Kumpania

17 martie 2014.
ZE. CE. Kumpania SRL

Când șlefuiam la brandul Șaraimanic, ne era clar un fapt: a „picurat” cu muzică nelumească în mod abundent și aleatoriu geografic, peste tot în lumea asta. Mai mult decât atât, ne gândeam la muzicile astea cu care zeii au „stropit” pământul ca la niște forme de viață ce s-ar recunoaște imediat, îndată ce s-ar întâlni (exact ca frații ăia din capodopera bollywoodiană “Lanțul amintirilor”).

Larisa Perde s-a gândit la asta. A inventat Roda del Mundo (împrumutând ideea de “roda” din samba braziliană) punând împreună, în aceeași “roda” (cerc) lăutari din spațiul românesc cu lăutari ai lumii, ba din America de Sud, ba din Balcani, ba din Iberia, ba din Africa, și așa mai departe (lista e în curs de formulare).
Lucrul nostru la brandingul Șaraimanic cuprinde, așadar și formulele vizuale prin care aceste “rode” ies în lume, cea mai nouă, Roda del Mundo Gypsi Burkina Faso, la Cluj în 28 martie.

https://facebook.com/events/s/saraimanic-roda-del-mundo-v-gi/368262695990632/

Șaraimanic Roda del Mundo V: Gipsy Burkina Faso @ Form Space

Acolo, așadar. Și aici. Și peste tot în lume.

Ni, Valentine‘s Day, ziua cu “‘ni mioare”.
‘ulțeani ‘ndrăgostiților!

exhibicionismo ARCUB Calin Crainic Ramona Vasar Bogdan Greab

Proiectul Șaraimanic a fost pentru noi un fel de frison nepământean. Simțeam asta în timpul coacerii gândului chiar dacă atunci când căutam brand idea mestecam în zone profund pământene: simțuri, orgii, energii, periferii.

Lăutari urbani mixați cu lăutari rurali mixați cu lăutarii lumii mixați cu sensibilitatea și deschiderea fiecăruia dintre noi. Africa și-sau Ferentari? Havana și-sau Clejani? Ne-am prins că totul e dincolo de diferență și ne-am mai prins că „dincolo” e „dincoace”. E clar, nu?

Era prin pandemie când am făcut acest brand name, Șaraimanic, însă doar în acest an s-a copt traiectoria într-atât încât să definim și definitivăm brandingul.

Muzicile „izbucnesc” peste tot pe pământul ăsta. Ele nu au geografie. Pământul din care se nasc se închide la loc așa încât muzicile, doar ele, rămân cheile cu care îl putem descuia. Muzicile sunt cheile pământului. Earth mantras.

Numele „Dumitru Fărcaș” impune superlative. Pe bună dreptate. Totodată, Dumitru Fărcas e un nume revendicat. Toți îl simt pe Maestru „de-a nost'”. Oameni, instituții, toți și-l vor.
Pe de altă parte, există o Andreea Fărcaș și un Cristian Totpati care trudesc sub acoperișul Fundației „Dumitru Fărcaș” pentru a ține acest nume viu. Ei nu-și revendică numele acesta, ei nu fac din el dantelă decorativă. Dimpotrivă, ei îl dăruie, îl oferă.
A fost copleșitor și emoționant să-i întâlnim pe acești oameni și să contribuim și noi la formularea acestui nume în forma sa cât mai apropiată de viață. Aceea de om nedezlipit de vocația sa, aceea de suflet ce suflă suflare „taragotată” peste pământ și pământuri.
După ce vă aruncați privirea peste, lăsați-o să se așeze în gând și crez, iar gândul orientați-l spre munca acestei fundații, spre festivalul care e pe cale să se întâmple.
Fie numa’ bine-n lume!

Limba română. În sensul bun.

Treceți pe la The Cheesecake House în perioada TIFF. Nu pentru că ad-urile astea sunt făcute de noi, ci pentru că e foarte bun desertul ăsta ;)

Am bătut recent țara prin crame, cârciumi și alte curți de oameni. Ne-am întâlnit între noi, ne-am întâlnit și cu alte kumpanii*. De lăutari, bunăoară.
Mulțumim, Șaraimanic pentru prilej și voie bună!

*kumpania (lb. rromani) = asociere liberă de membri ai diferitelor bresle care lucrează împreună în cadrul aceluiași proiect
Larisa Perde

Azi s-a născut Nichita. Pentru totdeauna.

O dată pe an apelăm la susținătoare de efort pentru a rezista provocărilor psiho-emoționale ale acestei zile aniversare.

*În limba română, genul este o categorie gramaticală în care substantivele se împart în trei categorii: substantive la genul masculin, substantive la genul feminin și substantive la genul neutru.