mihalache,ministru agriculturii şi domeniilor.Avem sã potrivim lucrurile aşa,ca sã fiți liber.(59...).
D.St.Cicio Pop,preşedinte: La ordinea zilei avem continuarea discuțiunii generale asupra proiectului de lege pentru organizarea Dobrogei Noi,D.Deputat Pencof are cuvântul.
-(Nota 59.Monitorul Oficial nr.94,12 noiembrie 1930,D.A.D.)-

-Pg.46-.
D.St.Pencof: D-le,d-lor deputați,am constatat cã discuțiunea începutã privitor la modificarea legii pentru organizarea Dobrogei Noi a stârnit-- spre marele meu regret-- scene violente.S-au spus cuvinte grele,pe care eu cel puțin socotesc cã nu le-am provocat.Poate chestiunea este de aşa naturã încât nu toatã lumea a putut sã-şi pãstreze calmul şi s-au provocat discuțiuni violente pe care eu repet încã o datã,le regret sincer (...)
S-a mai discutat,şi am fost oarecum învinuiți cã suntem contra colonizãrilor în Dobrogea.
Lucrul este inexact.Probabil cã aceastã învinuire gratuitã ni s-a fãcut din cauza necunoaşterii situațiunii.Cum putem sã fim noi în contra unei colonizãri,într-un stat pur național,în care se urmãreşte,ca în toate statele naționale,mai cu seamã acum dupã rãzboiul mondial,o politicã de stat naționalã? Aceastã politicã se urmãreşte în orice caz cu sau voia noastrã.Cum putem sã fim învinuiți cã am fost contra colonizãrilor când iarãşi,de la 1914-- 1925,CÂND AU VENIT PRIMII COLONIŞTI şi pânã astãzi,EI STAU ÎN CASELE BÃŞTINAŞILOR,fãrã ca nimeni sã le cearã ceva.Coloniştii,în majoritatea lor,se înțeleg foarte frumos cu bãştinaşii.Sunt numai anumite persoane care au poate interes sã provoace anumite agitațiuni între ei,care aici se iau ca bune şi se speculeazã (...).Dar în afarã de aceasta,d-lor,s-a mai întâmplat ceva: la 1924 şi 1925 au venit coloniştii.Foarte frumos.
D.PAMFIL ŞEICARU : CARE COLONIŞTI?
D.ST.PENCOF :AU VENIT COLONIŞTII DIN MACEDONIA.
D.PAMFIL ŞEICARU :EU CTRED-- ŞI AM SÃ SPUN ŞI ÎN CUVÂNTAREA MEA-- CÃ S-A FÃCUT UN RÃU ŞI MACEDONENILOR CÃ AU FOST SMULŞI DE LA ROSTURILE LOR.
D.St.Pencof: Va sã zicã,au venit convoiuri întregi de colonişti.Toatã grija autoritãților locale de atunci era SÃ FIE PRIMIȚI CU MUZICÃ,cu discursuri şi cu bunã dispoziție.S-a terminat şi aceasta,şi urmeazã şi altceva care trebuie cercetat.Dupã aceasta vã rog mai mult sã nu mã întrebați.
D.Pamfil Şeicaru: Pe noi ne intereseazã lucrurile acestea,d-le Pencof.D-ta eşti foarte documentat şi contribuțiunile d-tale sunt mult mai prețioase decât le poți bãnui.De aceea te rog sã spui tot ce ştii în aceastã privințã.
D.St.Pencof :Dacã vreți d-voastrã sã ştiți lucruri mai precise,atunci întrebați pe fostul subsecretar de stat la ministerul de domenii,d.Busuiocescu,în fața cãruia s-au întâmplat şi bãtãi.Atunci s-a întâmplat acolo ceva,încât dacã dumneta ai şti cm te vãd cã vorbeşti cu toatã convingerea --cred cã ai face un scandal nemaipomenit.
D.Pamfil Şeicaru :Noi trebuie sã ştim totul.Va sã zicã bieții colonişti au fost buzunãriți?
D.St.Pencof: Nu vreau sã spun nimic în aceastã privințã.

-Pg.47-.
Ce s-a întâmplat mai târziu?
Când au venit coloniştii,a avut grijã administrația sã aducã din sate cãruțe,i-a încãrcat în ele pe colonişti şi le-a spus:,,DUCEȚI-VÃ ÎN JUDEȚ ŞI CÃUTAȚI-VÃ LOCUINȚE".Eu vã întreb pe d-voastrã --fiindcã coloniştilor li s-au adus foarte multe acuzații din toate pãrțile,care nu sunt adevãrate --dar orice om,atunci când vine din strãinãtate,când îl aşezi în cãruțã şi îi zici:,,DU-TE DEȚI CAUTÃ LOCUINȚÃ ŞI ARANJAZÃ-TE D-TA CUM VEI PUTEA",înțelegi atunci ce s-a putut întâmpla.Țãranii i-au pornit în cãruțe...
D.Pamfil Şeicaru; Va sã zicã,umblau țãranii din sat în sat?
D.St.Pencof :UMBLAU DIN SAT ÎN SAT ŞI CÃUTAU CASÃ.COLONIŞTII ACEŞTIA NU ERAU SPRIJINIȚI DE NIMENI,şi jandarmul se îngrija sã nu se întâmple bãtãi mari,mai mici puteau fi: acesta era singurul rol al jandarmilor! .Şi atunci,de sine înțeles,S-A ARANJAT FIECARE CUM A PUTUT.SITUAȚIA DE LA 1924-- 25 CONTINUÃ ŞI ASTÃZI; FIECARE STÃ CUM S-A ARANJAT.UNDE A FOST MAI TARE COLONISTUL,A IZGONIT POPULAȚIA BÃŞTINAŞE,A BÃGAT-O ÎN GRAJDURI ŞI PIVNIȚE ŞI SUS S-A AŞEZAT COLONISTUL,ŞI INVERS,UNDE POPULAȚIA BÃŞTINAŞÃ A FOST MAI TARE,COLONISTUL STÃ ÎN GRAJDURI ŞI ÎN PIVNIȚE.Aceasta e situația de azi.Eu aş avea multe de spus,nu vreau însã sã vorbesc prea mult,fiindcã drepturile pentru populația localã ce pretindem sã le cãpãtãm de aici sã nu se audã în strãinãtate,fiindcã am şi eu oarecare rãspundere moralã şi nu vreau sã fie speculate amãnuntele ce aş putea da şi de aceea pãstrez aceastã rezervã. (Aplauze pe bãncile majoritãții ).
D.Pamfil Şeicaru :D-le Pencof,ar trebui sã le spuneți cu atât mai mult,cu cât d.Mihalache a luat inițiativa SÃ FACÃ CASE PENTRU COLONIŞTI.Am gãsit aceastã inițiativã bunã: nu ştiu ce s-a realizat,dar mi-ar fi teamã sã nu aflu cã vântul a luat casele!
D.Virgil Potârcã,subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor :S-au construit 1.100 case; pe nici una n-a luat-o vântul!
D.Şt.Pencof: Prin urmare,coloniştii au rãmas prin sate,aranjați oriunde au putut sã gãseascã o casã; AU INTRAT ÎN CASELE BULGARILOR,IAR DACÃ AU GÃSIT PE LA TURCI,AU INTRAT PE LA EI şi aşa mai departe.D-lor,înțeleg cã un om sã stea o zi,douã,un an,DAR SUNT CINCI ANI şi nu se mai isprãveşte aceastã chestiune şi atunci fatal s-au produs nemulțumiri,fiindcã nimeni nu ştia pânã când VA DURA ACEASTÃ SITUAȚIE PROVIZORIE.Colonistul,în acest caz,începe sã se certe cu cel în casa cãruia a intrat,pentru tot felul de lucruri.Iatã realitate.
D-lor,este o ACUZAȚIE care se duce împotriva COLONIŞTILOR CÃ SUNT VIOLENȚI.EI AU VENIT DIN TREI STATE: DIN BULGARIA,GRECIA ŞI SERBIA; şi fatal era sã se întâmple aşa; FIECARE VENEA CU O ALTÃ MENTALITATE, DAR ÎN DOUÃ,TREI LUNI S-AU ACOMODAT.Se zice cã nu ştiu agricultura.Dar ce mare filozofie este agricultura,mai cu seamã cã o bunã parte din ei sunt din şesuri,de prin Grecia,Bulgaria şi ştiu foarte bine lucrul pãmântului,sunt foarte muncitori,corecți şi cinstiți!

-Pg.48-.
Este foarte adevãrat cã se gãsesc şi elemente rele,dar acestea nu formeazã masa.E drept,
s-au fãcut lucruri foarte regretabile,au fost în douã,trei sate cazuri de violuri de copii,de femei,dar aceasta n-a fãcut-o masa,ci anumiți indivizi şi proprii lor conaționali,împreunã cu bulgarii au cerut sã se ia mãsuri contra asemenea indivizi.Ori când vine cineva sã roage pe d.ministru pentru luare de mãsuri,era primit cu diferite observațiuni,cã ,,bulgarii minoritari sunt contra românilor" şi aşa mai departe,şi în modul acesta se permanetiza situațiunea.În general,DE COLONIŞTII DIN VECHIUL REGAT nici nu putem sã vorbim.SUNT VREO 7.000 DE COLONIŞTI DIN VECHIUL REGAT,dar ei au fost aşezați şi în şase luni de zile s-au aşezat, gata cu casã cu tot.Nici nu ştiu unde este prefectura; de consilierat întreabã pânã când li se dã pãmânt şi apoi nu se mai intereseazã.Dar ceilalți nu cunosc situațiunea,nu cunosc nici mentalitatea şi de aceea trebuie cu atât mai mult sprijiniți.NU ESTE ADEVÃRAT,D-LOR,CÃ MACEDONENII SUNT NIŞTE OAMENI RÃI CARE SE OCUPÃ NUMAI CU TULBURÃRI,CARE SUNT VEŞNIC CU CUȚITUL ÎN MÂNÃ,ŞI NU-I EXACT CÃ NU SUNT OAMENI DE TREABÃ.
D.Pamfil Şeicaru :D-le Pencof,vã face cinste obiectivitatea pe care o puneți în aceastã chestiune.
D.St.Pencof :D-le Şeicaru,când am consimțit sã conlucrãm cu toate partidele româneşti,voiam sã conlucrãm în mod corect şi cinstit.Eu fac o politicã care îmi convine,dar cred cã cea mai bunã metodã este sã conlucrãm în armonie,mâna în mânã (Aplauze ).
Ce se întâmplã, d-lor? O parte din aceşti colonişti nu sunt aşezați,nu au loturi nici astãzi,nu din lipsa de pãmânt,ci pentru cã o parte din aceste pãmânturi erau angajate..Astfel o cooperativã ,,Furnica" a acaparat 2.200 de ha şi în regiunea aceasta pãmântul care a fost desemnat pentru colonişti nu li s-a putut împãrți,pentru cã existã un contract,existã un aranjament...
ED.Pamfil Şeicaru :Dați-mi voie,o întrebare.
Din informațiile pe care le-am luat privitor la situațiunea din Cadrilater,am auzit cã sunt persoane care au luat,sub o formã sau alta,cu arendã de la stat,pãmântul care era sortit sã fie împãrțit coloniştilor.Aceasta mi se pare în 1926 şi 1927.
D.St.Pencof :Şi în 1926 şi 1927 s-a luat pãmânt în mod permanent,chiar şi în 1929 s-au strecurat câteva persoane,doar eu mereu umblu pe acolo...
D.Pamfil Şeicaru :Foarte interesantã ar fi lista cu aceste persoane.
D.St.Pencof :V-o țin la dispoziție; o gãsiți şi la Ministerul de Domenii.Şi acum,d-lor,pentru cã am vorbit şi de colonişti,ca sã isprãvim acest capitol,sã terminãm cu legea,vreau sã arãt onoratei camerei un singur lucru.Cã noi ne-am ocupat nu numai de COLONIŞTII DIN DOBROGEA NOUÃ,CI ŞI CU CEI DIN DOBROGEA VECHE.De exemplu,ÎN PLASA OSTROV,prin bunãvoința d-lui ministru Mihalache şi mai cu seamã a d-lui Potârcã,am intervenit şi am reuşit sã-i împroprietãrim. (...).Se spune cã suntem în ceartã cu coloniştii.Nu este adevãrat.

-Pg.49-.
ÎN COMUNA FRAŞARI,PRIMA COMUNÃ CU COLONIŞTI MACEDONENI ÎN DOBROGEA,S-A CONSTRUIT O BISERICÃ ŞI AU INVITAT PE EPISCOPUL DIN CONSTANȚA SÃ FACÃ SFEŞTANIE.Am fost invitat şi eu şi nu puteam sã refuz.ERAM ACOLO VREO 2.000 DE COLONIŞTI MACEDONENI,din toate pãrțile,şi erau şi câțiva agricultori care au cãutat sã-mi facã o demonstrație neplãcutã.În schimb s-a întâmplat invers.Din aceastã ,,acțiune româneascã" a d-lui Hențescu,fost deputat liberal şi preşedintele societãții ,,Acțiunea Româneascã",care apãrã pe colonişti.Ascultați ce se desprinde: D.Hențescu a spus între altele: ,,priviți înãlțãtorul spectacol! D.Pencof,primit,aclamat şi ridicat pe brațe de coloniştii fârşiroți! Nu ne mai rãmânea decât sã vedem şi aceasta". Iar fârşiroții m-au purtat de brațe,astfel încât simțeam oarecare jenã,dar vã întreb: oare aceastã înseamnã cã am luptat împotriva lor? Nu.N-am fãcut pentru ei cine ştie ce,dar ceea ce puteam face,am fãcut.Alții s-au interesat de ei atunci când era de controlat ceva,noi nu aveam ce face cu controlul,şi întrucât STATUL CU AJUTORUL LUI ERA ABSENT,trebuia sã facem aceastã jertfã în interesul liniştei şi pentru populația localã.POPULAȚIA CA SÃ-ŞI CAPETE LINIŞTEA TREBUIA SÃ SUPORTE ÎN SPATE GREUTATEA COLONIZÃRII.
D.Pamfil Şeicaru :Da,d-lor AU CONTROLAT VALUTA.
D.St.Pencof :Eu cred cã erau gratuite învinuirile care ni s-au aruncat ieri,CÃ SUNTEM CONTRA COLONIZÃRII,CONTRA ROMÂNISMULUI.Dar atunci când noi voiam sã introducem o politicã de armonizare în Dobrogea,când voiam ca toate elementele care sunt acolo sã trãiascã în pace,aceastã armonie nu poate veni decât atunci când se face şi ceva dreptate.Cum poate veni astãzi aceastã armonie,când vedem cã un bãştinaş bulgar,care a avut 6 ha de pãmânt,i s-au luat 2,aşa cã a rãmas cu 4 hectare? Dintre bãştinaşi,unii erau demobilizați de rãzboi,au fãcut rãzboi în armata romanã şi au fost decorați.De ce sã ia unuia care are 6 hectare,ca sã dea la alții,alãturi de el,câte 10 hectare? Cum poate sã fie armonie,dacã nu se face o dreptate mãcar pe cât e posibil în starea de fapt? (...).Trec la legea actualã şi în douã minute sunt gata.Nu putem vota,cel puțin eu şi colegii mei,minoritari bulgari, aceastã lege,pentru cã nu aduce nici o ameliorare a populației bãştinaşe.Şi de unde era vorba sã se facã un proiect de lege pentru modificarea legii din 1924,noi ne vedem astãzi cu un proiect de lege pentru completarea acestei legi de la 1924.Şi în adevãr,din toate textele acestui proiect de lege veți vedea acest lucru.Prin art.1 se dã termen nou,ca sã capete dreptul cei ce n-au fãcut declarație.Cum stau însã lucrurile? Statul nu are dreptul sã confişte imobilele care nu sunt declarate,cum prevede art.115; ci pur şi simplu are dreptul sã ia treimea lui,celelalte douã treimi rãmânând fie vânzãtorului, fie cumpãrãtorului.

-Pg.50-.
Curtea de casație s-a pronunțat şi dacã se va proceda astfel si se va atinge drepturile acestor oameni,chestiunea va veni din nou la Curtea de casație,care a respins aceste confiscãri ale statului,lãsându-i posibilitatea sã ia numai treimea (...).
În general,d-lor deputați nu putem fi mulțumiți cu legea aceasta,fiindcã menține principiile vechi ,,posesiunea mirie".Prin urmare,eu socot cã legea este greşitã,însã recunosc şi altceva,cã este o stare,de fapt,de care trebuie sã se ținã seama,fiindcã s-au luat,deşi pe nedrept,pãmânturile țãranilor bãştinaşi.Noi nu putem sã cerem darea pãmânturilor înapoi şi bineînțeles nici cele ce sunt restituite sã se dea altora.Aceasta este exclus,fiindcã este imposibilitate.Dar atunci care este soluția dupã noi? La aceia care nu pot fi împroprietãriți fiindcã nu ajunge pãmântul-- şi sunt sigur cã nu va fi împroprietãrit nimeni,precum şi la toți cãrora le-a luat treimea,fãrã posibilitatea de restituire,acelora sã li se fixeze o despãgubire,fiindcã pãmântul dupã tot dreptul,fie român,fie bulgar,DUPĂ DREPTUL CIVIL CARE ÎL AU GRECII,SÂRBII ŞI TOATE STATELE CARE AU ANEXAT TERITORII DE LA STATUL OTOMAN,CONSTITUIE O PROPRIETATE EXCLUSIVÃ ŞI NICÃIERI NU S-A PROCEDAT AŞA CUM S-A PROCEDAT LA NOI.Chestiunea poate fi lichidatã odatã pentru totdeauna dacã se va fixa o justã despãgubire,considerându-se aceasta ca o expropriere pentru utilitate publicã,conform Constituției.Aceasta este sarcina pe care statul cred cã are datoria sã o poarte,ca sã poatã sã linişteascã populația din Dobrogea-Nouã.În ce priveşte colonizarea,repet încã o datã cã trebuie mijloace; trebuie sã nu existe acolo zgârcenie în mijloace,tocmai ca sã poatã fi aşezați coloniştii cât mai repede,câci orice zi ce trece constituie o mare pierdere şi d-voastre care nu cunoaşteți chestiunea la fața locului,nu vã puteți da seama de adevãrata situațiune ce se creeazã coloniştilor prin aceastã întârziere.Aceastã situațiunea se rãsfrânge în deplin asupra populației locale (61...).
D.D.G.Cãpãtineanu,vice-preşedinte: D.deputat Omer Vehbi EMIN are cuvântul.
D.Omer Vehbi EMIN Hafuz: D-le preşedinte,d-lor deputați,în jurul legii Dobrogei --Noi s-a creat atmosfera CÃ NOI BÃŞTINAŞII DIN CADRILATER,suntem împotriva colonizãrii.D-lor deputați,EU SUNT DE ORIGINE TURCÃ,şi noi turcii din Cadrilater,ştim ce înseamnã colonizare.PRIMA COLONIZARE ÎN DOBROGEA-- NOUÃ S-A FÃCUT ACUM 130 DE ANI CU TÃTARI.TÃTARII REFUGIAȚI DIN CRIMEEA,AU VENIT ATUNCI LA NOI ÎN CADRILATERUL TURCESC ŞI TURCII I-AU PRIMIT ÎN CASELE LOR şi le-au dat tot ajutorul; pe urmã le-au fãcut şi case.Aşa cã,noi turcii,de atunci,ştim ce înseamnã o colonizare.A DOUA COLONIZARE A ÎNCEPUT DUPÃ 1877,CU BULGARI,DAR SUB ALTÃ FORMÃ.ŞI ACUM,DUPÃ CE CADRILATERUL A DEVENIT ROMÂNESC,A VENIT RÂNDUL COLONIZÃRII ROMÂNE.COLONIZAREA ACEASTA ESTE O CHESTIUNE DE STAT,EA NU POATE INTRA ÎN DISCUȚIE,AŞA CÃ NICI NOI,TURCII,NICI ALȚII DIN CADRILATER,NU PUTEM DISCUTA,NICI NU NE PUTEM OPUNE.
-(Nota 61.Monitorul Oficial nr.95,13 noiembrie 1930,D.A.D.)-.

-Pg.51-.
Dar colonizarea nu s-a fãcut cm trebuie.GUVERNELE TRECUTE AU ADUS PE COLONIŞTI ŞI I-A LÃSAT ÎN VOIA SOARTEI.SUNT COLONIŞTII DE TREI--PATRU ANI,STÂND ÎN CASELE BÃŞTINAŞILOR.NICI COLONISTUL NICI BÃŞTINAŞUL NU SUNT MULȚUMIȚI de situațiunea aceasta.Musafir o zi,o sãptãmânã,o lunã,merge.Ei bine,stau aceştia nu de o lunã,CI DE TREI--PATRU ANI şi acest lucru nu este în folosul nici al colonelului nici al bãştinaşului.Mai ales cm noi,turcii,avem ceva mai deosebit: ÎN CASA TURCULUI COLONISTUL A ADUS ŞI UN PORC SAU UN PURCEL! Desigur,turcului îi este neplãcut acest lucru.Şi pe urmã,este adevãrat,TURCUL ȚINE MULT LA NEVASTÃ,ŞI ARE OBICEIUL S-O ASCUNDÃ,dar nu o poate ascunde în curte,când stã cu colonistul la un loc,aşa cã mulți din turci din aceastã cauzã,au emigrat.Cunosc sate,de exemplu Tatar-Admedjia,unde turcii şi-au vândut aproape tot avutul lor pe nimic şi au plecat.
De aceea şi guvernul nostru,cum am vãzut încã de anul trecut,a luat mãsuri sã se facã case,sã scape astfel şi bãştinaşii şi coloniştii de viațã aceasta imposibilã.D-lor deputați,proiectul de lege pe care îl discutãm astãzi nu este o lege nouã,ci o lege de completare.În 1924 s-au fãcut oarecare nedreptãți,iar astãzi,în limita posibilitãților,guvernul actual cautã sã le îndreptate.Astãzi guvernul se gãseşte într-o astfel de situație decât la 1924.Mã asociez la expunerea fãcutã de d.deputat Pencof în ce priveşte istoricul proprietãții şi împroprietãririlor în Cadrilater.Astãzi,în anul 1930,vãd cã nu este posibil sã se ia acele mãsuri pe care le cerem noi.D-lor deputați,eu nu sunt plugar,n-am nici o bucatã de pãmânt,dar nu rezultã cã nu trebuie sã mã interesez de pãmântul concetãțenilor mei,fiindcã eu am fost trimis în Parlament ca un ,,efendi",sã apãr cauza turcilor din Cadrilater,aşa cã am datoria sã le susțin interesele,SÃ APÃR ACEA POPULAȚIE BÃŞTINAŞE de orice nedreptate ce i s-ar face printr-o lege oarecare (Aplauze pe bãncile majoritãții ).
D.ministru al agriculturii nu s-a hotãrât,acum de curând,sã aducã acest proiect de lege.
De la venirea partidului la guvern,acum un an şi jumãtate,se preocupã de aceastã chestie şi constat cã a avut bunã intenție sã aranjeze situația în Cadrilater în limita posibilitãților.
Constat cã astãzi este imposibil sã se întoarcã treimea luatã,fiindcã coloniştii nu mai pot fi scoşi de pe pãmânturile lor.D.ministru a cãutat sã dea minimum-ul de existențã şi bãştinaşilor şi mai ales micilor proprietari,dupã cm vãd din art.4 devenit art.1,prin care se acordã încã un termen plugarilor care n-au putut sã-şi facã declarațiile.D-lor deputați,din ce cauzã proprietarii mai mici n-au putut sã facã declarațiile? Au plãtit prima datã o mulțime de bani sã li se facã declarația; au dat,a doua oarã,şi au vãzut cã nu s-a fãcut nimic,aşa cã ei n-au mai pus nici un interes,crezând cã nu se mai face nimic.Unii au crezut cã se poate face ceva şi şi-au fãcut declarații,însã nu le-au dat acolo unde a trebuit,aşa cã au pierdut termenul.

-Pg.52-.
În categoria aceasta nu sunt deloc proprietari mari,ci numai proprietari mici,cu 3--4 pânã la 5 hectare.Sã vã dau un exemplu: în satul Carasu-Chioi s-a dus un avocat pentru a face aceste declarații locuitorilor,însã el nu le-a fãcut şi din aceastã cauzã s-a pierdut termenul.D-lor deputați,mai constat cã d.ministru a cãutat sã îndrepte situația bãştinaşilor,mãrind cota intangibilã de la 5 hectare la 10 hectare,în limita posibilitãților.Dupã aceasta fiindcã unii muncitori plugari nu au deloc pãmânt,s-a prevãzut un articol,ca şi acestora sã li se dea pãmânt.Eu am constatat bunãvoința d-lui ministru prin proiectul acesta,fiindcã a cãutat sã ajute populația bãştinaşã şi de aceea declar cã voi vota proiectul,spunându-vã în acelaşi timp cã proprietarii mici turci,care formeazã o majoritate însemnatã a populației din Cadrilater,au sã rãmânã mulțumiți de felul în care proiectul de lege este alcãtuit (62-Aplauze...).
D.I.Gr.Periețeanu,vicepreşedinte: D-lor deputați,urmeazã votul în total cu bile asupra proiectului de lege pentru completarea legii de organizare a Dobrogei Noi.

--Adunarea precede la vot.
D.I.Gr.Periețeanu,vicepreşedinte:Rezultatul votului:
-Votanți......148.
-Majoritatea regulamentarã......99.
-Bile albe......142.
-Bile negre......6.
-Adunarea a adoptat proiectul de lege (63).
-(Nota 62.Monitorul Oficial nr.95,13 noiembrie 1930,D.A.D.,pag.5159--5160)-
-(Nota 63.Monitorul Oficial nr.96,14 noiembrie, D.A.D.,pag.5208)-.
++++++++++++++++
-AROMÂNII (MACEDONENII) ÎN ROMÂNIA/Editura Muntenia/1996/Nicolae Cuşa-
-Pgg.11÷14-.
2.NUMÃRUL ŞI RÃSPÂNDIREA AROMÂNILOR.
-Pgg.15÷26:
-II PRIMA COLONIZARE ÎN DOBROGEA NOUÃ -- CADRILATER.
1.Cauzele şi consecințele colonizãrii.
-Pgg.27÷52:
2.Discuții parlamentare despre colonizare şi adoptare a proiectului de lege pentru completarea legii de organizare a Dobrogei Noi.
-Noiembrie 1930-
-Pgg.53,56,57,58,59,60-.
3.Desfãşurarea colonizãrii în comunele şi satele din județele Caliacra şi Durostor.

-Pgg.135÷140-.
-III A DOUA COLONIZARE ÎN DOBROGEA VECHE.JUDEȚELE CONSTANȚA ŞI TULCEA.
1.Cauzele şi consecințele recolonizãrii.
2.Instrucțiuni cu privire la colonizare (recolonizare) în Dobrogea Veche.
-Pgg.160,161-.
3.Desfãşurarea recolonizãrii în comunele şi satele din județele Constanța şi Tulcea.
××××××××××××××××××××××××××××××