Editura ASCR

„În calitate de cercetător al naturii umane, petrec mult timp studiind comportamentul copiilor. Când nu sunt sigur cm să acționez, recurg la observație. Exact așa am făcut în acea dimineață. Și am învățat o lecție importantă.
Preț de aproximativ cinci minute, fiicele mele au încercat să își reia jocul. Era imposibil, din cauza zgomotului și a întreruperilor. Apoi, Gabrielle i-a spus ceva celui mai mare dintre băieți, a făcut câteva sugestii și a început o negociere pe care nu o puteam auzi de pe banca pe care stăteam. Băieții au încetinit puțin ritmul, au ascultat, au vorbit continuându-și joaca și zbenguiala. Gabrielle, asemenea femeii alfa de pe navă, părea să discute mai ales cu cel mai mare dintre băieți, masculul alfa. A arătat ceva; el a făcut la fel. Ea i-a spus Davitei să aducă una dintre păpuși lângă el, iar el i-a spus fratelui mai mic să o ia și să o sprijine de pupa navei.
La zece minute de la sosirea băieților, „scena” fusese rearanjată. Acum, cei patru copii erau grupați lângă cârma navei, fiecare cu o sarcină diferită și fiecare prins într-un joc nou, chiar mai elaborat și mai complicat decât fuseseră intențiile inițiale ale fiicelor mele sau ale băieților, de data aceasta cu prințese, uriași, pirați, comori și, după cm am aflat de la Davita mai târziu, cu pantoful pierdut al Cenușăresei.”
Michael Gurian
Miracolul fetelor
traducere de Ștefania Miclea

Editura ASCR Editura ASCR

„Psihologul Nicholas Humphrey susține că placebo funcționează prin încurajarea organismului să investească mai multe resurse în procesul de recuperare. El crede că evoluția ne-a reglat sistemul imunitar astfel încât să se adapteze unui mediu mai dur decât cel din prezent, așa că trebuie să ne convingem inconștientul că toate condițiile pentru recuperare sunt în mod special favorabile, pentru ca sistemul nostru imunitar să lucreze la capacitate maximă. Asistența medicului (vraci sau alopat), poțiunile exotice (homeopatice sau antibiotice) sau prezența afectuoasă a rudelor și a prietenilor pot crea această iluzie. (…)
Înțelegerea efectului placebo reprezintă un bun început în înțelegerea altor forme ale influenței inconștientului; ne explică de ce adesea ne comportăm aparent irațional pentru a influența procesele inconștiente – ale noastre și ale altora deopotrivă. În plus, reticența pe care o avem față de exploatarea efectului placebo ne poate lămuri într-o oarecare măsură de ce suntem refractari față de adoptarea altor soluții psihologice la problemele noastre, mai ales atunci când ele sunt oarecum contraintuitive sau se abat de la logica tradițională.”
Alchimie
Arta enigmatică și strania știință a magiei în branduri, afaceri și în viață
De Rory Sutherland
Traducerea din limba engleză de Ștefania Miclea

RORY SUTHERLAND este vicepreședinte al Ogilvy. Corespondent al The Spectator, este și fostul președinte al Institute of Practitioners in Advertising, corpul profesional dedicat agențiilor de publicitate, media și comunicare de marketing din Marea Britanie. Conferințele sale de la TED au înregistrat peste 6,5 milioane de vizionări. Locuiește la Londra.

Editura ASCR Editura ASCR

Keira, de 19 ani, se simte uneori atât de speriată în drum spre facultate, că se întoarce acasă, fără să ajungă măcar la primul curs. Miranda, de 16 ani, este îngrozită de călătoriile cu avionul și se gândește să renunțe la vizita în Australia, din vară, la sora sa vitregă. Natalie, de 14 ani, a plecat după 20 de minute de la o petrecere organizată la școală, pentru că se simțea prea neliniștită și stânjenită ca să mai stea. E de înțeles, ține de firea omenească să vrei să eviți sau să ieși din situațiile care declanșează emoții neplăcute și, deși pe termen scurt poate să te facă să te simți mai bine, în general, în viață, nu prea te ajută. Uite de ce.
Starea de anxietate este rezultatul declanșării alarmei din creierul tău atunci când nu există niciun pericol, doar disconfort. Disconfortul nu este periculos, iar dacă dai înapoi în fața lucrurilor care îți dau o stare neplăcută, îi transmiți, practic, alarmei aceleia că face o treabă grozavă. Aproape că îi mulțumești că este atât de sensibilă.
Încetul cu încetul, exercițiile pe care le vom face în cursul cărții o să te ajute să alegi anumite momente în care să confrunți anxietatea. Nu trebuie să faci totul dintr-odată, e suficient să te ocupi doar de câteva lucruri, rând pe rând.

Lucie Hemmen
Anxietatea. Ghid de supraviețuire pentru adolescente
traducerea de Oana Damian și Sorana Graziella Cornea

Editura ASCR Editura ASCR

„Una dintre problemele lui Sam era paleta foarte limitată a strategiilor de autocalmare. Ca să-l ajute să se calmeze în primii ani, părinţii s-au bazat mult pe suzetă. Când a împlinit patru ani, l-au convins să renunţe la suzetă din cauza efectului asupra danturii. Atunci, Sam folosea suzeta doar noaptea, ca să poată adormi. Pentru că nu a avut altceva ca să-l calmeze, lui Sam i-a fost foarte greu să-şi controleze dispoziţia afectivă şi se enerva uşor. Adresa adesea vorbe grele părinţilor, insultându-i şi făcând pe şeful. Voia să deţină controlul şi să fie în centrul atenţiei.Acest exemplu descrie importanţa găsirii unor procedee de calmare pe care copilul să le poată folosi în mai multe situaţii. Este important ca părinţii să-şi îndrume copilul pe trei direcţii:
1. Lucruri pe care copilul le poate face pentru el ca să se organizeze şi să se calmeze când este stresat.
2. Lucruri pe care le pot face părinţii şi profesorii pentru a-l face pe copil să se concentreze atunci când este copleşit de situaţie.
3. Lucruri care pot fi făcute în mediul înconjurător pentru a sprijini un copil calm şi organizat.”

Cum să fii un părinte eficient pentru copilul dificil
Georgia A. DeGangi și Anne Kendall
traducerea din lb. engleză de Anca Porumb şi Mihaela Marian Mihăilaş

Editura ASCR Editura ASCR

„Iată că de o jumătate de oră aștept rezultatele consultului. Stau în sala de așteptare, cu un nod în stomac. În sfârșit, doctorul apare în cadrul ușii, cu un zâmbet încrezător pe buze. Fără să zăbovească prea mult, mă răsplătește cu un „Puteți răsufla ușurat, domnule le Van Quyen, nu-i nimic grav.” Îmi aduce la cunoștință că analizele au arătat doar o afectare a nervului facial, o afecțiune din cele mai benigne. Cauzele acestui tip de paralizie rămân necunoscute, însă, în numeroase cazuri, se presupune existența unei legături cu stresul și cu oboseala, adaugă el. Dacă mă gândesc mai bine, e adevărat că trăiesc cu două sute la oră de ceva vreme. Alerg fără oprire de colo până colo, îmi fac o grămadă de planuri și am de rezolvat un munte de sarcini profesionale. Sunt în mod vizibil la capătul puterilor.
Plec de la spital afișând în continuare un poker face care ar face obiectul invidiei oricărui jucător de poker din Las Vegas. Recomandarea medicului mi-a creat o stare de proastă dispoziție. Medicamentele mă vor ajuta să-mi redobândesc controlul asupra mușchilor faciali, dar, totodată, va trebui să pun capăt tuturor activităților mele și să mă odihnesc.”
Michel Le Van Quyen
Liniștea și creierul
traducerea din limba franceză de Iulia Mateiu și Anca Rus

Editura ASCR Editura ASCR

În anii 1950, firma producătoare de alimente General Mills a lansat un amestec pentru prăjituri din gama Betty Crocker, ale cărui ingrediente erau toate în formă uscată, inclusiv laptele și ouăle. Tot ce trebuia făcut era să adaugi apă, să amesteci și să bagi la cuptor - ce putea merge prost? Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor avantaje ale acestui produs miraculos, el nu s-a vândut bine și nici măcar numele Betty Crocker n-a convins pe nimeni să-l cumpere. General Mills a angajat o echipă de psihologi care să afle de ce consumatorii îl evitau. Una dintre explicațiile acestora a fost vina: produsul era atât de al naibii de simplu de preparat comparativ cu o prăjitură obișnuită, încât oamenii simțeau că trișează. Faptul că prăjitura avea un gust excelent și primise numeroase laude n-a ajutat – pur și simplu, „bucătarul” se simțea stânjenit pentru că primea mai multe laude decât ar fi meritat.
În consecință, General Mills a adăugat puțină alchimie psihologică - sau „aiureală benignă”. Au modificat instrucțiunile de pe ambalaj, făcând pregatirea mai puțin comodă: pe lângă apă, gospodina era însărcinată cu adăugarea unui „ou adevărat” la ingrediente. Cand au lansat din nou întreaga gamă cu sloganul „Adăugați-i doar un ou” vânzările au explodat. Psihologii cred că având un pic mai mult de lucru, femeile (era in anii 1950, să nu uităm) s-au simțit mai puțin vinovate: economiseau ceva timp,
dar depuneau suficient efort încât să aibă sentimentul că au contribuit la pregătirea prăjiturii.
Alchimie
Rory Sutherland
traducerea de Ștefania Miclea

Editura ASCR Editura ASCR

Un vechi proverb persan spune „Vorbește cu ușa, ca să audă peretele”. Aceasta este în esență învățarea indirectă. Informațiile sunt prezentate prin intermediul imaginilor, metaforelor și poveștilor. Învățarea indirectă este definită ca „o metodă eficientă de transmitere a unui mesaj, fără a crea rezistență în mintea conștientă a ascultătorului”. În calitatea lor de proprietăți terapeutice ale jocului, poveștile spuse și scrise sunt folosite pentru a l ajuta pe copil să și înțeleagă emoțiile și experiențele, îngrijorările și stările de anxietate. (...) Așa cm hrana trebuie mestecată și digerată pentru a fi folosită de organismul nostru, tot așa trebuie să ne gândim și să ne procesăm sentimentele și emoțiile pentru a ne asigura starea de bine. Povestea, pictura sau metafora oferă un sistem digestiv pentru înțelegerea dificultăților. Copilul folosește poveștile ca vehicul pentru imaginația creativă și pentru trăirile proprii, la fel cm folosește un adult gândirea și limbajul, pentru a și analiza și exprima sentimentele și experiențele.
Terapia prin joc
ed. Charles E. Schaefer și Athena A. Drewes
traducerea Mihaela Marian Mihăilaș

☝🏽

Terapia prin joc Acest volum explorează impactul puternic pe care terapia prin joc îl are asupra diferitelor domenii ale vieții unui copil sau adolescent, cm sunt comunicarea, reglarea emoțională, îmbunătățirea relațiilor și calitățile personale. Editorii Charles E. Schaefer și Athena A. Drewes – ex...

O emoție cm este „frica” nu are o singură expresie, ci o diversitate de mișcări faciale care variază de la o situație la alta. (Gândiți-vă: când s-a întâmplat ca un actor să câștige Oscarul pentru că a folosit o expresie îmbufnată pentru a exprima tristețea?)
Acest lucru pare evident dacă vă gândiți la propriile experiențe emoționale. Când vă este frică, de exemplu, fața se poate mișca în foarte multe feluri. Atunci când vă uitați la un film de groază, vă lăsați în jos pe scaun, închideți ochii sau îi acoperiți cu mâinile. Dacă vă temeți că o persoană din fața dumneavoastră v-ar putea lovi, strângeți ochii pentru a-i zări mai bine chipul. Dacă pericolul ar putea pândi imediat după colț, deschideți larg ochii pentru a vă îmbunătăți vederea periferică. „Frica” nu ia o singură formă fizică. Variația este norma. La fel, bucuria, tristețea, furia și fiecare emoție pe care o cunoașteți este o categorie diferită, însumând mișcări faciale extrem de diverse.
Lisa Feldman Barrett
Cum iau naștere emoțiile
Traducerea din limba engleză de Mihaela Marian Mihăilaș

Cercetările sale (Lisa Feldman Barrett) infirmă ideea potrivit căreia emoțiile ar fi localizate în părți distincte ale creierului și ar avea un caracter universal. Ea demonstrează că emoțiile sunt construcții de moment, realizate de sisteme fundamentale care interacționează la nivelul întregului creier și sunt susținute de experiențele de învățare de pe parcursul întregii vieți. Această nouă teorie sugerează că noi jucăm un rol mult mai important în viața noastră emoțională decât am fi crezut.

Cum iau naștere emoțiile Oare de ce ni se pare că emoțiile sunt automate? Oare gândurile raționale controlează cu adevărat emoțiile? Cum afectează emoțiile boala? Cum putem să-i ajutăm pe copiii noștri să-și dezvolte inteligența emoțională? Cum iau naștere emoțiile răspunde la aceste întrebări și la m...

O nouă apariție la Editura ASCR!


Tindem să privim ca de la sine înțelese chiar și cele mai uimitoare lucruri. Unul l-am trăit chiar zilele trecute – și anume faptul că pot să mă întind pe canapeaua mea cu laptopul în brațe și să mă uit la aproape orice film, să citesc orice carte publicată și să ascult orice piesă înregistrată vreodată. Când eram copil, în Dimona, în sudul Israelului, a trebuit să aștept albumul The Wall de la Pink Floyd vreme de aproape șase luni, după lansare.Dura trei luni ca un film nou de la Hollywood să ajungă în cinematografele din Israel, iar apoi era difuzat timp de câteva săptămâni la rând, fiind singurul film din oraș. Acum, întreaga lume se află pe canapeaua mea, într-o clipă. Atunci de ce să nu-mi petrec întreaga viață absorbind acest maxim privilegiu?
Presupunând că avem suficientă mâncare în frigider și un acoperiș deasupra capului, singurul lucru care ne împiedică să ne pierdem pur și simplu în plăcerile pe care le are de oferit lumea modernă este nevoia noastră inerentă de a acționa și de a crea. Suntem creaturi curioase, desigur, însetate de cunoaștere în toate domeniile imaginabile, dar avem în egală măsură și nevoia compulsivă de a folosi aceste cunoștințe pentru a face ceva. Alegem să nu ne pierdem în imaginație, în poezie romantică și melodii tulburătoare, cu toate că am putea, pentru că preferăm să înfăptuim ceva în schimb.
Prin creativitate nu mă refer neapărat la inventarea unui taxi zburător. Cea mai mare parte a lucrurilor pe care le facem în mod regulat implică un anumit tip de creație sau producție: de la prepararea mâncării la repararea dușului care picură, de la scrierea unei scrisori la grădinărit. În felul acesta, chiar și gândirea este un act de creație. Noile idei, noile invenții, noile planuri pe care le născocim în timp ce mintea cutreieră hai-hui sunt, toate, produse pe care mintea noastră le-a creat.
Mindwandering
Mintea hoinară și efectele sale asupra creativității și dispoziției noastre
de Moshe Bar
traducerea Oana Damian

Editura ASCR Editura ASCR

Vești grozave pentru iubitorii de carte. Zilele acestea puteți profita de reducerea de 25% la toate titlurile Editurii ASCR.

„...Noi, prietenii Tamarei, ne-am bucurat la început că a întâlnit un bărbat care să-i placă, dar pe măsură ce relația lor evolua, am devenit tot mai îngrijorați văzând preocuparea ei crescândă pentru Greg. Treptat, vitalitatea cunoscută a Tamarei a fost înlocuită de anxietate și de nesiguranță. Era mereu în așteptarea unui telefon de la el ori era prea îngrijorată și preocupată de relația lor pentru a se mai bucura de compania noastră, așa cm obișnuise în trecut. S-a dovedit și că munca ei avea de suferit, deoarece ne-a spus că se temea că-și va pierde slujba. Noi am considerat-o întotdeauna pe Tamara o persoană echilibrată, puternică, iar acum am ajuns să avem îndoieli în privința aceasta. Deși Tamara știa că Greg se dovedise incapabil să mențină o relație serioasă în trecut și că era o persoană cu un comportament imprevizibil, deși recunoscuse chiar și faptul că ar fi mai fericită fără el, totuși nu reușea să-și adune puterile și să-l părăsească.
Ca specialiști cu experiență în domeniul sănătății mentale, ne-a fost greu să acceptăm ideea că o femeie inteligentă precum Tamara se comporta atât de nefiresc. De ce o femeie de succes cm era ea ajunsese să se simtă atât de neajutorată? Din ce cauză această persoană pe care o știam atât de adaptabilă în majoritatea situațiilor dificile din viață, era complet lipsită de putere de data aceasta? Celălalt element al ecuației era la fel de greu de explicat. De ce transmitea Greg asemenea mesaje contradictorii, deși era limpede pentru fiecare dintre noi că o iubea într-adevăr pe Tamara? Existau multe posibile răspunsuri psihologice complexe la aceste întrebări, dar o explicație pe cât de simplă, pe atât de lămuritoare a venit dintr-o sursă complet neașteptată.”

Stilurile de atașament
Amir Levine și Rachel S.F. Heller
traducerea de Mihaela Marian Mihăilaş

Editura ASCR Editura ASCR

(…) Acest psiholog a cerut unui număr de circa cincizeci de persoane să participe la drumeții de patru până la șase zile în interiorul continentului american, în frumoasele păduri din Alaska, Colorado, Maine și din statul Washington. În timpul acestor excursii, participanții trebuiau să străbată traseul prin pădure, într-o izolare aproape totală, rupți de orice formă de tehnologie. Strayer interzicea până și cărțile, pentru a fi sigur că măsoară, cât mai exact posibil, doar efectele mersului pe jos asupra creativității. În acest scop, el și-a supus subiecții mai multor teste: ei trebuiau să ofere un număr cât mai mare de răspunsuri la anumite întrebări deschise (spre exemplu, „să numească toate obiectele rotunde care le treceau prin minte”), să facă într-un interval de cinci minute cât mai multe desene geometrice posibil sau să găsească soluții la enigme complexe.
Rezultatul a fost surprinzător: au fost suficiente câteva zile de drumeție, pentru ca scorul participanților să crească cu 50%.
Natura și creierul
Michel Le Van Quyen
traducerea din limba franceză de Iulia Mateiu și Anca Rus

Editura ASCR Editura ASCR

Dar, în timp ce zăcea în peșteră, privirea i s-a oprit asupra unui păianjen care încerca să țeasă o pânză peste o scobitură în zid. Nu era o treabă ușoară. Păianjenul țesea câte un fir și îl întindea de a curmezișul scobiturii de pe o parte pe cealaltă. Pe urmă țesea un altul, și altul, și tot așa, înainte și înapoi peste scobitura din zid, își țesea pânza. Odată la câteva minute însă, o pală de vânt trecea prin scobitura din zid și rupea pânza, iar păianjenul era aruncat cât colo.
Dar nu se dădea bătut. De îndată ce vântul se potolea, revenea la marginea scobiturii și începea din nou să țeasă, de la capăt.
Din nou și din nou vântul bătu și rupse pânza și, de fiecare dată, păianjenul reîncepu să țeasă. În cele din urmă, vântul se potoli și păianjenul avu suficient timp să țeasă o temelie cu adevărat trainică, astfel încât, la următoarea pală de vânt, pânza fu suficient de rezistentă și nu se mai destrămă, iar păianjenul reuși în sfârșit să și ducă la capăt munca.
Robert the Bruce era uluit de perseverența păianjenului. Se gândi: „Dacă creatura asta mică poate stărui în ciuda tuturor opreliștilor, atunci și eu voi fi în stare!” Păianjenul a devenit un simbol personal care îi inspira tenacitate și, astfel, a formulat celebrul motto: „Dacă la început nu reușești, nu renunța, încearcă din nou.”
Capcana fericirii
Russ Harris

Editura ASCR Editura ASCR

Zilele acestea, caldă de la tipar, apare re-editarea traducerii volumului The Relationship Cure de John Gottman și Joan DeClaire, sub titlul Relațiile care contează (carte apărută inițial la editura noastră sub titlul Terapia relațiilor).
#

Editura ASCR Editura ASCR

Dacă ar trebui să mă așez și să pun pe hârtie tot ce am trăit până acum, în cele mai mici amănunte, întreaga mea viață ar încăpea în 250 de pagini – poate nici atât. Cincizeci și cinci de ani, aproximativ douăzeci de mii de zile, adică aproape o jumătate de milion de ore de lucruri care mi s-au întâmplat sau pe care le-am înfăptuit, iar tot ce îmi pot aminti poate fi pus într-o carte nu prea voluminoasă. De multe ori m-am întrebat cm eram prin clasa a treia, de exemplu, sau cm au trecut cei doi ani de gimnaziu la școala de inginerie, ori ce a rămas din numeroasele cine de familie trăite în copilărie sau chiar ca părinte, la rândul meu, și am sentimentul că am fost jefuit. Iar hoțul am fost chiar eu. Să nu fii conștient de ceea ce trăiești, să nu fii cu mintea aici și acum, să nu participi cu adevărat înseamnă să nu fii prezent în viața ta. Cum aș putea să-mi amintesc lucruri la care la care nu am participat cu adevărat? Am fost acolo, dar nu de-adevăratelea.
Moshe Bar
Mindwandering
În curând la Editura ASCR

Când viața ne lovește, reflectorul se oprește asupra suferinței, iar restul scenei pare a fi cuprinsă de întuneric – ne simțim ca și cm nu ar mai exista nimic altceva decât durerea aceasta. Dar ce-ar fi să luminăm și restul reprezentației? Să proiectăm reflectoarele pe întreaga scenă? Ce-ar fi să observăm deopotrivă și suferința noastră, dar și viața din jurul ei? (Pentru că, oricât de uriașă ne-ar fi durerea, viața o depășește ca amploare.) Cum ar fi, ca în spațiul acesta extins pe care îl putem conștientiza să ne îndreptăm privirea către acele lucruri care nu sunt distruse, către acele aspecte cărora nu le lipsește nimic? Nu cumva am putea găsi astfel ceva important? Nu cumva printre ele se află o comoară ascunsă de unde ar putea izvorî împlinirea, chiar și în plină suferință?

Atunci când viața ne pune la încercare
de Russ Harris
traducerea din limba engleză de Oana Damian

Editura ASCR Editura ASCR

Oare de ce există o reticență la a accepta că viața este mai mult decât căutarea obtuză a unei eficiențe tot mai crescute și că este loc și pentru opulență și etalare? Da, semnalizarea costisitoare poate duce la ineficiență pe plan economic, dar în același timp această ineficiență determină trăsături sociale de valoare, precum încrederea și angajamentul – politețea și bunele maniere sunt modalități costisitoare de semnalizare în persoană. Oare de ce oamenii acceptă ideea că natura are o funcție contabilă, dar sunt mai puțin confortabili cu aceea că ar avea și o funcție de marketing? Ar trebui să disprețuim florile pentru că sunt mai puțin eficiente decât iarba? Până și renumitul colaborator al lui Darwin, Wallace, a urât ideea selecției sexuale; din anumite motive, aceasta intră în categoria ideilor pe care cei mai mulți oameni – îndeosebi intelectualii – pur și simplu nu vor să le creadă.
(...)
Am întâlnit nu de mult o femeie care a trăit în România în anii comunismului. Un baton de ciocolată popular în acea vreme în această țară era produs în trei fabrici diferite, însă calitatea produselor celor trei fabrici varia în așa măsură încât se produceau trei ciocolate de trei calități total diferite sub același nume. Dacă ambalajul era desfăcut puțin, se putea observa un cod numeric care, probabil din motive de securitate, arăta care dintre cele trei fabrici produsese respectivul baton de ciocolată. Prietena mea, tânără pe atunci, primise instrucțiuni precise de la mama ei de a cumpăra doar batonul de ciocolată care avea litera „B” pe spatele ambalajului și să nu cumpere cu niciun preț batoanele pe care apăreau celelalte litere.
În absența feedback-ului produs de diferențierea și individualitatea petalelor sau a mărcilor, nimic nu se poate îmbunătăți. Bucla de feedback există pentru că insectele și oamenii învață să deosebească plantele sau mărcile mai mult sau mai puțin meritorii și să se comporte în consecință.
Rory Sutherland, Alchimie
traducerea din limba engleză de Ștefania Miclea

Editura ASCR Editura ASCR

Vă invităm să vă bucurați de promoția lunii decembrie!

Editura ASCR Editura ASCR

Încheiem anul cu o nouă apariție la Editura ASCR.
Oare de ce poate să reducă stresul o simplă plimbare prin pădure?

Editura ASCR Editura ASCR

Vă invităm să vă bucurați de promoția lunii noiembrie!

Editura ASCR Editura ASCR

Prietenilor cititori din Cluj, le amintim că la punctul de vânzare aflat pe strada Franz Liszt nr. 12 cărțile noastre au mereu prețul redus cu 15%. Și se poate plăti și cu cardul pentru prima didactică.

Vă invităm să vă bucurați de promoția lunii octombrie!

Editura ASCR Editura ASCR

În volumul Învață să înveți, apărut la editura noastră în 2021, una dintre strategiile de învățare cele mai durabile este crearea de legături cu ceea ce știm deja. Știm că este important să legăm ceea ce învățăm de ceea ce avem deja în memorie. Ca să ne ajute să înțelegem și să fixăm informația nouă. Iar aceasta este doar una dintre strategiile din carte care susțin și confirmă cele spuse de domnul profesor Mircea Miclea. (link în primul comentariu)
Memorarea este importantă. Și mai important este cm facem să memorăm ca să ne rămână.

https://teach4u.ro/conferences?fbclid=IwAR3uI962wTFoKgvg3Patd8EwOaU6NoD7B4uFQ-3ojZz18Uldmlv_u_rj9Uk

Vă invităm să vă bucurați de promoția lunii septembrie la Editura ASCR!

Editura ASCR Editura ASCR

Vă invităm să vă bucurați de promoția lunii iulie la Editura ASCR!

Editura ASCR Editura ASCR