Bizo

Începuturile au fost în 1992, când Aurel Bizo a fost printre primii privați care a făcut pâine în Baia Mare, dar marca Bizo a apărut în 2000, după ce proprietarul a constatat că numele îl reprezintă cel mai bine. “Am avut îndrăzneala să sparg monopolul fabricilor de stat și am făcut brutăria. La început produceam doar pâine. Veneau mașinile noaptea, plecau în zori. Era un du-te vino. Multă gălăgie... După o vreme m-am gândit că din același kilogram de făină aș putea face și altceva decât pâine. Nu a fost greu pentru că lucrarea mea de diplomă e chiar pe patiserie-cofetărie, așa că am adaptat rețetele românești la cerințele actuale.”

Recunoaște că inițial n-a fost chiar visul său să facă asta, dar acum se mândrește cu faptul că este printre puținii de pe piață care este specializat în domeniu. “A fost bine că mi-am urmat pasiunea. De altfel, 18 ani nu am făcut niciun alt business.“ Nici nu era chip, pentru că Aurel Bizo își petrece cam 16 ore din zi în firmă, adică aproape toată ziua.

După atâta timp, și-a dezvoltat un simț nou. “Dacă la început, când era brutăria, încă dinainte cu 50-100 de metri de a ajunge la muncă știam după miros în ce etapă e lucrul, dacă pâinea va fi bună sau nu, acum pot spune că am un al șaselea simț care mă ajută să ordonez lucrurile. După acest “miros” îmi dau seama dacă e bine sau nu ceea ce facem”, declară Aurel Bizo, care poate “gusta” astfel din succesul mărcii sale.

Evadări în căutarea identității potrivite

A făcut totul aproape de unul singur, cm s-a priceput mai bine și cm a văzut pe la alții din occident. Nu se ferește să spună că s-a inspirat și continuă să se inspire din călătoriile pe care le face peste hotare și pe care le consideră ca niște evadări din cotidianul gri și monoton. De-a lungul timpului, au fost influențe austriace, germane, franceze care s-au regăsit în stilul localului, de la decorațiuni interioare și uniforme până la alte obiceiuri de consum...

Lucruri normale pentru occidentali au fost importate în Baia Mare, schimbând atmosfera și impunând standarde. De exemplu, s-au amenajat și personalizat locurile de parcare, s-au montat suporturi pentru biciclete, singurele din zona comercială a orașului, s-a pus în incintă un suport cu pungi de protecție pentru umbrele, pe care, din păcate, lumea nu-l folosește.

Sunt detalii în aparență nesemnificative, dar care capătă valoare când se fac comparații. Sunt reguli care se impun și în comerțul de la noi, care treptat fac trecerea spre o nouă etapă, aduc orașul mai aproape de unele dintre destinațiile în care ajunge Aurel Bizo, dar mai ales determină evoluția.

“M-am implicat în fiecare lucru de aici. Am ales făina. Am căutat magiunul până la o familie din Tirol, după ce în România n-am reușit să obțin un produs de calitate, care să aibă același gust de la o livrare la alta, m-am preocupat de cm arată interiorul. Fiecare loc de aici conține o moleculă din mine. Sunt una cu brandul, iar evoluția lui este în funcție de starea mea de sănătate. Depinde de mine”, povestește Aurel Bizo, care rămâne însă într-o continuă căutare a identității.

A încercat mai multe variante grafice pentru logo, a făcut schimbări în design, a colaborat cu specialiști locali în marketing și s-a dus și la cei din București, încercând să găsească mixul de “ingrediente” care să i se potrivească și să-l mulțumească. Va continua să caute până va fi mulțumit.

* Prezentare preluată din Catalogul “Făcut în Maramureș”, un proiect inițiat și derulat de Asociația „Pro Maramureș” și Ministerul Culturii pentru promovarea creatorilor locali de branduri din județul nostru.