Florin Stana

Astăzi a avut loc ultima ședință ordinare a CLM Arad din 2023. Care au fost cele mai importante subiecte ale ordinii de zi, aflați în continuare:

Proiectul privitor la amenajarea malurilor Mureșului a ajuns la vot, după ce a fost retras luna trecută. Singurele modificări au fost cele privitoare la preț, care s-a redus de la 88 la 75 de milioane de lei. Chiar și așa, este extraordinar de piperat, dacă ne gândim că, nu cu mulți ani în urmă și pe o suprafață similară, Aradul a construit un stadion cu bani mai puțini. Aici este vorba de modernizarea unui parc…

Am intervenit în plen, solicitând ca acest proiect să fie modificat, astfel ca el să nu mutileze o zonă mult iubită de arădeni. Nu putem accepta alei unde copiii să nu poată merge cu role sau trotinete, iar mămicile cu cărucioare. Nu suntem de acord cu tăierea arborilor sănătoși, etc. Lista nemulțumirilor fiind lungă, USR a votat împotriva proiectului propus de Primărie.

Un alt subiect interesant a fost încetarea contractului dintre Recons și Primărie, pentru administrarea stadionului UTA. Chiar dacă decizia este justificată, din dorința de a trece cheltuielile de întreținere la Primăria (ele vor fi mai mari, dacă dorim să întreținem corect noul gazon), am remarcat din nou lipsa oricăror acțiuni menite să limiteze deficitul.

Este a treia oară când Recons reclamă pierderi, fără să propună sau să implementeze vreo măsură. Una dintre ele ar fi cea enunțată de colegul nostru, consilierul Ioan Chifa, de a dota stadionul cu panouri solare. Considerăm că se impune o modificare în administrația SC Recons SA.

Primăria a preluat în administrare un segment din șoseaua de centură a orașului, între fosta benzinărie BAT și pasajul de la CET. Chiar dacă dezvoltarea diverselor servicii în acea zonă este un motiv pentru preluare, aceasta s-a făcut în lipsa unei evaluări a cheltuielilor pentru întreținerea drumului.

Tot astăzi au fost votate deciziile de majorare a impozitului pentru clădirile degradate. Sunt convins că această măsură își are rolul ei în motivarea cetățenilor să își îngrijească imobilele - vedem tot mai multe schele și fațade unde se lucrează. În același timp, lipsa unui mecanism funcțional, prin care Primăria să ajute arădenii, va limita numărul celor care pot să facă reabilitări.

Ieri a avut loc prima ședință a CLM Arad din anul 2023. Dintre subiectele aflate pe ordinea de zi, amintesc două:

Primul (proiect pe care USR nu l-a votat) stabilește cotizația ce va fi achitată în 2023 de Municipiul Arad către ADI Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor și apoi aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al respectivei asociații.

Cotizația a fost calculată pe baza numărului de locuitori ai municipiului, comunicat de Direcția Județeană de Statistică Arad, respectiv 170.969 de persoane. Cifra comunicată pentru întreg județul este de 462.935 de persoane. Având în vedere că referendumul efectuat anul trecut spune că în județul Arad locuiesc doar 410.143 de persoane, cotizația cerută este prea mare.

Totodată, ADI SIGD cere aprobarea unor cheltuieli de 400.000 de lei pentru consultanță privind serviciile de salubritate. Cei 15 angajați ai acestui ADI, care funcționează din 2008, cu scopul gestionării serviciului de salubritate din județul Arad, nu au reușit să se specializeze în legislația domeniului. Conform reprezentanților ADI, ei nu pot asimila modificările recente din legi și cer consultanță de aproape jumătate de milion de lei (pe lângă un fond de salarii de 1,6 milioane).

Următorul a fost proiectul USR privind amplasarea unor containere care să faciliteze colectarea medicamentelor expirate.

Serviciul de specialitate din Primărie a propus respingerea sa, motivând că:
- problema deșeurilor în județul (și municipiul) Arad este gestionată de ADI SIGD și că deșeurile farmaceutice nu fac obiectul acestui serviciu și
- transportul și neutralizarea acestor deșeuri costă.

La întrebarea cât costă, nimeni din Primărie nu a știut să răspundă. Au fost de acord că problema este reală, că actualul sistem de colectare (prin farmacii) nu o rezolvă, dar nu au acceptat implicarea Primăriei, nici măcar atunci când le-am indicat o inițiativă similară derulată de autoritățile locale din Iași.

În prezent, analiza a 14 ape curgătoare mari din Europa (inclusiv Dunărea), arată concentrații de antibiotice de 300 de ori peste limită. Proasta gestionare a deșeurilor farmaceutice are ca efect (printre altele) ineficiența antibioticelor asupra unor bacterii, care dezvoltă rezistență la tratamente.

Din păcate, nici acest proiect al USR nu a fost votat de CLM Arad.

Marți, 08.11.2022, a avut loc o nouă ședință extraordinară a CLM Arad. Principalele puncte aflate pe ordinea de zi au fost:

♦️CLM a aprobat trecerea într-o categorie inferioară de impozitare pentru o serie de imobile, în urma sesizărilor adresate de proprietari. Vă încurajăm să sesizați eventuale încadrări eronate ale imobilelor pe care le dețineți, verificând criteriile de încadrare aici: https://www.primariaarad.ro/dm_arad/2015/hotarari.nsf/C982D3489AFF466BC22587730041604C/$FILE/h7813.pdf?Open .

♦️Consiliul și-a dat acordul de principiu pentru amplasarea unor containere la Școala Gimnazială Aurel Vlaicu. Aici vor învăța 4 clase din ciclul primar, care acum frecventează școala după amiaza.

♦️Au fost aprobate o serie de documentații (SF și DALI), dintre care le remarcăm pe cele trei dedicate stadionului UTA:
- refacere gazon - 12 milioane de lei;
- înlocuire geamuri tribuna oficială - 235 mii de lei;
- reconfigurare canalizare - 686 mii de lei.
Stadionul a fost dat în folosință în 2020, adică acum 2 ani. Aceste intervenții se alătură celei pentru refacerea branșamentului electric și cel mai probabil nu sunt ultimele.

♦️Au mai fost aprobate documentații pentru înierbarea liniilor de tramvai, de la bariera din Vlaicu până la Catedrala nouă, precum și pentru înlocuirea cazanelor CETH, 70 de milioane de lei. La fel ca pentru UTA, sursa de finanțare propusă este bugetul local.

♦️Un proiect dedicat amenajării parcului Eminescu a fost retras de pe ordinea de zi. USR a solicitat amendarea acestuia, astfel ca el să nu mai dea posibilitatea tăierii de arbori, la cererea peisagistului care va proiecta soluția de amenajare. Credem că proiectul trebuie să țină cont de arborii existenți, înlocuirea lor necesitând zeci de ani, sau chiar sute (dacă vorbim de cei mai mari și mai vechi copaci ai parcului).

Care au fost principalele subiecte în ședința CLM de miercuri, 14 septembrie, puteți afla mai jos:

♦️S-a acordat avizul CLM pentru atribuirea titlului de Colegiu (Colegiul Național de Informatică Arad) unității de învățământ preuniversitar Liceul Național de Informatică Arad.

♦️A fost prelungit contractul de închiriere a imobilului de pe strada Mihai Eminescu, numărul 15, unde merg la cursuri elevii de la Elena Ghiba Birta. Acordarea contractului de reabilitare a clădirii de pe Dragalina unei firme de apartament ne costă și prin prisma chiriei pe care o plătim, atâta timp cât lucrarea trenează, fără un termen clar de finalizare.

♦️Municipiul Arad a propus achitarea cotizației de 5 mii de lei unei asociații care a organizat în ultimii trei ani două simpozioane (Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România). Proiectul a fost adoptat, fără votul USR.

♦️Au fost votate procedurile pentru desemnarea, prin concurs, a managerului Filarmonicii arădene. Am propus ca în Caietul de obiective să fie inclusă cerința de a oferi spectacole educative elevilor din municipiu (de la 1.700 de elevi în primul an, la 5.000 în cel de-al treilea). Acest amendament, care urmărește pregătirea viitoarelor generații de fani ai instituției, a fost adoptat în unanimitate.

♦️CLM a aprobat solicitarea de finanțare prin PNRR a 200 de insule ecologice digitalizate. Este vorba de seturi de containere supraterane, diferențiate pe 5 fracții (gunoi menajer, biodegradabil, sticlă, carton și hârtie, plastic și metal), cu acces controlat prin cartelă.

♦️Mai merită menționată scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului privind concesionarea unui teren către Compania de Apă, precum și a celor pentru desemnarea unui manager al viitorului hub cultural mArta.

Terenul a ajuns în proprietatea municipiului în urma unui schimb la care USR s-a opus, schimb motivat pe atunci de o investiție de 27 de milioane de euro la aeroport. Evident, a fost o bulă de săpun, 2 ani mai târziu nu s-a întâmplat nimic.

Legat de mArta, credem că se impune reabilitarea clădirii simbol a orașului înainte de angajarea de personal. Un proiect aparent bun pentru Arad a deraiat către o ofertă de sinecuri.

În urma sesizării adresate autorităților, Poliția Locală a reacționat și a schimbat placa în privința autoturismelor parcate pe aleile din parcul Eminescu.

Amintesc faptul că, până marți, acestea au fost tolerate în parc, în baza unei solicitări verbale de a nu deranja comercianții (NB: vorbim de autoturisme, nu de autoutilitarele sau rulotele destinate comerțului stradal).

Adresarea unei sesizări oficiale a schimbat totul, astfel că Poliția Locală a reacționat prompt, eliberând aleile și redându-le arădenilor care participă la sărbătorirea zilelor municipiului.

Personal, îmi doresc ca pe viitor aplicarea legii să nu fie arbitrară și ea să fie respectată doar atunci când sunt făcute sesizări oficiale. Regulile sunt pentru toți și trebuie aplicate tuturor, tot timpul.

Detalii despre situația sesizată, inclusiv imagini, aici: https://www.facebook.com/FlorinStanaUSR/posts/173013338570465

Dezinteresul pentru cetățeni și proasta organizare sunt o caracteristică a evenimentelor prin care sunt sărbătorite zilele Aradului.

Probabil pentru că trăim în țara și orașul lui „merge și așa”, un șef/șefuț de la Poliția Locală a dat liber la parcare, pentru autoturisme, în parcul Eminescu. Așa cm se poate observa din fotografii, pe aleile și chiar pe iarba din parc staționează mașini care nu sunt necesare activităților comerciale, nu sunt amenajate ca standuri de desfacere sau aprovizionare.

Nefiind singurul deranjat de situație – o doamnă aflată lângă mine pe mal tocmai se mira de debandada din parc și de prezența mașinilor acolo – am întrebat polițiștii locali prezenți dacă e voie să parchezi autoturisme în parc.

În urma discuției, foarte civilizată de altfel, dumnealor mi-au explicat că au semnalat problema superiorului direct, iar acesta le-a transmis să nu intervină, pentru că „e voie”, fiind vorba de comercianți. Nici lor nu li s-a părut normal (între timp, un Peugeot gri se plimba pe platforma din jurul monumentului, printre oamenii și copiii cu biciclete, care se strâng acolo), dar ordinul e ordin.

Personal, nu cred că există vreo reglementare care să permită accesul acestor mașini în parc. Repet, nu e vorba de rulote sau carosate pentru comerț stradal sau aprovizionare, ci de autoturisme. Mai degrabă cred că este vorba de necunoașterea ori de ignorarea legii, chiar de către cei care ar trebui să o aplice.

Am să adresez o solicitare administrației locale, cea care a autorizat evenimentul și cea care finanțează și tutelează organizatorul (Centrul Municipal de Cultură), pentru a lămuri cm stau lucrurile. În același timp, voi solicita Poliției Locale să își facă treaba și să elibereze aleile parcului Eminescu de autoturismele parcate ilegal.

Administrația locală (PSD-PNL) propune Consiliului Local contractarea unui împrumut bancar în sumă de 130 de milioane de lei, cu o durată de 12 ani, pentru finanțarea următoarelor obiective:

📌 Reabilitare interioară Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad (65 de milioane de lei);
📌 Înlocuire cazane pe gaz la CET Hidrocarburi (34 de milioane de lei);
📌 Amenajare pod pietonal insula Mureș (10 milioane de lei);
📌 Reabilitare Unitate Militară G*i (21 de milioane de lei).

Despre aceste obiective trebuie menționat că:

1️⃣ Reabilitarea interioară a clădirii teatrului nu este, evident, o urgență care să justifice finanțarea sa din bugetul local actual, cu atât mai puțin printr-un împrumut generator de costuri (voi reveni mai încolo asupra lor). Așa cm exteriorul a primit bani europeni, putem continua să facem eforturi pentru a beneficia de o astfel de finanțare și pentru interior, deoarece, repet, nimic nu ne presează.

2️⃣ Înlocuirea cazanelor la CET H este oarecum o urgență, în contextul orelor de funcționare puține pe care le mai are vechea instalație. Totuși, depășirea acestor ore nu va conduce automat la închiderea centralei, pentru că la momentul respectiv se vor acorda derogări (așa cm s-a mai întâmplat). În schimb, modernizarea cazanelor ar ajuta la reducerea costurilor, e drept că nu la fel de mult precum modernizarea rețelelor (acestea generează pierderi de peste 80 de milioane de lei anual).

Mai trebuie menționat și că proiectul administrației locale este prost ales, el nu prevede producția de energie electrică în cogenerare. Astfel, se pierd venituri substanțiale din vânzarea de energie electrică (știm cu toții cât este de scumpă), certificate de emisii obținute gratuit (costul lor este foarte mare în prezent), bonusul de cogenerare (tocmai a fost prelungită acordarea sa până în 2033).

3️⃣ Locuitorii Insulei Mureș au solicitat, cu mulți ani în urmă, înlocuirea podului actual (vechi și nesigur, mai ales în perioada viiturilor) cu un alt pod de pontoane, fiindu-le promisă relocarea fostului pod care deservea ștrandul. Aceasta era o variantă mult mai ieftină, în condițiile în care bugetul local nu dispune de fondurile necesare și e nevoie de un împrumut.

4️⃣ În urmă cu 10 ani, au existat 10 milioane de lei în bugetul local pentru modernizarea unității militare din G*i. Între timp, banii respectivi au fost „înghițiți” de CET, iar Primăria dorește acum să ia un împrumut dublu, pentru a-i înlocui. Pe fondul problemei însă, oare de ce este responsabilitatea orașului nostru să amenajeze o cazarmă a ministerului apărării? Este sarcina guvernului să asigure relocarea garnizoanei într-o bază modernă, adecvată standardelor actuale. Intrarea Cetății în circuitul civil nu trebuie condiționată de eforturi ale comunității locale, așa cm preluarea sa de către minister (în anii 50) nu a adus vreun beneficiu orașului.

Împrumutul propus implică și o serie de cheltuieli. Un calcul simplu arată că numai dobânzile vor fi de aproximativ 60 de milioane de lei. Suma este substanțială, depășind costul construcției noului stadion UTA. Ca remarcă suplimentară, Aradul a mai contactat un credit anul trecut (100 de milioane de lei), pentru podul de pe strada Andrei Șaguna. Acesta va costa și el comunitatea locală în jur de 50 de milioane de lei, în condițiile actuale ale dobânzilor.

Astfel, soluția finanțării prin credit este cea mai costisitoare și mai puțin dezirabilă, după cea a fondurilor nerambursabile și chiar a banilor proprii (din bugetul local). Ea trebuie folosită numai acolo unde sunt probleme urgente, care ne costă mult dacă rămân nerezolvate și pentru care nu avem altă soluție (tehnică și financiară). Mai merită a fi folosită pentru investiții care pot fi recuperate ulterior (vezi puțin mai jos). Cel mai probabil, soluția creditării va obliga Primăria să crească taxele pentru a acoperi aceste costuri.

Dacă totuși ajungem să ne împrumutăm, pentru ce merită să o facem?

În contextul actual, o primă destinație ar fi reabilitarea termică a clădirilor publice și a blocurilor din Arad. Prea puțin s-a făcut în acest sens. Prețurile mari și în creștere ale energie fac anveloparea foarte eficientă pentru proprietari. Banii investiți (credit și dobânzi) se pot recupera din economiile la încălzire. Ca observație, de aceste investiții vor beneficia nu doar abonații la termoficare (precum în cazul subvenției date acum din bugetul local) ci și cei care au centrale de apartament. Totodată, avantajul obținut se manifestă și vara, nu numai iarna.

Mai apoi, pierderile din rețeaua de termoficare ne costă anual peste 80 de milioane de lei. Modernizarea acestora ar putea să justifice un împrumut, prin prisma economiilor realizate.

Starea precară a majorității clădirilor istorice ne costă într-un mod mai puțin vizibil: Aradul ar putea beneficia de venituri de pe urma turiștilor, dacă aceste clădiri ar fi renovate, constituind o atracție (precum cele din Oradea). În același timp, degradarea lor continuă face ca o reparație ulterioară să coste mai mult decât una făcută acum. În același timp, o eventuală intervenție a administrației poate fi recuperată apoi de le proprietari (al căror bun este renovat și capătă o valoare mai mare), astfel că un eventual credit să fie justificat.

În concluzie, propunerea Primăriei este una superficial fundamentată, deconectată de la realitate. Situația critică a finanțelor locale nu ne permite să ne jucăm cu puținii bani pe care îi avem, fără un beneficiu substanțial. Dacă ne angajăm să plătim sute de milioane pe dobânzi, măcar să merite.

Până atunci, PSD-PNL trebuie să urmărească atragerea de fonduri nerambursabile și totodată sprijin național (să nu uităm că sunt în echipa aflată la guvernare), înainte de a băga mâna în buzunarul arădenilor, pentru mai nimic.

Stimați arădeni, mai jos găsiți principalele elemente din raportul meu de activitate în CLM Arad, pentru anul 2021:

🔷 Bugetul local – am propus, prin intermediul unui amendament, suplimentarea sumelor alocate pentru asistența cetățenilor care doresc reabilitarea fațadelor clădirilor din zona construită protejată a municipiului. Deși amendamentul a fost votat, lipsa unui mecanism eficient și a implicării autorităților locale a făcut ca aceste sume să rămână necheltuite.

🔷 Zonele de impozitare – în urma unor sesizări ale cetățenilor, am cerut administrației locale să refacă încadrarea în zonele de impozitare a imobilelor deținute de aceștia. Procesul a fost foarte lent, rezultate fiind obținute abia după un an și mai multe interpelări. În final, pentru o parte a celor care au solicitat reîncadrarea, aceasta a fost decisă de autorități.

🔷 Termoficare – Am solicitat constant administrației locale implicare, pentru a identifica o soluție eficientă la problema termoficării. În prezent, subvenționăm cu sume considerabile (luate preponderent de la investiții), un sistem păgubos – practic, punem bani pe foc stând cu fereastra deschisă. Din păcate, nici acum administrația nu s-a angajat într-o analiză obiectivă a situației, care să garanteze o soluție corectă.

🔷 Pietonală – Am propus transformarea în spațiu pietonal a unui segment din bulevardul Revoluției (de la strada Unirii până la Primărie), în weekend, pe perioada verii. Orașul are nevoie de astfel de noi oportunități, pentru a readuce locuitorii în zone care acum suferă un regres. Cu toate că a avut avizele necesare, proiectul a fost respins de majoritatea PNL-PSD.

🔷 Teatrul Vechi – am militat pentru achiziția clădirii Teatrului Vechi de către administrația locală, ca prim pas către salvarea și valorificarea acestui simbol major al culturii arădene. Am reușit rectificarea bugetului local cu sumele necesare. Din păcate, opoziția PNL la acest proiect a blocat achiziția, iar ea a fost ratată.

🔷 Stadionul UTA – am amendat regulamentul în baza căruia este administrat noul stadion UTA de către Recons, astfel încât să fie clar menționate lucrările de întreținere ale bazei sportive, precum și intervențiile necesare pentru corectarea problemelor identificate (infiltrații de apă, inegalitate trepte, etc.).

🔷 Cheltuieli Filarmonică – am solicitat o evaluare a cheltuielilor efectuate de instituția de cultură arădeană, reclamate de angajații instituției ca fiind foarte mari comparativ cu cele ale unor instituții similare din țară. Administrația locală a executat, în paralel, un audit intern, care a condus la măsuri de recuperare a sumelor achitate nelegal.

🔷 Reorganizare aparat administrativ – am participat la consultările care au avut ca scop identificarea unor soluții eficiente pentru reducerea cheltuielilor de personal ale instituției Primăriei. Soluțiile propuse au fost ca acolo unde nu există deficit real de personal, să fie desființate posturile vacante, precum și cele care se vor vacanta prin plecări voluntare și pensionări. Am recomandat normarea activităților și stabilirea clară a încărcării cu sarcini pe fiecare angajat.

🔷 Discriminare – am propus Consiliului Local, ca prin intermediul Direcției de Asistență Socială să fie întocmit un raport anual asupra situațiilor potențiale de discriminare, astfel ca administrația locală să le ia la cunoștință și să poată implementa măsuri pentru remedierea lor.

🔷 Bazinul de polo din Subcetate – am intervenit în plenul CLM, subliniind importanța remedierii problemelor apărute la arzătoarele pentru încălzirea apei, în condițiile în care bazinul de la Polivalentă este închis și la bazinul din Subcetate au loc antrenamentele cluburilor de înot din municipiu.

🔷 Parapete metalice – am cerut administrației să instaleze parapete metalice deformabile, conform normelor în vigoare, pe pasajele Micălaca, Grădiște și pe podul Decebal, având în vedere numeroasele accidente, cu victime, înregistrate în aceste zone. Administrația a refuzat acest demers.

🔷 Stații de autobuz – la solicitarea unor cetățeni, am transmis administrației locale nevoia de a amenaja stațiile de autobuz de pe Calea 6 Vânători, prin montarea unor copertine. Acest demers a fost parțial îndeplinit.

🔷 Luări de cuvânt – în cadrul ședințelor comisiei de specialitate și ale Consiliului Local am avut numeroase intervenții pentru a susține votul grupului consilierilor USR, pentru a propune amendamente și pentru a corecta unele scăpări ale proiectelor supuse la vot.

🔷 Consilierii la Raport – în condițiile impuse de pandemia de Covid-19, comunicarea cu cetățenii a fost făcută mai degrabă în mediul online. Astfel, am participat periodic la sesiuni de întrebări și răspunsuri, organizate prin intermediul platformelor de socializare și de teleconferințăă (Facebook, Zoom).

Miercuri, 23 martie, a avut loc ședința ordinară a CLM, pentru luna curentă. Principalele puncte ale ordinii de zi au fost:

♦️ Alocarea a încă 8,8 milioane de lei în sprijinul termoficării: acești bani sunt obținuți prin tăierea unor sume de la investiții, principalele fiind 3 milioane de la viitorul pod peste Mureș și 2 milioane de la amenajare zona Mărului. În total, anul acesta au fost alocați deja 57 de milioane de lei pentru subvenționarea termoficării.

♦️ Plângerea prealabilă a locuitorilor care se opun construirii de blocuri în zona de case din Aradul Nou (Tabacovici): ca urmare a presiunii publice exercitate de cetățeni, dezvoltatorul a cedat și a redus regimul de înălțime la P+1. Principiul USR „fără blocuri între case” începe să prindă contur.

♦️ Actualizarea valorii lucrărilor de amenajare a clădirii Colegiului Național Elene Ghiba Birta: din cauza întârzierii lucrărilor, ca urmare a creșterii prețurilor la materialele de construcții și a modificărilor legislative, cheltuielile cresc:
- per total, de la 12,8 milione lei la 16,4 milioane lei;
- partea care revine bugetului local crește de la 453.690,00 lei la 2.121.260 lei (pierdem 1,7 milioane de lei, din cauza întârzierii);
- durata de implementare crește de le 24 la 36 de luni.

Vineri a avut loc o nouă ședință, extraordinară, a CLM Arad, iar pe ordinea de zi au fost puse următoarele subiecte (principale):

♦️ Două blocuri, construite de ANL pe terenul municipiului, au fost cedate Ministerului Apărării, în administrare. USR s-a opus tranzacției, parte a unei înțelegeri vechi, din 2010, legată de revenirea Cetății în circuitul civil. Cetatea a fost preluată de armata română fără vreo contraprestație și tot așa trebuie să revină Aradului. Este sarcina Ministerului Apărării să construiască o nouă garnizoană și locuințe pentru militari, nu a orașului.

♦️ CLM l-a desemnat pe Codrin Vlad, consilier USR, ca reprezentant în comisia de evaluare a activității directorului Filarmonicii. Confruntată cu numeroase scandaluri (neînțelegeri cu angajații, achiziții, procese în instanță), instituția care primește o subvenție semnificativă din bani publici are nevoie de o nouă abordare administrativă.

♦️ A fost adoptat SIDU (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului). Chiar dacă am votat documentul, considerăm că el este departe de a fi o strategie. Lipsește ordonarea proiectelor, documentul nefiind altceva decât o listă lungă de vise, a căror implementare ar dura (în ritmul în care se investește acum în Arad), undeva la 40 de ani. Ce folos?

♦️ CLM a aprobat cumpărarea unui teren în suprafață de 2 hectare, al CET Hidrocarburi, de către municipiul Arad. În opinia noastră, principalul avantaj al tranzacției este protejarea terenului în ipoteza unui eventual faliment al centralei, motiv pentru care am votat proiectul.

♦️ În lipsa oricărei soluții, care să aibă la bază o analiză obiectivă și credibilă, USR nu a votat pentru acordarea a încă 10 milioane de lei termoficării. Două treimi dintre arădeni plătesc aceste subvenții fără a beneficia de ele. Între timp, administrația prelungește criza, preferând să arunce banii pe fereastră, fără a rezolva ceva.

În ultima zi a lunii februarie a avut loc o ședință extraordinară a CLM Arad. Cu o ordine de zi aparent banală, au fost totuși câteva subiecte care s-au remarcat:

♦️ Pentru început, trebuie să amintim dezmembrarea unor terenuri ale Municipiului Arad, aflate în balastiera Micălaca, cu suprafață totală de 14,6 hectare. Subiectul este aparent neinteresant, dacă trecem cu vederea refuzul administrației de a spune motivul pentru care se face dezmembrarea. Explicația că așa a întocmit tehnicianul topograf lucrarea ‼️este puerilă și descalificantă. Vom urmări.

♦️ În continuare, a fost supus votului „Planul de ordine și siguranță publică al municipiului”. Întocmit de Poliția Locală, compartiment al Primăriei Arad, planul propune și unele măsuri bune, amintim alcătuirea unor patrule mixte ale Poliției Locale împreună cu Poliția Națională și Jandarmeria. Surprinzător, alianța PSD+PNL a refuzat să voteze proiectul, acesta fiind respins.

♦️ La fel au votat PSD+PNL cu privire la bugetul ADI Transport Public Arad - asociație care supervizează transportul de călători în tot județul (o parte a consilierilor PNL a votat totuși pentru, insuficient însă). Cel mai probabil, nu structura veniturilor și cheltuielilor ADI TPA a fost cauza, ci luptele interne ale PNL Arad.

Probabil vă întrebați❓de ce nu sunt suficienți bani în Arad pentru un nou spital, pentru baze sportive, pentru zugrăvirea și dotarea școlilor?

Explicația este dată, în bună măsură, de felul în care sunt gestionați banii publici: ➡️ milioane de lei sunt cheltuiți anual nejustificat (de fapt, justificat doar în acte).

‼️ Una dintre găurile negre ale bugetului local este reprezentată de capitolul destinat reparării drumurilor‼️. Adică de asfaltul pus în gropi sau de lucrările de nivelare a gurilor de canal.

🖍️ Un calcul simplu, pornit de la cifrele execuției bugetare, ne arată că în perioada 2016 - 2021 s-au cheltuit pe reparații curente la străzile arădene nu mai puțin de 32 de milioane de euro. Dacă adăugăm sumele alocate pentru 2022, ajungem la peste 37 de milioane (de euro).

Pe partea cealaltă, în Arad avem 370 de km de străzi, conform paginii Primăriei. Așadar, în 7 ani, pentru reparația fiecărui km de stradă din municipiu, au fost cheltuiți + alocați câte 100 de mii de euro.

🔍 100 de mii de euro reprezintă costul real (în prețuri din 2022) pentru asfaltarea completă a unui km de drum cu lățimea de 5,5 m (incluzând frezare, curățire, amorsare, utilaje, manoperă și două straturi de asfalt - 4 și 6 cm).

‼️ Sumarizând, Primăria Arad cheltuie (în 7 ani) pentru reparații curente la străzi, aceiași bani care ar ajunge pentru asfaltarea tuturor străzilor din oraș (a cel puțin 5,5 m din lățimea lor).

La final, întrebarea ⁉️ pe care fiecare arădean trebuie să și-o adreseze este: dacă strada mea nu a fost complet asfaltată în ultimii 7 ani, unde se duc banii noștri, pe care Primăria îi alocă reparațiilor curente ale străzilor?

Găsiți cât s-a cheltuit anual pe reparații străzi și orice alte cheltuieli publice, pe www.transparenta.usr.ro

Luni, 14.02.2022, CLM Arad este convocat pentru două ședințe. Deși pe ordinea de zi se află proiectul Bugetului Local și alte puncte sunt interesante:

♦️ Proprietarul clădirii de birouri din parcul Pădurice contestă trecerea terenului (pe care se află imobilul său) din domeniul privat în cel public al municipiului. Primăria susține că terenul aparține domeniului public (parc), deși a autorizat construirea unui bloc acolo!!! Vom reveni cu amănunte.

♦️ Ajunge la casat ultimul tramvai TATRA T4R, din lotul de 100 achiziționate de Statul român în perioada 1974-1978, pentru Municipiul Arad. Prin consilierul Ioan Chifa, USR propune expunerea sa în muzeul CTP de la Ghioroc.

♦️ Primăria propune majorarea tarifelor de la TOP și Patinoar. Referitor la TOP, USR a propus menținerea tarifului pentru piața Obor la 2 lei, întrucât pe perioada de la ultima majorare nu avem o inflație care să justifice creșterea propusă (de la 2 la 3 lei).

♦️ O serie de imobile din municipiu sunt reîncadrate în zonele de impozitare, corectând diverse neconcordanțe (de ex. lipsa canalizării, etc.). Pentru o parte din ele, corecția s-a făcut în urma unor sesizări depuse de USR.

♦️ 8,8 milioane de lei sunt alocați CET, ridicând spre 40 de milioane fondurile înghițite de termoficare în acest scurt început de an.

♦️ Primăria propune amenajarea unei parcări lângă Parcul Reconcilierii. Toate bune, dacă nu ar costa peste 2 milioane de lei construirea a 17 locuri de parcare pentru autoturisme și a încă 2 pentru autocare.

♦️ Sunt supuse la vot trei PUZ-uri, pentru care toate amendamentele USR au fost respinse. Cel mai controversat este cel de pe strada Cehov din Grădiște, unde zeci de arădeni au cerut Consiliului să nu aprobe ridicarea de blocuri într-un cartier de case.

♦️ Nu în ultimul rând, este supus la vot bugetul local. Unul fantezist, Primăria promițând că va cheltui peste 860 de milioane de lei, după ce anul trecut (2021), abia a reușit să cheltuie 562 de milioane (din cei 703 asumați). Consecința este un rușinos excedent de 45 de milioane, majoritatea reprezentând investiții nerealizate sau amânate.