Librăria Humanitas Brașov

Noutate Humanitas Fiction:
„Kitchen” de Banana Yoshimoto.

Traducere și note de Irina Holca

„O carte lucidă, onestă și seducătoare.“ — The New York Times

„O poveste care curge precum un vis, delicată și melancolică, în care fiecare detaliu e plin de semnificații. Kitchen e un roman care reflectă magistral frumusețea efemerului.“ — L’Espresso

„Banana Yoshimoto este o maestră a povestirii. Scrisul ei are o senzualitate subtilă, bine mascată și foarte puternică.“ — Chicago Tribune

La mulți ani, Robert Șerban!

𝐀𝐥 𝐝𝐨𝐢𝐥𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐚𝐥 „𝐂𝐯𝐚𝐫𝐭𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐭𝐨𝐦𝐚𝐧”.

„𝘐𝘯𝘵𝘳𝘦𝘨𝘶𝘭 𝘳𝘰𝘮𝘢𝘯 𝘳𝘢𝘥𝘪𝘢𝘻𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘧𝘳𝘶𝘮𝘶𝘴𝘦𝘵̦𝘦 𝘥𝘦𝘱𝘭𝘪𝘯𝘢̆.”- 𝘊𝘳𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢 𝘓𝘦𝘵𝘵𝘦𝘳𝘳𝘢𝘳𝘪𝘢

„𝘋𝘳𝘢𝘨𝘰𝘴𝘵𝘦𝘢 𝘪̂𝘯 𝘷𝘳𝘦𝘮𝘦𝘢 𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘵𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘴𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘦𝘯𝘵𝘳𝘦𝘢𝘻𝘢̆ 𝘢𝘴𝘶𝘱𝘳𝘢 𝘶𝘯𝘶𝘪𝘢 𝘥𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘤𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘥𝘶𝘳𝘦𝘳𝘰𝘢𝘴𝘦 𝘴̦𝘪 𝘪𝘨𝘯𝘰𝘳𝘢𝘵𝘦 𝘤𝘢𝘱𝘪𝘵𝘰𝘭𝘦 𝘢𝘭𝘦 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦𝘪 𝘰𝘵𝘰𝘮𝘢𝘯𝘦, 𝘤𝘰𝘮𝘣𝘪𝘯𝘢𝘯𝘥 𝘱𝘦𝘳𝘧𝘦𝘤𝘵 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘴̦𝘪 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘢. – 𝘔𝘦𝘥𝘪𝘰 𝘖𝘳𝘪𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘦 𝘋𝘪𝘯𝘵𝘰𝘳𝘯𝘪

După o tentativă de sinucidere, Hikmet Bey incearcă să o uite pe cea care s-a aflat la originea suferinței sale, superba Mehpare Hanım. Intr-un spital catolic departe de Istanbul, tanărul iși revine incet in simțiri. Intre timp, lucrurile se schimbă in capitala Imperiului Otoman. Domnia sultanului este amenințată, revolta bate la ușă, străzile Istanbulului au devenit scena violențelor de tot felul. Ne aflăm in ajunul unui episod de la sfarșitul Imperiului: contrarevoluția din 31 martie 1909. In timp ce Hikmet Bey iși recapătă gustul pentru viață și se instalează intr-o locuință luxoasă, departe de oraș, cititorul se trezește dintr-odată atras in inima unei fresce fascinante in care marea istorie se desfășoară de-a lungul unei galerii de figuri de neuitat. Iubirile lor, speranțele, eterna meschinărie a comportamentului, dar și fragilitatea emoționantă a umanității lor fac din această carte un remarcabil roman de dragoste și aventuri, povestea zguduitoare a unei revoluții prea puțin cunoscute Occidentului.

* Traducere de Mădălina Ghiu.
https://www.edituratrei.ro/carte/dragoste-in-vremea-revoltelor/13636/

----

Noutățile de la Humanitas Fiction vă așteaptă în librăria noastră faină!

De ziua lui Cosmin Leucuţa (LMA!) citim din cea mai recentă carte a sa, „Privește ultima dată lumea asta plină de minciuni” (Humanitas).

„Spațiul în care se mișcă personajele lui Cosmin Leucuța e populat în permanență de evenimente și situații care transformă brusc banalul într-o excursie insolită prin realitatea imediată. Ai tot timpul senzația că asiști la o plimbare sau un dialog care se încarcă gradual ca o armă și, din clipă în clipă, urmează ca cineva să apese trăgaciul. Când Leucuța are două personaje angajate într-un dialog (la fel ca într-un film de Tarantino) știe să scoată la iveală cu talent toată nebunia obișnuită a lumii și să o povestească prin cuvintele acestora, colecționând anomaliile ca într-un insectar. Citind aceste povestiri putem să înțelegem parcă mai bine că viața e un lung șir de simptome mai vesele sau mai triste care nu fac decât să ne anunțe degradarea și sfârșitul.“ — BOGDAN RĂILEANU

Noutățile de la Anansi. World Fiction/Trei vă așteaptă în librăria noastră faină!

Cosmin Perța recomandă „Viata mea in 1984” de Gelu Diaconu (Litera).

„Memoria lumii se păstrează prin poveștile spuse de oameni. Viaţa mea în 1984 e una dintre aceste povești care vor rămâne în timp să le spună și generaţiilor viitoare cm a fost viaţa oamenilor obișnuiţi sub comunism. Iar Gelu Diaconu e un povestaș care scrie istoria împreună cu noi. De neratat”. Cristian Fulaș

„Am să mă-ntorc bărbat! Așa te întorci din armată: bărbat cu sindrom posttraumatic, proiectat pe fundalul sumbru al anilor ’80, în plin comunism, în plină penurie de orice mijloace de trai. Un roman percutant, un prozator care își poartă cu mână sigură protagonistul de la un capăt la altul al distopicului an 1984”. Ștefania Mihalache

„Un roman alert, „spus“ parcă dintr-o suflare, în care se pune sub lentile măritoare viaţa unui tânăr din București care, în orwellianul an 1984, trebuie să-și găsească o slujbă, o iubire, o casă, un rost. Comunism recuperat la firul ierbii, amintiri din armată, atmosferă cu tușe subtile și un erou atașant care te poartă cu el de-a lungul a tot felul de întâmplări, unele mai pline de suspans ca altele”. Ioana Nicolaie

Top 10 luna septembrie în librăria noastră 🍁
Vă mulțumim și vă mai așteptăm!

Vă dorim un octombrie de vis, plin de lecturi frumoase 🍂🍂

Noutate Humanitas:
„Calea Jaguarului” de Mihai Măniuțiu.

Jaguarii sunt frații vitregi și vitregiți de soartă ai crailor mateini, și din preajma lor nu lipsește Rânji, sora mai mică a Penei Corcodușa. Ei sunt și nu sunt din lumea asta. Trăiesc în Jaguar precum cirivișii în copac. Se răzvrătesc și scot din apatia sa pandemică un întreg cartier, altfel liniștit, ca toate cartierele locuite de oameni-umbre. Dispariția lui Jim, Harcor și Guguloi răscolește amintiri, regrete și patimi ce se învârtejesc într-o sarabandă de mărturii contradictorii, dar mai ales de stranii epifanii. Așa cm săritura plonjorului din Paestum dă naștere apei, saltul mortal al Jaguarilor pare a salva pentru o clipă lumea – înainte ca toți cei aflați în ea să fie prinși în necruțătoarea horă care-i va juca de-a halaripu’.

Îi știu după nume și după porecle. Jim, Harcor și Guguloi. Mie îmi ziceau Rânjita, pe scurt Rânji, că-mi plăcea să mă hlizesc și să râd cu gura pân’ la urechi. Râdeam din orice. Râdeam și de ei, că aveai de ce să râzi. Pe supermașina aia, un Jaguar prăpădit, care mergea, da’ nu mergea decât stând pe loc, și-au dat toate economiile. Vai de economiile lor! A costat, dacă-mi amintesc bine, două sute de dolari. Nici la fier vechi nu mai luau pe ea atâta. Însă era bolidul lor. Jaguarul lor. Adică animal de pradă. Vedeți dumneavoastră, n-ar fi cumpărat un Mercedes sau altceva, că nu li se umflau mușchii decât când ziceau:

— Hai în Jaguar. Astă-seară avem treabă cu Jaguarul.

Cu animalul de pradă, adică. Roșu-arămiu, de la vopseaua scorojită și de la rugină.

Noutate Corint Fiction:
„Limba lui Hristos” de Adrian Lesenciuc.

Există un loc unde se vorbește limba lui Hirstos, nu departe de Drumul Damascului, la o abatere de câțiva kilometri, în munții Antiliban. Locul se numește Maaloula și înseamnă „poartă” în aramaica occidentală. Acolo s-a retras, urmărită de soldații romani, Sfânta Tecla, prima ucenică a Apostolului Pavel și prima muceniță a creștinătății. Pe același drum urmează să pășească, aproape două mii de ani mai târziu și fără să cunoască povestea întemeierii locului, un arab creștin din nordul Libanului, izgonit din țara sa. Arabul ajunge pe Drumul Damascului în plin război civil sirian, după ce și-a risipit averea pentru a cumpăra demnități în țara de adopție.
Romanul Limba lui Hristos e povestea revelării întâmplătoare a faptelor din primul deceniu creștin, în contextul unor întâmplări petrecute între 1975 și 2013, dintr-un Orient la fel de incert ca acela din Antichitate și la fel de volatil ca parfumurile Arabiei. O ultimă cruciadă interioară este dusă pe teritoriul fluid al Orientului.
Există un loc unde încă se mai vorbește limba lui Hristos. Exista.

„Adrian Lesenciuc scrie versuri, romane, critică și istorie literară, eseuri, cu aceeași învățată dezinvoltură și pedantă aplecare asupra paginii, căci eleganța descinderilor sale în atâtea zone se sprijină pe o bibliotecă impresionantă. Știe ce înseamnă ordinea și disciplina, așa încât poate cocheta liber cu formele haosului și ale neorânduielii, dispus oricând să le împrumute rigori. Gândește viața cu exuberanța unui locuitor lucid și implicat al viului, dar cântărește sobru și manifestările muritudinii. Toate astea, într-o elegantă limbă românească, atât de bine și bogat stăpânită, încât își poate îngădui și să se lase – cu încântare – în voia jocurilor ei de sonuri și cuvinte.” IRINA PETRAȘ

„Pot bănui că [...] Adrian Lesenciuc a pus, mai presus de scriitură, întreaga sa forță de compoziție literară, că a mărunțit în gând fiece frază și fiece tablou izvodit din istoria unei alte Lumi.” Părintele CONSTANTIN NECULA

„Nota distopică din romanele mele are legătură cu dorința de a avertiza asupra formelor de alunecare subtilă. Dacă istoria mare ar fi ascultat ficțiunea, ar fi fost mai atentă la personajele politice care aplică tehnica piciorului în prag. O lectură a romanului Noi al lui Evgheni Zamiatin, din 1920, ne-ar fi ținut departe de escaladarea hitleristă. Ar fi existat vocile opoziției care să oprească mai devreme intenția de măcel sau chiar Holocaustul însuși. Asta face distopia: stopează alunecările societății în mâinile unor indivizi cu porniri dictatoriale, care sacrifică totul pentru propria putere și pentru propria statuie. Nu lumea este distopică, ci ficțiunea care avertizează, care își câștigă astfel rolul social.” ADRIAN LESENCIUC

Noutate Polirom:
„Nexus. Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA” de Yuval Noah Harari.

Traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban

Povestea modului în care rețelele informaționale ne-au făcut și ne-au desfăcut lumea, de la autorul volumului Sapiens, aflat pe primul loc în topul bestsellerelor Sunday Times.

În ultimii 100.000 de ani, noi, sapiens, am acumulat o putere enormă. Dar, în ciuda tuturor descoperirilor, invențiilor și cuceririlor noastre, ne aflăm acum într-o criză existențială. Lumea este în pragul colapsului ecologic. Tensiunile politice sunt în creștere. Informațiile eronate abundă. Iar noi suntem mult prea grăbiți să intrăm în epoca inteligenței artificiale – o rețea informațională străină de umanitate care amenință să ne anihileze. Cu toate realizările noastre, de ce suntem oare atât de autodistructivi?

Nexus privește din perspectiva amplă a istoriei omenirii pentru a descoperi cm ne-a adus fluxul de informații în acest punct. Purtându-ne din epoca de piatră, prin alcătuirea Bibliei, inventarea tiparului, apariția mass-mediei și recenta reactivare a populismului, Yuval Noah Harari ne îndeamnă să analizăm relația complexă dintre informații și adevăr, dintre birocrație și mitologie, dintre înțelepciune și putere. El examinează modul în care sisteme precum Imperiul Roman, Biserica Catolică și Uniunea Sovietică s-au folosit de informații pentru a-și atinge scopurile, fie ele bune sau rele. Și abordează alegerile imperative cu care ne confruntăm în contextul în care inteligența nonumană ne amenință însăși existența.

Informațiile nu reprezintă materia primă a adevărului, nici nu sunt o simplă armă. Nexus explorează calea de mijloc dintre aceste extreme care încă ne dă o speranță, iar astfel, redescoperă umanitatea noastră comună.

Poveștile ne-au adus laolaltă.

Cărțile ne-au răspândit ideile – și mitologiile.

Internetul a promis cunoaștere infinită.

Algoritmul ne-a aflat secretele – iar apoi ne-a asmuțit pe unii împotriva altora.

IA ce va face?

Nexus este povestea palpitantă a modului cm am ajuns la acest moment și a alegerilor urgente pe care trebuie să le facem acum ca să supraviețuim – și să prosperăm.

Ultima zi în care ne putem bucura de promoțiile lunii septembrie:

20% reducere la toate titlurile Editurii Linghea;
2+1 cadou la toate titlurile Editurii Litera;
25% reducere la toate titlurile Humanitas Junior;
2+1 cadou la toate titlurile Editurii Corint.

Vă așteptăm la librărie!

Andrei Crăciun v-a lăsat autografe pe noua sa carte, „Turbo (Nemira)”.

„În Turbo, Andrei Crăciun se reîntoarce în lumea poveștilor din copilărie, poate singura lume în care fiecare apariție devine personaj de colecție. Subinginerul Oiță, Baba, Madam Bucuria, doctorul Melcu, Popa Danciu, Bărbosu, Pantelimon Octavia și ceilalți turbo-eroi ne poartă prin perioada postdecembristă și îndulcesc școala vieții, ca orice colecție care se respectă. Moartea se strecoară și fură pe capete, dar poezia copilului de pe Aleea Zorilor e mai abilă, păstrând colecția intactă pentru cititori.
Un roman scris dintr-o singură frază, care dă o stare de melancolie cm puține cărți o fac. Să ne bucurăm, vorba unui personaj.“
Bogdan Munteanu

De ziua lui Arsenie Boca vă recomandăm cartea Tatianei Niculescu, „Ei mă consideră făcător de minuni. Viața lui Arsenie Boca”
(Humanitas).

„…La mine vine multă lume. Eu însă nu le fac nimic, decât stau de vorbă cu ei, îi îndrum – și când pleacă spun că au fost schimbați, și atunci ei mă consideră făcător de minuni.“ (ARSENIE BOCA, declarație din dosarul său de Securitate)

„Arsenie Boca. Cine este acest om care dă sens şi speranţă atâtor vieți deznădăjduite? Este cultul lui o vastă operaţiune de marketing religios, şi-atât? Are viaţa lui datele recognoscibile ale vieţilor de sfinţi ai creştinătăţii? Cum se face că un om preocupat de profunde căutări intelectuale şi care s-a declarat în repetate rânduri împotriva «minunismului» a ajuns să fie asociat atât de insistent cu miracolul, cu fantasticul, cu paranormalul? Am încercat să dau câteva răspunsuri scriindu-i povestea.
Sunt încredințată că, dincolo de procesul de canonizare a lui Arsenie Boca și de controversele pe care acesta le stârnește, dincolo de turismul religios și de politicile bisericești, biografia lui este cel puțin la fel de pasionantă ca un pelerinaj la locurile secrete din noi înșine, unde se nasc deopotrivă spaimele și speranțele.“ (TATIANA NICULESCU)

Fotografia de pe copertă: Arsenie Boca în 1946 (sursă: Arhiva CNSAS)

Jurnalistul Florin Negruțiu recomandă „Nexus” de Yuval Noah Harari (Polirom).

„Unul dintre cei mai influenți gânditori contemporani, Yuval Noah Harari arată, într-un eseu adaptat în limba română după un capitol al „Nexus”, că inteligența artificială este „cea mai puternică tehnologie creată vreodată de omenire, pentru că e prima tehnologie care poate să ia decizii și să creeze idei noi singură”. „O bombă atomică nu poate decide pe cine să atace, nici nu poate inventa noi bombe sau noi strategii militare. O IA, în schimb, poate decide singură să atace o anumită țintă și poate inventa noi bombe, noi strategii și chiar noi inteligențe artificiale. Lucrul cel mai important de știut despre IA este că aceasta nu e un instrument în mâinile noastre – ci un agent autonom.
Sigur, încă definim noi obiectivele pe care să le urmărească inteligențele artificiale. Dar problema este că, în urmărirea obiectivelor pe care i le stabilim, o IA ar putea adopta subobiective neanticipate, care să aibă consecințe neanticipate și foarte grave. De exemplu, în ultimii ani companii de social media ca Facebook, YouTube și Twitter au stabilit algoritmilor lor IA un obiectiv aparent inofensiv și simplu: să crească implicarea utilizatorilor. Cu cât petreceau utilizatorii mai mult timp pe social media, cu atât făceau aceste companii mai mulți bani. Totuși, urmărind să realizeze obiectivul „creșterii implicării utilizatorilor”, algoritmii au făcut o descoperire sinistră. Făcând experimente pe milioane de cobai umani, algoritmii au aflat că conținutul scandalos crește implicarea utilizatorilor. Dacă poți apăsa butonul furiei, al fricii sau al urii în mintea omului, îi captezi atenția și îl ții lipit de ecran. Algoritmii au început așadar să răspândească în mod deliberat conținut scandalos, acesta fiind un motiv major al actualei epidemii de teorii ale conspirației, fake news și tulburări sociale care subminează democrațiile din întreaga lume”. - Florin Negruțiu (pe pagina personală de fb)

Foto: Mihail Vakulovski

Traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban

Povestea modului în care rețelele informaționale ne-au făcut și ne-au desfăcut lumea, de la autorul volumului Sapiens, aflat pe primul loc în topul bestsellerelor Sunday Times.

În ultimii 100.000 de ani, noi, sapiens, am acumulat o putere enormă. Dar, în ciuda tuturor descoperirilor, invențiilor și cuceririlor noastre, ne aflăm acum într-o criză existențială. Lumea este în pragul colapsului ecologic. Tensiunile politice sunt în creștere. Informațiile eronate abundă. Iar noi suntem mult prea grăbiți să intrăm în epoca inteligenței artificiale – o rețea informațională străină de umanitate care amenință să ne anihileze. Cu toate realizările noastre, de ce suntem oare atât de autodistructivi?

Nexus privește din perspectiva amplă a istoriei omenirii pentru a descoperi cm ne-a adus fluxul de informații în acest punct. Purtându-ne din epoca de piatră, prin alcătuirea Bibliei, inventarea tiparului, apariția mass-mediei și recenta reactivare a populismului, Yuval Noah Harari ne îndeamnă să analizăm relația complexă dintre informații și adevăr, dintre birocrație și mitologie, dintre înțelepciune și putere. El examinează modul în care sisteme precum Imperiul Roman, Biserica Catolică și Uniunea Sovietică s-au folosit de informații pentru a-și atinge scopurile, fie ele bune sau rele. Și abordează alegerile imperative cu care ne confruntăm în contextul în care inteligența nonumană ne amenință însăși existența.

Informațiile nu reprezintă materia primă a adevărului, nici nu sunt o simplă armă. Nexus explorează calea de mijloc dintre aceste extreme care încă ne dă o speranță, iar astfel, redescoperă umanitatea noastră comună.

Poveștile ne-au adus laolaltă.

Cărțile ne-au răspândit ideile – și mitologiile.

Internetul a promis cunoaștere infinită.

Algoritmul ne-a aflat secretele – iar apoi ne-a asmuțit pe unii împotriva altora.

IA ce va face?

Nexus este povestea palpitantă a modului cm am ajuns la acest moment și a alegerilor urgente pe care trebuie să le facem acum ca să supraviețuim – și să prosperăm.

Promoțiile lunii septembrie:

20% reducere la toate titlurile Editurii Linghea;
2+1 cadou la toate titlurile Editurii Litera;
25% reducere la toate titlurile Humanitas Junior;
2+1 cadou la toate titlurile Editurii Corint.

Vă așteptăm la librărie!

Redactorii revistei Marca Literară recomandă:

Topurile redacției - Matca Literară de Andreea Iosif - Iată că am ajuns la următoarea ediție a topurilor noastre. Prima dată, aceasta era o joacă mai mult sau mai puțin ingenioasă, cel mult o tradiție pe care am preluat-o de la alții. De atunci însă, cu trecerea timpului și a celor cinci numere de până acum, am devenit ...

Noutate Humanitas:
Johnjoe McFadden, „Viața e simplă. Despre cm briciul lui Occam a eliberat știința și a dezvăluit universul”.

Traducere și note de Vlad Moraru

În Viața e simplă, Johnjoe McFadden atinge câteva performanțe cu totul remarcabile. Îi reușește, întâi de toate, o reconstituire plină de viață și de culoare a unor vremuri, evenimente și personaje pe care ni le reprezentăm îndeobște schematic. Apoi, urmărind de-a lungul secolelor impactul principiului simplității asupra științei, McFadden ilustrează excelent relevanța, neglijată adeseori în prezent, a fundamentelor culturale și filozofice ale discursului științific.

Dar poate cel mai fertil aspect al acestui frumos excurs în istoria unei idei este ipoteza pe care o lansează, anume aceea că simplitatea lui Occam, principiu metodologic aflat la baza reprezentării moderne a lumii, ar fi totodată modul de operare al vieții înseși.

„William din Occam, călugăr franciscan din secolul al XIV-lea, a înțeles cât de important este să găsim cea mai simplă explicație pentru orice fenomen – principiu cunoscut sub numele de «briciul lui Occam». Johnjoe McFadden explorează în profunzime această manieră a minții noastre de a înțelege un univers complex, precum și consecințele ei de-a lungul istoriei.“ — Wall Street Journal

„Cea mai captivantă istorie a științei din ultimii ani.“ — SIMON INGS, The Spectator

Mihail Vakulovski vă recomandă noua carte de poezie a Lenei Chilari, publicată recent la Casa de Editură Max Blecher.

„În „Ludmila răstoarnă munții” poezia e live, poezia pare să se facă în timp ce o citești tu, poezia trăire, poezia ca o operație pe cord deschis, fără anestezie, fără milă, fără (auto)cenzură. Lena Chilari își trăiește volumul, nu-l scrie, îl țipă, nu-l recită, îl urlă, nu-l publică, ni-l prezintă. Poezie curajoasă, furie de nestăpînit, talent înnăscut”.

Textul integral, aici:
https://revistagolan.com/lena-rastoarna-muntii/

🍫📰 cu 𝐍𝐚𝐫𝐢𝐧𝐞 𝐀𝐛𝐠𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧 despre noua sa carte pentru copii, 𝑩𝒖𝒏𝒊𝒄𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒊𝒐𝒄𝒐𝒍𝒂𝒕𝒂̆, realizat de Ana Tepșanu pentru Libertatea

Bunica mea avea obiceiul să spună că diferența dintre un adult și un copil este că fiecare dintre aceștia este imaginea în oglindă a celuilalt: un adult este doar un copil mare, iar un copil este un adult mic. Probabil că eu nu sunt un scriitor pentru copii obișnuit, pentru că nu văd prea multe diferențe între literatura pentru copii și cea pentru adulți.

După mine, principala și singura abordare corectă a procesului de creație este o atitudine onestă față de tine însuți: scrie cm crezi de cuviință, fără să te gândești la cm va reacționa cititorul. Mai bine vorbește-i pe limba lumii tale și, dacă vrea, dă-i răgazul să trăiască pentru o vreme în ea, iar dacă nu, s-o ignore.

👉 Interviul complet aici: https://www.libertatea.ro/stiri/interviu-scriitoarea-armeana-narine-abgarian-rusia-este-ca-un-puzzle-dezarticulat-iar-cheia-pentru-a-l-pune-laolalta-s-a-pierdut-4995208

📚Cartea este disponibilă în librării și online pe