Medic psihiatru creștin

Cum ne afecteaza emotiile negative sanatatea?
Dar singuratatea si izolarea sociala?
Si ce putem face pentru acestea, vom vedea in randurile urmatoare.

Mintea si corpul nostru comunica permanent, cea mai mare parte a acestei comunicari avand loc fara ca noi sa ne dam seama si anume la nivel inconstient. Tot ce se intampla in jurul nostru si chiar si in interiorul nostru are un rasunet emotional care determina diverse reactii chimice in organism. Astfel, starea psihica (emotionala) modifica starea fizica precum si invers.

Toate emotiile sunt importante si fac parte din viata noastra, avem nevoie sa le exprimam, negarea sau reprimarea acestora putand avea in timp efecte negative si pe plan fizic. Dar nu e indicat nici sa permitem emotiilor sa preia controlul asupra noastra si sa ne domine.
Furia, tristetea, frustrarea intense si persistente in timp, dar si sentimentele neexprimate, interiorizate determina o crestere a productiei de cortizol –un hormon al stresului, care inhiba activitatea limfocitelor si duce la scaderea imunitatii. Cresterea pe termen lung a cortizolului poate avea ca efecte cresterea tensiunii arteriale, cresterea secretiei de suc gastric pana la gastrite si ulcer, hiperglicemie pana la diabet, afectiuni tiroidiene, etc. S-a constatat ca persoanele care ajung sa fie controlate de furie au un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.

In principiu, in orice afectiune sunt implicati atat factori fizici cat si psihologici. Factorii psihologici pot influenta negativ o afectiune medicala generala, putand precipita declansarea acesteia sau, daca intervin pe parcurs, intensificarea simptomelor ori intarzierea vindecarii.
Exemple: Anxietatea poate determina noi crize la o persoana care sufera de astm bronsic, stresul poate accentua simptomele dureroase in ulcerul gastro-duodenal, tiroidita autoimuna poate debuta d**a un stres acut sever.
S-a observat ca persoanele care sufera de depresie au o recuperare mai dificila si mai prelungita d**a un infarct miocardic, starile emotionale negative exacerband simptomele cardiovasculare si afectand negativ prognosticul pacientilor.

Se considera ca procesul de îmbolnăvire e influentat atat de vulnerabilitatea biologica / genetica, dar si de factorii psihici- gandurile, credintele si atitudinile fiecaruia si de mediul social (existenta unui suport social adecvat-familie, comunitate, a unui context social benefic sau nu-emigrare, somaj, dificultati financiare, etc). Astfel, persoane cu aceleasi riscuri genetice, dar cu strategii de adaptare la stres neadecvate şi cu un context de viaţă nefavorabil au riscul de a dezvolta mai devreme anumite afectiuni medicale sau de a avea forme mai severe ori mai greu responsive la tratament.
Putem face fata unei perioade de stres, cat timp nu este prea traumatizant sau coplesitor. Cand se mentine pe perioade lungi de timp, amestecul de hormoni eliberati de glandele suprarenale (adrenalina, noradrenalina, cortizolul) are efecte de scadere a imunitatii, creste sensibilitatea fata de agentii infectiosi si scade imunitatea antitumorala.
Nivelul de stres poate fi modificat de nivelul de control pe care o persoana simte ca il detine asupra amenintarii si a consecintelor ei, personalitatea, capacitatea de adaptare a individului, experientele anterioare in situatii similare sau diferite de stres.
La persoanele aflate in situatii stresante, sentimentul de pierdere a controlului, lipsa de speranta, de credinta, absenta unui suport social, conflictele dintre partenerii de viata sunt asociate cu scaderea functiei imunitare.

Izolarea si singuratatea ne expun si ele unui risc de boala Suntem creati pentru comuniune cu semenii nostri si, cand lucrul acesta dispare, ne imbolnavim . Legatura sociala autentica intre oameni antreneaza aceiasi centri ai recompensei din creier ca si alcoolul, drogurile sau dulciurile.

Ce putem face:

Raspunsul la stres este foarte consumator de energie, iar capacitatea noastra de a ne adapta este scazuta atunci cand avem un regim de viata nesanatos (hrana neadecvata in nutrienti, insuficienta sau excesiva, prea putin sport, somn insuficient, consum de tutun si alcool). De aceea, sunt importante:

-activitatea fizica moderata, de minim 30 minute dar preferabil macar o ora pe zi
-nutritia adecvata (dieta mediteraneana e considerata cea mai sanatoasa, in care predomina consumul de legume si fructe, cereale, ulei de masline, peste, carne in cantitati cat mai mici)
- somnul suficient ( 8 ore pe noapte, instalat preferabil inainte de miezul noptii)
-activitati de relaxare activa si pasiva- hobby-uri: citit, gradinarit, lucru manual, desen/pictura etc)
-conexiunea sociala (Dumnezeu a fost primul care a considerat ca nu e bine ca omul sa fie singur) : familie, comunitatea din biserica, grupuri de rugaciune/ajutor reciproc/cercuri de lectura, lucru manual
-invatarea unei exprimari asertive: acest lucru inseamna sa iti exprimi gandurile si sentimentele, dar intr-o maniera care sa nu ii raneasca pe cei din jur.

Exprimarea emotiilor are capacitatea de a influenta sistemul imunitar. Descarcarea/exprimarea emotionala este o tehnica folosita in cabinetele de psihoterapie prin care persoanele sunt incurajate sa scrie despre experientele traumatizante sau suparatoare din vietile lor si sa isi exploreze in scris cele mai profunde ganduri si sentimente cu privire la aceste evenimente.

Medicul psihiatru impreuna cu psihologul pot cotribui la reducerea anxietatii, a depresiei, constientizarea, acceptarea emotiilor si apoi exprimarea asertiva a acestora, scaderea impactului factorilor psihologici negativi asupra sanatatii pacientului, modificarea comportamentelor nefavorabile sanatatii.
Pacientul va fi ajutat sa inteleaga ce factori de stres actioneaza asupra sa, ce mecanisme de compensare neadecvate a dezvoltat, apoi sa le inlocuiasca cu altele mai eficiente si mai propice sanatatii.

Depresia la adolescenti

Multi adulti impovarati de griji si responsabilitati se intreaba cu uimire de ce ar face un adolescent depresie; el nu are facturi de platit, familie de intretinut, job care trebuie pastrat, sot/sotie de multumit, copii de crescut, parinti varstnici de ingrijit. El nu are nici o problema, isi zic unii adulti iritati de “toanele” adolescentine, dar si putin invidiosi pe acestia.

Cu ce este diferit adolescentul de copilul cu care inca se mai confunda sau de adultul care aspira sa devina?

-in primul rand emotiile sale sunt foarte instabile, ceea ce e obositor si pentru el si pentru cei din jur: rade, apoi peste cateva minute se imbufneaza, pare linistit, dar o remarca banala il enerveaza;
-pare ca nici el nu stie ce vrea, ceea ce nu e prea departe de adevar, caci in aceasta perioada incepe sa se intrebe care e rostul lui pe lume, la ce e bun, cine este si unde vrea sa ajunga; de multe ori adultii din jur se grabesc sa ii traseze liniile existentei cu scopul declarat de a-i face viata mai usoara, ceea ce nu il incanta deloc caci isi cere dreptul la propriile alegeri
-spre deosebire de perioada dulce a copilariei, adolescentul se confrunta cu o presiune tot mai mare din partea parintilor si a profesorilor; acestia au asteptari crescute din partea lui, iar daca nu reuseste sa se ridice la inaltimea acestora, risca sa ii dezamageasca ori sa se simta respins
-prietenii si colegii au si ei asteptari si cerinte ce trebuie indeplinite pentru a se putea integra intr-un anumit grup, care uneori vin in contradictie cu cele ale adultilor; iar dorinta de a fi acceptat de grup e mai mare decat cea de a-i asculta pe adulti
-nevoia sa de autonomie creste, pregatindu-l sa isi ia zborul in lumea adultilor, dar lipsa de experienta ii face primele incercari de a se desprinde destul de dureroase.

Adolescentii din ziua de azi

Clar sunt mult mai dificili decat am fost noi, afirma cu convingere parintii si profesorii. Ce e diferit azi?
In primul rand acum avem posibilitatea de a ne informa, libertatea de a gandi, dreptul de a ne exprima, ceea ce are aduce atat avantaje cat si neplaceri:
-adolescentii compara regulile din familia lor cu cele din familiile prietenilor, apoi pun intrebari, cer mai multa libertate, devin revendicativi;
- adolescentii petrec mult timp pe retelele de socializare si strategiile de marketing se bazeaza pe acest lucru; astfel un produs promovat online de o vedeta aflata “pe val” ajunge sa fie dorit de milioane de tineri utilizatori; acestia isi preseaza parintii sa le cumpere lucrurile dorite, fara a tine cont de utilitatea/necesitatea lor sau de pretul acestora; detinerea brandurilor creaza ierarhii in randul adolescentilor si nimeni nu vrea sa ramana in coada clasamentului
- atunci cand invata sa isi exerseze gandirea si dreptul la exprimare, adolescentii devin obraznici si infrunta adesea adultii; in trecut un tanar nu ar fi avut atata indrazneala in fata parintilor sau a profesorilor, dar nici nu era incurajat sa isi foloseasca propria gandire sau sa isi exprime opiniile
-pare ca tinerii din ziua de azi nu mai au nici principii si nici valori; dar priviti la programele TV, cate din ele promoveaza valorile? ce stiri auzim la radio, privim la TV sau cittim online ori in ziare? ce vedete gasim pe retelele de socializare? Fotbalisti, actori, cantareti, oameni de afaceri care nu si-au batut capul prea mult cu scolile si nici nu au avut multe scrupule pentru a reusi.
Factori de risc pentru depresie la adolescenti:
Adolescentul cel aparent lipsit de griji, se poate confrunta cu:
-o predispozitie genetica pentru depresie, atunci cand cineva din familie a avut aceasta afectiune
-modelul depresiv al unui parinte, ale carui reactii la factorii de stres le copiaza involuntar
-absenta unui parinte prin deces sau abandon
-mediul de acasa conflictual, ostil sau nesigur
-violenta in familie: abuzuri emotionale, fizice sau sexuale, un parinte alcoolic; neglijenta sau neimplicarea parintilor, comportamentul imprevizibil al unui parinte
-influenta problemelor financiare ale familiei asupra sa: nu isi permite aceleasi haine ca ale colegilor sai, nu are aceleasi oportunitati de pregatire- de a studia un instrument muzical, o limba straina, de a face un sport sau de a se pregati suplimentar pentru un examen
-diverse traume, evenimente de viata negative- moartea unei persoane dragi, divortul parintilor
-singuratatea, lipsa contactelor sociale (factor de risc important pe timpul pandemiei)
-diferenta dintre realitatea pe care o traieste el si iluziile de bunastare si fericire perpetua ale prietenilor de pe retelele de socializare.
-bullyingul

Cum se manifesta depresia la adolescenti

In unele cazuri simptomele sunt clasice:
-tristete si izbucniri in plans frecvente si insuficient motivate
- lipsa chefului a face activitati care ii placeau anterior, lipsa de motivatie si entuziasm, pesimism
-stima de sine scazuta- se indoieste de sine, de capacitatile sale, se vede inutil, are complexe de inferioritate
-sentimente de vina si rusine exagerate
-probleme cu somnul: adoarme foarte tarziu noaptea, doarme aproape toata ziua
-probleme alimentare: lipsa poftei de mancare cu scadere in greutate sau din contra, hiperalimentatie cu consum excesiv de dulciuri
-lipsa de preocupare pentru igiena corporala si imaginea de sine
-dificultati de atentie si concentrare, lentoare in gandire si luarea deciziilor, scaderea performantelor scolare
-tendinta la izolare (se inchide in camera sa, nu mai comunica cu membrii familiei, nu mai iese cu prietenii)
-ganduri de moarte.
De multe ori insa, in depresia adolescentului tristetea este inlocuita cu iritabilitatea. Se enerveaza usor, aproape fara motiv, orice remarca sau interactiune il deranjeaza, e foarte sensibil la critica, se simte neinteles. Familia il vede retras, fara chef, nervos, uneori chiar agresiv. Aspectele clasice ale depresiei pot fi ascunse, iar emotiile disimulate pentru a nu-i ingrijora pe cei din jur.
In acest caz, sunt mai vizibile manifestarile fizice si comportamentale ale depresiei:
-are frecvente dureri de cap sau de stomac
-lipseste mult si nejustificat de la scoala, incepe sa ia note mici
-are un nivel redus de energie, e mereu obosit
-are semne de autoagresivitate (atunci cand durerea sufleteasca devine insuportabila, isi face taieturi pe corp; acestea pot fi si un mijloc de autopedepsire, dar si o modalitate inconstienta de a obtine descarcarea endorfinelor cu rol analgezic, care atenueaza atat durerea fizica, dar si cea sufleteasca); la altii comportamentul de autovatamare se manifesta prin piercing excesiv sau tatuare
-se refugiaza in lumea virtuala devenind dependent de telefon si de retetele de socializare
-oscileaza intre indiferenta afectiva si ostilitate, refuzand tentativele de ajutor ale celorlalti
-are o critica de sine exagerata insotita de sensibilitate crescuta la respingere sau esec si nevoie crescuta de confirmari repetate din partea celorlalti
-are comportamente riscante: consuma abuziv alcool sau alte substante, fuge de acasa.

Tratamentul depresiei

Depresia nu e un semn de lene, plictiseala sau incapatanare a adolescentului, nu e o toana, o modalitate de a atrage atentia sau rezultatul lipsei de vointa ori credinta; nu e consecinta unor pacate si nici pedeapsa de la Dumnezeu.
Depresia e o afectiune medicala care necesita ajutor de specialitate- psihiatru, psiholog.
Sfaturile de genul: bucura-te ca traiesti, multumeste-te cu ceea ce ai, zambeste, fii optimist, repeta-ti zilnic: ma bucur de viata, nu sunt de nici un ajutor. Si nici asigurarile de tipul: Nu ai nimic, nu ai nici un motiv sa fii trist, depresia nu exista, e doar in capul tau.
Pe langa tratamentul de specialitate (psihoterapie si tratament medicamentos) sunt utile urmatoarele:
-exercitii fizice constante: mers pe jos, pe role, cu trotineta, bicicleta, practicarea unui sport
-somn adecvat: minim 8 ore, stabilirea unui program de somn cu care sa se obisnuiasca organismul, ore fixe de adormire, inainte de miezul noptii si de trezire dimineata
-alimentatie echilibrata, sanatoasa, bazata pe legume, fructe, cereale, si in cantitati mai mici lactate, carne, oua, cu evitarea dulciurilor in exces si a bauturilor excitante de tipul cola, energizante, bauturi carbogazoase
Cu tratament potrivit si/sau psihoterapie, depresia poate fi complet vindecabila.

Anxietatea la tineri

Pe vremea bunicilor nostri nu prea se vorbea de ea. Persoanele care aveau diverse manifestari fizice sau psihice ale anxietatii erau etichetate ca slabe de inger, fara vointa, uneori isterice…si erau obligatoriu femei. Oamenii isi exprimau mai rar temerile pentru a nu fi considerati slabi si moda vremurilor de atunci nu agrea prea mult exteriorizarea trairilor. Acum nu suntem nici mai slabi, nici mai curajosi, ci mai dispusi sa recunoastem ca toti avem frici. Cine nu a trait teama dinaintea unui examen, teama ca va fi respins de un grup sau de o persoana, teama ca nu corespunde asteptarilor, ca va esua, va dezamagi, teama de boala (sau de pandemie), de criza economica sau chiar de razboi. Unora le e frica sa mearga cu liftul ori cu metroul, altora sa zboare cu avionul, unii au teama de intepatura cu acul, altii de dentist, le e frica de aglomeratie, de vorbit in public, de intuneric…si chiar si de soricei.
De cele mai multe ori invatam sa convietuim pasnic cu fricile noastre si evitam locurile sau situatiile care ne produc disconfort, sunt insa situatii in care acestea ajung sa ne copleseasca.
E firesc sa reactionam atunci cand percepem un pericol potential sau o provocare ce implica riscul de a esua. In noaptea dinaintea unui test important putem avea insomnii, iar dimineata greata, dureri abdominale ori diaree. Senzatiile de fluturi in abdomen sau de strangere a stomacului, nevoia iminenta de a merge la baie, tremorul mainii sau al vocii le-a simtit aproape orice student. Dar in aceasta situatie simptomele apar strict in legatura cu examenul si dispar d**a aceea.
Vorbim de anxietate atunci cand exista o stare frecventa de neliniste, teama sau incordare, ce consuma mult timp si energie, este dificil de controlat si ajunge sa perturbe activitatile zilnice. Aceasta e deseori insotita de tensiune musculara, cresterea pulsului si a tensiunii, senzatia de lipsa de aer, tremor, palpitatii, transpiratii, uneori greata, varsaturi sau dureri abdominale, dificultati de atentie si concentrare sau insomnii.
Anxietatea poate debuta d**a perioade prelungite de stres sau evenimente negative de viata, cm ar fi:
-d**a o perioada lunga cu activitati intelectuale solicitante, somn insuficient si abuz de cafea, cola sau energizante
-d**a conflicte prelungite in familie, abuz emotional sau fizic, divortul parintilor poti simti ca iti fuge pamantul de sub picioare si ca nu mai ai nici un control al vietii tale (nu ca ai fi avut vreodata, dar si iluzia conta)
-d**a esecuri profesionale sau sentimentale, schimbari majore si nedorite ale locuintei, scolii, cercului de prieteni.
Deseori tinerii care sufera de anxietate se ingrijoreaza frecvent si pentru probleme minore, sunt irascibili, evita situatiile noi sau dificile, pot fi foarte timizi, evita interactiunile sociale, au insomnie, dificultati de concentrare sau memorie. Deseori cei din jur incearca sa ii “incurajeze” folosind expresii cm ar fi: nu ai nimic, esti prea slab/sensibil, gandeste optimist, trebuie sa ai vointa, nu ai destula credinta, etc.

Atacul de panica

Uneori anxietatea atinge un varf de intensitate si acesta este atacul de panica. Se manifesta printr-o senzatie de lipsa de aer sau sufocare, insotita de palpitatii, tremor, transpiratii, uneori si dureri in piept, ameteli, frisoane sau valuri de caldura si ganduri terifiante- ca vei pierde controlul, vei innebuni, vei face infarct sau vei muri. Vestea buna e ca nici unul din aceste lucruri nu se poate intampla, iar vestea rea e ca atacurile de panica, odata declansate, se pot repeta. Ele nu apar neaparat in legatura cu un factor declansator, pot debuta chiar si in somn sau cand stai linistit si te uiti la televizor.

Cum poate un copil al lui Dumnezeu sa se lase coplesit de teama?

Ei bine, poate; pentru ca e om si e imperfect.

Poate disparea anxietatea in urma rugaciunii si a citirii cuvantului lui Dumnezeu?

Da, dar de cele mai multe ori asta nu se intampla instantaneu. Pe parcursul vietii trebuie sa invatam anumite lectii, sa ne rezolvam unele probleme care pot tine de stil de viata nesanatos, suprasolicitare sau lipsa odihnei, credinte eronate, conflicte nerezolvate. Anxietatea poate semnala o suferinta pe care organismul nu mai poate sa o tolereze si care trebuie rezolvata. Daca Dumnezeu ar face sa dispara pur si simplu simptomele anxietatii, am mai schimba ceva din obiceiurile gresite, convingerile eronate sau comportamentele noastre?

Anxietatea nu e o boala inchipuita, ci o suferinta reala care poate afecta pe oricine si la orice varsta. Ea nu trece daca ai suficienta vointa, daca te straduiesti sa gandesti pozitiv ori iti impui sa nu te mai gandesti la probleme. Uneori putem schimba singuri lucruri- conceptii, obiceiuri, stil de viata, alteori nici nu ne dam seama care sunt cauzele problemelor noastre. Si atunci trebuie sa cerem ajutor profesionistilor- psiholog sau psihiatru. Si da, anxietatea se poate vindeca definitiv.

Stiinta sau credinta?

Sunt momente in care orice medic crestin se intreaba cm poate sa imbine elemente ale stiintei cu aspecte ale credintei in practica sa zilnica, pentru a-si ajuta mai bine pacientii.
Cunostintele stiintifice acumulate pe parcursul pregatirii medicale par a fi uneori in contradictie cu aspectele Creatiei si cu spiritul credintei. De fapt, Cel ce a creat lumea, a creat si legile stiintifice din care noi cunoastem si intelegem doar o parte. Tot El ne poate da, daca Ii cerem, priceperea si intelepciunea pentru a ne practica profesia in concordanta cu standardele stiintei si cu legile Sale.
Dragi pacienti, as vrea sa stiti atunci cand intrati cu o problema de sanatate in cabinet, ca imi voi folosi cunostintele acumulate de-a lungul anilor de pregatire pentru a pune un diagnostic si a elabora un tratament corect, dar reusita finală va fi garantata numai daca Dumnezeu ne va asista la gasirea celor mai bune solutii pentru dumneavoastra.

Dragi crestini, indiferent ca suntem ortodocsi, catolici sau protestanti, toti cei care credem ca Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, oricat de tulburi ar fi vremurile pe care le trăim, avem speranța ca nu suntem singuri in incercarile noastre si ca toate lucrurile lucreaza împreună spre binele celor ce il iubesc pe Dumnezeu.
La aceasta sarbatoare creștină, sa ne amintim ca El a venit pe lume ca sa ne dea Viata. Toti vrem sa avem sanatate, dragoste, bunastare, pace, dar in goana de a le obține, uitam uneori ca Dumnezeu este sursa tuturor acestor binecuvantari. "Caci Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde" Ieremia 29.11
Va doresc sarbatori pline de bucurie alaturi de Dumnezeu!

Temeri in unele medii crestine legate de psihiatru/psiholog (I):

"Daca te vei duce la psiholog, iti va cere sa divortezi, sa iti schimbi convingerile, sa nu te mai ocupi de familie, sa nu mai fi supus(a), sa nu mai asculti de Dumnezeu"

Un profesionist adevarat nu va pune in discutie credintele de baza, valorile sau principiile unei persoane, ci va aborda convingerile disfunctionale care duc la simptome, cm ar fi:
-mai devreme sau mai tarziu toti oamenii ma vor abandona (teama aceasta se poate afla in spatele manifestarilor de furie, gelozie, manipulare)
-nu sunt suficient de bun, nu sunt in stare de nimic, nu voi reusi niciodata in viata/profesie
-nu merit sa fiu iubit
-trebuie sa fiu perfect ca sa pot avea prieteni/succes/sa ma placa cineva
-toata lumea are ceva cu mine, toti comploteaza impotriva mea
-indiferent ce as face, totul va iesi prost
-nimic bun nu ma asteapta, totul va merge rau
-nimeni nu imi vrea binele sau nu se bucura cand imi e bine, se bucura doar de rau

Gandurile disfunctionale pot declansa reactii fiziologice in corpul nostru, emotii distructive, comportamente nepotrivite de rezolvare a problemelor, iar pe termen lung afectiuni psihosomatice (hipertensiune arteriala, ulcer gastro-duodenal, etc) sau psihiatrice (depresie, anxietate, insomnii).
Aceste convingeri distorsionate se pot imprima in copilarie, pe fondul unor abuzuri emotionale, traume, pierderi, evenimente negative de viata si de cele mai multe ori persoana nu este constienta de ele. Manifestarile evidente pot fi: dificultati de gestionare a furiei, comportament manipulator, gelozie nejustificata, conflicte, incapacitatea de a mentine o relatie, un loc de munca, consum abuziv sau dependenta de substante, etc.

ASTFEL DE PROBLEME NU DISPAR DE LA SINE. SCOPUL SIMPTOMELOR ESTE CA PERSOANA AFECTATA SA AJUNGA LA CAUZELE DECLANSATOARE SI SA LE REZOLVE.

SOMATIZARILE-CE SUNT SI DE CE SA APELAM LA UN SPECIALIST

Somatizarile se refera la manifestari fizice care nu au o cauza organica. Adica:
-dureri precordiale, palpitatii, puls marit sau tensiune crescuta fara o afectiune cardiovasculara
-dureri abdominale, greata, varsaturi fara o cauza digestiva
-dureri articulare, de spate, cefalee fara o cauza reumatologica sau neurologica
-dificultati in respiratie fara o cauza respiratorie.

O persoana care descrie unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus de obicei merge la medic sa afle ce are. Face analize de sange sau alt tip de investigatii- EKG, ecografii, endoscopii, poate chiar CT sau RMN si i se spune ca nu exista nici o problema organica. Simptomele continua si sunt frecvente. I se recomanda sa consulte un medic psihiatru.
Sunt situatii in care persoana refuza consultul psihiatric sau cei din jur ii recomanda sa refuze, considerand ca psihoterapia sau tratamentul psihiatric nu ar fi pe placul lui Dumnezeu. Sa analizam cateva aspecte:

De ce nu ar disparea aceste simptome doar in urma rugaciunii si ar fi nevoie de medicul psihiatru?
-in primul rand nu afirm ca rugaciunea nu este de folos sau ca Dumnezeu nu poate interveni direct facand sa dispara complet simptomele; uneori se intampla asa, dar de cele mai multe ori nu
-pe parcursul existentei noastre trebuie sa invatam anumite lectii, sa progresam, sa castigam experienta, sa ne rezolvam anumite probleme
-somatizarile exprima conflicte psihologice nerezolvate, emotii reprimate, suprasolicitare prea mare sau pe perioade prea lungi, suferinta emotionala; ele semnaleaza o suferinta pe care organismul nu o mai poate duce si care trebuie rezolvata; daca Dumnezeu ar face sa dispara pur si simplu simptomele, ne-am mai ocupa noi de cauzele lor? am mai schimba ceva din obiceiurile, convingerile eronate sau comportamentele noastre?
-daca am stii cm sau am putea, ne-am rezolva fiecare dintre noi conflictele psihologice, dar multe persoane nu stiu care sunt acelea sau cm sa le rezolve si de aceea e nevoie de un specialist
-tratamentul medicamentos se asociaza cu psihopterapia: medicamentele duc la ameliorarea sau disparitia simptomelor pe perioada cat sunt luate, iar psihoterapia se ocupa de cauzele acestora, de schimbarile pe care trebuie sa le facem.

PSIHOLOGUL CLINICIAN SI MEDICUL PSIHIATRU SUNT SPECIALIZATI IN TRATAREA SOMATIZARILOR la fel cm cardiologul de ex. e specializat in tratarea afectiunilor cardiovasculare.

Biblia este plina de invataturi care sa ne mentina sanatatea sufletului. Incercam sa le putem in aplicare, dar suntem oameni si nu reusim intotdeauna.
Unele persoane considera ca cititul Bibliei sau rugaciunile pot vindeca orice afectiune psihica, fie ea depresie, anxietate sau altceva. Desi Dumnezeu poate vindeca orice boala in mod miraculos, daca doreste sa faca asta, de multe ori nu se intampla asa.

Poate cineva citeste cuvantul lui Dumnezeu, dar in unele privinte nu reuseste sa il puna in aplicare.

Poate altcineva e atat de coplesit de probleme incat nu mai are putere nici sa se roage. Sau se roaga sa treaca tristetea, frica, dar pare ca e in zadar.

Poate o persoana se simte vinovata din diverse motive si nu poate trece peste acest lucru.

Poate o anumita durere e atat de mare, incat nu poate fi depasita.
Sau frica pune stapanire pe unele persoane, in ciuda asigurarilor Bibliei ca Dumnezeu are controlul oricarei situatii si devine paralizanta.

Si atunci ce e de facut? Oare psihologia si psihiatria pot ajuta omul mai mult decat cuvantul lui Dumnezeu? In nici un caz, dar si ele sunt instrumente de care Dumnezeu se poate folosi pentru a ne restabili starea de bine.

Cum anume? Vom vedea in postarile urmatoare.

Medic psihiatru creștin updated their address.

NEVOIA DE ODIHNA- CONCEPT BIBLIC SAU SLABICIUNE OMENEASCĂ?

"In ziua a 7a Dumnezeu si-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse și s-a odihnit de toată lucrarea Lui".
"Adu-ți aminte de ziua de odihna, ca să o sfințești!"
"Unul socotește o zi mai presus decât alta, pentru altul toate zilele sunt la fel. Fiecare sa fie deplin încredințat în mintea lui".

Solicitarea lui Dumnezeu cu privire la odihna a stârnit multe controverse de-a lungul timpului printre crestini. Când e mai potrivit sa ne odihnim- sambata, duminica sau într-o alta zi când avem liber de la serviciu? Niciodată vor spune unii, considerand ca nu îsi permit: au copii mici, părinți bolnavi sau datorii multe. La pensie sau...pe lumea cealaltă, zic altii. Nu lasă pe mâine ce poți face azi! spune un proverb înțelept, dar unele persoane nu lasă nici o activitate pentru ziua de maine, uitând sa se oprească din alergarea zilnica.

În dicționar citim ca odihna înseamnă întreruperea temporara a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor. De aici se înțelege ca a ne odihni înseamnă a face alte activități decât cele obișnuite, zilnice, cu condiția ca aceste activități sa ne redea energia și forțele. Poate alegem sa dormim mai mult, sa ne plimbam, sa mergem la biserica, sa ne întâlnim cu cei dragi, sa facem o drumeție, sa citim o carte, sa ne jucam cu copiii, sa îngrijim florile din balcon/grădină etc

Odihna și relaxarea sunt la fel de importante pentru sănătate ca și alimentația echilibrata și activitatea fizica. Lipsa prelungita a odihnei ne face mai nervoși, mai susceptibili la greșeli, ne scade atenția și concentrarea, creativitatea, răbdarea, toleranta, ne reduce imunitatea.
Oboseala duce la lipsa de energie și motivație, scăderea stimei de sine, a sociabilitatii și mai ales la pierderea bucuriei de viata.

TU CUM TE ODIHNEȘTI?

CRESTINUL SI DEPRESIA

Toti facem greșeli de-a lungul vieții noastre, mai mici sau mai mari, cu voie sau fără sa vrem. Uneori avem conștiința acestora și regretăm, alteori nu le luam în seama sau le neglijam.

Unul dintre simptomele frecvente ale depresiei si care poate afecta si viata spirituala este ideatia de culpabilitate. Aceasta inseamna mai mult decat constienta omului ca este supus greselii; el isi vede in mod disproportionat greselile, si le amplifica, devine obsedat de ele, boala ii apare ca o pedeapsa binemeritata și e convins ca nici la Dumnezeu nu mai poate gasi iertare.
Aceste idei eronate sunt rezultatul unei gândiri distorsionate de boală și împiedică persoana deprimata sa accepte darul iertarii lui Dumnezeu si restabilirea relatiei cu divinitatea. D**a tratarea eficienta a depresiei, persoana isi vede faptele la nivelul lor real si are capacitatea de a face schimbari acolo unde e necesar.

Culpabilizarea se poate extinde și la nivelul credintei: omul isi spune/i se spune ca adevaratii crestini nu pot intra in depresie si daca el este deprimat înseamnă că nu are suficienta incredere in promisiunile lui Dumnezeu. Simte ca a esuat si in aceasta privinta, ceea ce ii sporeste deznadejdea si contribuie la scaderea suplimentara a stimei de sine.

De la ideile de culpabilitate, inutilitate, incurabilitate pana la cele de sinucidere nu este decat un pas. Omul se considera ca un ratat atat in viata personala cat si in relatia cu Dumnezeu: se vede pacatos, slab, lipsit de credinta, inutil, demn de a fi pedepsit, nedemn de a primi iertarea lui Dumnezeu, la care uneori nici nu are putere de a mai apela. Astfel incolteste gandul propriei disparitii. Pe de alta parte stie ca sinuciderea nu este pe placul lui Dumnezeu si asta ii adanceste si mai mult conflictele.

Lipsa energiei, lipsa vointei- specifica depresiei, dificultatile de atentie si concentrare, lipsa de interes pentru aproape orice activitate, tendinta de izolare sociala pot duce la dificultatea de a se ruga, de a citi cuvantul lui Dumnezeu, de a solicita sprijinul unui preot / pastor/ a altor persoane din biserica sau de a mai frecventa vreo biserica.

REZOLVAREA SIMPTOMELOR DEPRESIEI CU AJUTORUL TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS II PERMITE PERSOANEI SA SE OCUPE DE RESTABILIREA VIETII SALE SPIRITUALE. PSIHOTERAPIA AJUTA LA PREVENIREA RECADERILOR DEPRESIVE.