Asociatia Dacia

„Slujba mea este să îndur nevoile şi să rabd năpăştile şi chiar să-mi vărs sângele în numele lui Hristos şi al Domnului nostru Dumnezeu, pentru credinţă”, îi scria domnitorul Constantin Brâncoveanu Ţarului Petru cel Mare al Rusiei, ştiindu-şi parcă dinainte tragicul sfârşit.

Domnitorul a fost decapitat de la Istanbul în 15 august 1714 după ce în faţa lui fuseseră decapitaţi ginerele şi cei patru fii. Pentru a fi cruţati, turcii le-ar fi cerut să treacă la mahomedanism, dar au refuzat toţi să-şi renege credinţa.

„Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-şi piardă credinţa” i-ar fi spus voievodul Brâncoveanu mezinului de 12 ani, ucis ultimul chiar sub ochii părintelui.

sursa: timpul.md

De Ziua Imnului Național imnul românesc a răsunat la Paris.
Mulțumim David! 🥇🇹🇩

Felicitări, David Popovici!
Medalie de aur la înot, 200 m liber! 🏆
Mândri pentru drapelul național!


Foto: Comitetul Olimpic Român

Felicitări Denis Vieru!

🥉 MEDALIE DE BRONZ PENTRU REP. MOLDOVA! 🥉

🇲🇩 Judocanul Denis Vieru a cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.

La 18 iulie 1938 se stingea din viață Regina Maria - ultima regină a României, unica femeie care a participat la Conferința de pace de la Paris aducând o contribuție decisivă la înfăptuirea Marii Uniri.

“Nu există nimic să nu iubesc în toată Ţara Românească. Mai mult chiar decât aproape toţi cei născuţi aici, m-am simţit una cu întinsele ei câmpii, cu drumurile nesfârşite, cu apusul soarelui, cu pajiştile înrourate în zori de zi, cu codrii întunecaţi şi cu lanurile aurii de grâu. Am îndrăgit până şi mărăcinii deşiraţi ce-şi întind prin bolovănişuri frumuseţea fără nici un rost a ramurilor lor ţepoase.
În drumurile mele, mi s-a întâmplat să rătăcesc prin locuri atât de singuratice, încât păreau a fi capătul lumii, iar acolo mă opream să privesc splendoarea cea din urmă a soarelui, înainte ca acesta să se cufunde în asfinţit. Am îndrăgit singurătatea ce mă înconjura, culorile strălucitoare ale cerului, ciudata melancolie a înserării, aburul înmiresmat de rouă înălţându-se lin din pământ, vălul de colb ce plutea peste lume... Am iubit toate acestea, le-am iubit profund... le-am iubit cu ardoare!
Nu era nevoie să fiu smulsă din preajma lor ca să-mi dau seama cât de aproape de suflet îmi ajunsese ţara; cu toate acestea, privită prin lucarna mea de prizonier, fiecare imagine ce aştepta amorţită în suflet mi se înfăţişează limpede, ca o minune. Dar ele sunt atât de multe, încât abia dacă îmi pot da seama pe care să o zugrăvesc mai întâi..."
Regina Maria a României, Țara pe care o iubesc: memorii din exil

✨ Tatiana Țîbuleac al Letterature - Festival internazionale di Roma ✨
Giovedì 11 luglio, il Festival Internazionale delle Letterature di Roma ha come ospite la scrittrice moldava Tatiana Țîbuleac allo Stadio Palatinum di Roma, dove leggerà dal vivo, in lingua originale, un testo unico scritto specialmente per quest’occasione, tradotto in italiano da Bruno Mazzoni.
Informazioni e orari:
21:00, l'ingresso è gratuito e libero, fino ad esaurimento dei posti. I biglietti vengono distribuiti a partire dalle ore 20:00.
Il programma completo: culture.roma.it/festivaldelleletterature
Indirizzo: Stadio Palatino (Via di San Gregorio, 30, Roma)

✨ Tatiana Țîbuleac al Letterature - Festival internazionale di Roma ✨

Giovedì 11 luglio, il Festival Internazionale delle Letterature di Roma ha come ospite la scrittrice moldava Tatiana Țîbuleac allo Stadio Palatinum di Roma, dove leggerà dal vivo, in lingua originale, un testo unico scritto specialmente per quest’occasione, tradotto in italiano da Bruno Mazzoni.

Informazioni e orari:
21:00, l'ingresso è gratuito e libero, fino ad esaurimento dei posti. I biglietti vengono distribuiti a partire dalle ore 20:00.

Il programma completo: culture.roma.it/festivaldelleletterature

Indirizzo: Stadio Palatino (Via di San Gregorio, 30, Roma)

În acea tristă noapte au fost deportați în Siberia și Kazahstanul de Nord peste 35 de mii de români basarabeni, majoritatea femei și copii. Acesta a fost al doilea val de deportări din Basarabia.

Primul val a fost cel din 12 și 13 iunie 1940. Datele oficiale arată că atunci au fost deportate aproximativ 25 de mii de persoane.

6 iulie 1949 - 75 de ani de la a doua operațiune de deportare a românilor din Basarabia de către Rusia sovietică. Arhivele Naționale de la Chișinău au publicat listele NKVD cu 35.144 de basarabeni trimiși în Siberia și Kazahstan. DOCUMENTEL La 6 iulie se împlinesc 75 de ani de la cea mai mare operațiune de deportare a românilor din Basarabia organizată de NKVD-ul sovietic. Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operațiune ...

Joi, 4 iulie - Prezentare de carte la Chișinău.
Librăria Cărturești, Str. 31 august n. 121.

MARIUS BALO (n. 31.01.1981) este teolog, pasionat de limba și literatura engleză. A făcut studii teologice la Cluj și New York și a fost profesor în China, unde, sub o acuzație pe care el o consideră falsă, a stat în detenție. În închisoarea chineză a început să scrie proză, multe dintre paginile acelei perioade aflându-se la baza acestui roman, care constituie debutul său editorial.

"Istoria se răzbună pe cei care nu o cunosc, repetându-se!”
Nicolae Iorga

Românii din Roma și din alte capitale au comemorat evenimentele din 28 iunie 1940 cu o poză în fața Ambasadelor Federației Ruse. A nu uita înseamnă a acționa pentru eliminarea consecințelor acelui regim, înseamnă, astăzi, a lupta pentru reîntregirea neamului.

I romeni di Roma e di altre capitali hanno commemorato gli eventi del 28 giugno 1940 (occupazione della Bessarabia da parte dell'Unione sovietica) con una foto davanti alle ambasciate della Federazione Russa. Non dimenticare significa agire per eliminare le conseguenze di quel regime, significa, oggi, lottare per l'unità del popolo romeno.

Trei culori
de Grigore Vieru

Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.
Fusese vremea mult prea cruntă,
Şi-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem şi la nuntă
Şi la botez cu Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire
Românească,
Trei culori şi-o singură vorbire
Românească!
Trei culori şi-o singură credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească!

Atât de minunat scânteie,
De crezi că de pe bolţi albastre
L-a rupt Hristos din curcubeie
Şi l-a dat românimii noastre.
E cald sub el ca sub o rană
Ce-a chinuit Mântuitorul,
E cald în Ţara cea Ştefană,
Ne încălzeşte Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire
Românească,
Trei culori si-o singura vorbire
Românească!
Trei culori şi-o singură credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească!

Spiridon Vangheli ne-a părăsit la 21 iunie 2024. Nu ne rămâne decât să-l pomenim, să-l cinstim și să-l citim. Îi mulțumim pentru filele de literatură de neuitat care ne-au colorat copilăria.

Mă doare sufletul că acest colţ de rai al nostru rămâne fără autohtoni - Dragă Maestre Spiridon Vangheli, aţi ajuns cel mai îndrăgit scriitor al copiilor, aţi făcut un drum lung şi neordinar în viaţă şi în creaţie, v-aţi dăruit întregul har şi nopţile nedormite copiilor. De la înălţimea celor 70 de ani împliniţi, cm se vede copilăria lui Spiri...

Din inima cetății eterne un sincer şi voios "La mulți ani" dragii noastre colege Larisa Cristea - neobosită și mereu solară animatoare a tuturor şezătorilor.
Să ne dăinuiești mereu fericită! 🌷

Hristos S-a înălțat!

Imnul Eroilor

Presăraţi pe-alor morminte, ale laurilor foi,
Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi.
Ridicaţi pe piramida nemurii, faima lor,
Scris în cărţile de aur, cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru, alintaţi-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu fală al eroilor avânt.
Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,
Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şi ţara lor.

Şi pe sacrele morminte, puneţi lacrime şi flori,
Spre a fi mai dulce somnul, miilor de luptători.
Ridicaţi pe piramida nemurii, faima lor,
Scris în cărţile de aur, cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru, alintaţi-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt.
Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,
Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şi ţara lor.

La mulți ani Maria! Îți mulțumim că ne cânți și ne încânți cu vocea ta. 💐

La mulți și fericiți ani, doamnei Maria Sîrbu - mamă, soție, prietenă, membră al Ansamblului Arțăraș și voce minunată a folclorului românesc, să ne trăiți!

Invitație la cinema. 🎥 Love is not an orange de Otilia Babara (Rep. Moldova)

Joi, 30 mai, orele 19.30
Cinema Intrastevere - Sala 2
Cu parteciparea regizoarei

Love is Not an Orange – UNARCHIVEFEST Nel primo decennio degli anni Novanta, molte donne hanno lasciato la Moldavia per provvedere alle proprie famiglie. Impossibilitate a tornare a casa, hanno trovato un modo peculiare per rimanere in contatto: inviando grandi scatole di cartone piene di regali e cibo che si potevano solo sognare in qu...

La 27 martie 2024, în sediul misiunii diplomatice moldovenești la Roma, s-a desfășurat conferința "Eugeniu Coșeriu: vocația universalității" organizată de către ”Cenaclul de la Roma” cu patronajul ambasadei Republicii Moldova și cea a României.

Evenimentul dedicat Aniversării a 106 ani de la votarea de către Sfatul Țării democratic ales a Actului Unirii Basarabiei cu România, a adus un omagiu marelui lingvist, filosof al limbajului, fondator al primei școli lingvistice din America de Sud, vorbitor a 40 de limbi, profesor al mai multor universități din Italia, Germania, Franța, originar din Basarabia, Eugeniu Coșeriu, și a întrunit atât reprezentanți ai diasporei moldo-române, cât și cetățeni italieni.

Conferința a fost inaugurată cu un cuvânt de salut al ambasadorului Anatolie Urecheanu, care s-a referit la relația frățească dintre cele două țări, exprimată prin susținerea constantă și necondiționata a Republicii Moldova de către România, precum și cu o adresare din partea ambasadoarei Gabriela Dancău pronunțată de consilierul Raluca Eclemea.

În calitate de vorbitori au participat Dr., lector universitar Eugenia Bojoga de la Universitatea Babeș Bolyai, Dr. Simona C. Farcas Crociani Baglioni, președintele Asociației Italia-Romania Futuro Insieme și Tatiana Ciobanu, președintele Asociației Dacia și a fost moderat de scriitorul și președintele Cenaclului di Roma, Valeriu Barbu.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital muzical al ansamblu folcloric ”Arțăraș” care a interpretat cântece populare originale culese de directorul artistic al acestuia, Lidia Bolfosu, inclusiv din Mihăileni, satul de baștină al lingvistului cu renume internațional Eugeniu Coșeriu.

--------------------------------------------------------------------------

Il 27 marzo 2024, nella sede della rappresentanza diplomatica moldava a Roma, si è tenuto il convegno “Eugeniu Coșeriu: la vocazione dell'universalità”, organizzato dal “Cenacolo di Roma” con il patrocinio dell'Ambasciata della Repubblica di Moldova e l’Ambasciata di Romania.

L'evento dedicato al 106° anniversario della votazione da parte del democraticamente eletto Consiglio del Paese dell'Atto di Unione della Bessarabia con la Romania, ha reso omaggio al grande linguista, filosofo del linguaggio, fondatore della prima scuola di lingue del Sud America, oratore di 40 lingue, docente di diverse università in Italia, Germania, Francia, originario della Bessarabia, Eugeniu Coșeriu, e ha raccolto sia rappresentanti della diaspora moldavo-romena che cittadini italiani.

La conferenza è stata inaugurata con il discorso di benvenuto dell'Ambasciatore Anatolie Urecheanu, che ha fatto riferimento al rapporto fraterno tra i due paesi, espresso dal sostegno costante e incondizionato della Repubblica di Moldova da parte della Romania, nonché con il discorso dell'Ambasciatrice Gabriela Dancău pronunciato dalla consigliera Raluca Eclemea.

Hanno partecipato in qualità di relatrici la Dott.ssa Eugenia Bojoga, docente universitaria dell'Università Babeș Bolyai, la Dott.ssa Simona C. Farcas Crociani Baglioni, presidente dell'Associazione Italia-Romania Futuro Insieme e Tatiana Ciobanu, presidente dell'Associazione Dacia, l’evento essendo moderato dallo scrittore e presidente del Cenacolo di Roma, Valeriu Barbu.

L'evento si è concluso con un programma musicale del gruppo folcloristico " Arțăraș ", che ha eseguito brani popolari originali raccolti dalla sua direttrice artistica, Lidia Bolfosu, alcuni originari di Mihăileni, il villaggio del linguista di fama internazionale Eugeniu Coșeriu.

Unirea de la 1918 a fost rezultatul conjuncturilor istorice și al curajului unor patrioți vizionari. Azi, într-o lume din ce în ce mai haotică, doar uniți ne putem păstra libertatea și identitatea.
Suntem europeni în măsura în care suntem români (și punctum).

Unirea Basarabiei cu România. Șansa istorică oferită de Primul Război Mondial și cel din Ucraina Unirea Basarabiei cu România s-a produs în data de 27 martie 1918, într-un context internațional foarte complicat, fiind în toi Primul Război Mondial, dar și...

Liberi doar împreună.

România se dezice de fiica ei și fiica, Basarabia, se leapădă de mama ei naturală 27 Martie este o zi de importanță capitală în făurirea destinului României. [...]

Numai iubirea - Ana Blandiana
(Timișoara, 25 martie 1942)

Numai iubirea dintre părinţi şi copii
E sămânţă.
Iubitul meu, eşti fiul meu,
De-aici răsare totul.
Ce nu se poate distruge
Alunecă între părinţi şi copii.
Nu-ţi stinge auzul
Cu legile lumii acesteia,
Întreg universul atârnă
În firul de sânge care ne leagă pe noi
Ca o taină curată.
Tu apleacă-te doar şi, copilăreşte,
Sărută-mă pe gură, tată.

Mircea Eliade - 13 martie 1907, București 🕯

Il profilo contemporaneo di Mircea Eliade in Romania e in Italia | Cultura Romena Poiché prima della caduta del regime comunista, Mircea Eliade costituiva un nome proibito in patria, è naturale che dopo il 1989 iniziò in Romania un processo di rivalutazione della personalità e delle opere del grande romeno. Purtroppo è anche vero che in questa comprensibile frenesia nel bruc...

ELE - Femeile anticomuniste.

Vă dorim o primăvară încântătoare 🌸🌿

Tudor Gheorghe - E primăvară, iarăşi primăvară!!! mă alint şi eu la început de ianuarie !!!

Bijuteriile Bucureștiului ⛪️

12 biserici din București s-au jucat de-a v-ați ascunselea cu Ceaușescu și au câștigat. Povestea unor bijuterii arhitecturale, bine camuflate de blocurile gri •   Ce i-ați arata unui turist străin în București? Casa Poporului, Atheneul, Centrul vechi, Muzeul Satului, al țăranului, Girafa, unde a cintat

Nicolae Grigorescu:

„Într-o dimineață ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cm se întâlneau vorbeau de Cuza, de Unire, se îmbrățișau și încingeau horă în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele. Da unde mai sta cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie. Vreo săptămână n-am mai putut lucra. Plăteam câte trei și câte patru sfanți pe o gazetă și ne strângeam toți s-ascultăm noutăți - «novitale» cm se zicea pe atunci. Nici nu mai era chip să ne gândim la altceva. Mi-aduc aminte că stam seara până târziu și făceam desenuri alegorice despre Unirea Principatelor.”