Vechiul București

Cosmin Dragomir:

Din cronicile epocii. Datorită poziţiei sale centrale, hotelul “Continental” a fost martorul multor evenimente, dintre care unele triste – cm a fost cel desfăşurat în ziua de 13 decembrie 1918, cînd tipografii din toate atelierele bucureştene au declarat grevă.

Pe la ora 10 greviştii s-au adunat în faţa sediului sindicatelor. In cursul după-amiezii acelei zile, alături de tipografi, spre sediul sindicatelor din str. Si. Ionică se îndreptau mii de muncitori de la fabricile Haug, Vulcan, Wolff, Regie ş.a. Coloana, venită prin Calea Victoriei, a fost întimpinată in Piaţa Teatrului Naţional, pe portiunea din faţa hotelului “Continental”, cu focuri de armă.
Peste 100 de muncitori au iost ucişi şi cîteva sute au fost răniţi.

Oamenii guvernului, așezati în balcoanele hotelului Continental, priveau cu admiratie cm generalul Mărgineanu face “ordine” lăsînd pe caldarîmul dintre teatru şi hotel sute de morti şi răniti. Mărturie a acestui trist eveniment, in fata hotelului Continental, pe locul Teatrului National a fost dezvelită o placă de marmură care aminteşte trecătorilor despre masacrul de la 13 decembrie 1918.

De-a lungul anilor prin sălile “Continentalului” au trecut aproape toti marii oameni ai zilei, protipendada Capitalei, dar şi numeroşi scriitori, artişti, ziarişti. In frumoasa şi calda sa scriere ce se cheamă “Din amintirile unui ospătar· Ion Dulgheru ne dă o imagine destul de pitorească a restaurantului din urmă cu multe decenii şi nu putem să nu-l cităm: “Aici luau masa scriitori ca Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Octavian Goga, Cincinat Pavelescu, Victor Ion Popa şi altii.

Istoria hotelului Broft devenit Continental Una dintre cele mai complexe cărți dedicate istoriei restaurației de la noi ne prezintă istoria cârciumilor, hotelurilor, hanurilor, mustăriilor din București. Cităm, așadar din volumul: De Hanul Șerban Vodă la Hotel Intercontinetal (pagini din istoria comerțului hotelier și de alimenta...

În 1882:

"Într-un gârlici de pivniţă erea aşezat un butoi cu vin; un om sta în picioare şi împărţea. Fiecare muşteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea şi lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârşită aştepta ca să vie rândul fiecăruia.

Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor şi de pe grătare pe hârtiuţele pe care le întindeau clienţii grăbiţi şi înfometaţi."

Petreceri ale vechiului Bucureşti – Vechiul București Petreceri ale vechiului Bucureşti Povești din București Din „Bucureştii de altădată (vol. II). 1878–1884” de Constantin Bacalbaşa Anul 1882 Prin anii aceştia, grădina Bordeiului, care era lipită de Herăstrăul vechi, pe aceeaşi şosea care duce astăzi la grădina Fronescu, erea î...

Această amandină lichidă:

Don Papa – Vechiul București Don Papa Lifestyle Această amandină lichidă, romul filipinez Don Papa, este recomandarea asociației Bar Lovers pentru serile de vară urbană fară mare, calde și umede, în care jungla este prea departe, iar ziua urmatoare de muncă prea aproape. Țineți aproape un pahar de apă rece, o tigar...

"E vrunu’ dintre candidatii la jobul de primar al Bucurestiului si bucurestean? Toti au planuri pentru Bucuresti, ok, asta-i misto, dar simt ei orasul? Si-l amintesc? Il inteleg?"

Mini-pledoarie pentru un primar bucureștean – Vechiul București Mini-pledoarie pentru un primar bucureștean Știri E vrunu’ dintre candidatii la jobul de primar al Bucurestiului si bucurestean? Toti au planuri pentru Bucuresti, ok, asta-i misto, dar simt ei orasul? Si-l amintesc? Il inteleg? Stiu ei ce au insemnat piata Obor si micro-universul ei? Stiu targul...

"Prin fumul ăla gros de Carpați, am văzut pentru prima oară oamenii orașului: muncitori încruntați, cu palme înnegrite și tari, ascultând cuminți etenii înțelepți de cârciumă; piețari vorbind tare, cu accent oltenesc sau moldovenesc; mici bișnițari din piața Chirigiu, cu ochi alunecoși și vorba dulce, tot timpul atenți la ce se întâmplă în jur; hoți de buzunare pe care îi cunoștea toată lumea, așteptând răbdători să pice cei care beau până li se rupea filmul; bărbați sătui de neveste, care ar fi făcut orice numai să nu ajungă acasă; cupluri decrepite, cu fetele buhaite de vinul ieftin și prost, bând în tăcere; fetele la vârstă a doua ale cartierului care intrau, dădeau o tură, răspunzând obraznic apropourilor transparente venite de la mese, și ieșeau urmate de unu-doi băieți, pierzându-se apoi prin casele dărăpănate de pe Tudor Vladimirescu; inginerul alcoolic care, cu mâna tremurândă, bea coniac singur la masă; soldați în permisie, întorși de la cine știe ce discotecă închisă prea devreme, opriți să mai bea ceva, cântând tare și fals împreună cu lăutarul; bărbatul uriaș, nervos și rău la băutură, fost pușcăriaș, de care se ferea toată lumea."

Când se lăsa seara peste Chirigiu – Vechiul București Când se lăsa seara peste Chirigiu Locuri Prin anii 80, la Piață Chirigiu – de la stația de tramvai, după colțul cu Vistierilor – era o cârciumă. Avea o mică terasă într-un fel de curte minusculă, cu trei mese ruginite la care nu stătea nimeni, nici măcar vara. La fel de ruginite ....

Vechiul București este un site dedicat unor vremuri mai simple.

Acest site încearcă să conserve memoria anumitor locuri din oraș și să păstreze amintirea unor vremuri nu-atât-de-îndepărtate.

Pentru că mulți dintre noi au mai trecut printr-o “sistematizare a Bucureștiului”, nu ne dorim modernizarea cu orice preț și redesenarea locului după planurile sterile ale unor entuziaști inadaptați, ci vrem cultivarea specificului local și o îmbogățire socio-culturală a orașului cât mai diversificată, așa cm e normal într-o metropolă eclectică.

Ne dorim un București pentru toți locuitorii săi, indiferent de nivelul de educație, de rasă, s*x, venit sau life-style.

În același timp, vorbim și despre plăcerea viciilor banale — blamate, dar încă acceptate de societatea contemporană, așa cm sunt alcoolul, s*xul, fumatul, grăsimile suprasaturate, dulciurile sau lenea.

Textele din acest site sunt scrise, mai (mult) în glumă, mai în serios, sub spectrul democrației corectitudinii politice: nu vrem să ofensăm, excludem sau marginalizăm nici un grup de oameni dezavantajați social, ci — atunci când este cazul — încercam să supărăm pe toată lumea, în mod egal, fără discriminare.