Meteo Moldova, Iasi Videos

Ciclonul mediteranean ce va modela în mod direct vremea din regiunea noastră în următoarele două zile s-a format deja în Adriatica și a pornit în traversarea Peninsulei Balcanice, traversare ce va determina multe dintre nuanțele manifestării sale în regiunea noastră. O traiectorie a centrului său cu câteva zeci de km mai spre largul Mării Negre poate lăsa regiuni precum Câmpia Moldovei fără zăpadă, pe când un traseu cu câțiva zeci de km mai aproape de țărmul nord-vestic al Mării Negre poate aduce un strat de zăpadă cm nu am mai văzut din...aprilie. Sudul Moldovei, Bărăgan și Dobrogea sunt însă în mod sigur regiuni interzise deplasării în acest interval de timp (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

În ultimele 5 zile ale lui august se înregistrează un ultim val de căldură semnificativ al acestei veri calendaristice și, foarte probabil, ultimul val de căldură din acest an, cu temperaturi peste 35C, în regiunile joase ale Moldovei, dar această informație rămâne sub semnul întrebării doar și pentru faptul că din punct de vedere istoric septembrie în regiunea Moldovei a înregistrat temperaturi maxime de până la 38,0C, așadar, până spre mijlocul lunii septembrie sezonul unor maxime foarte ridicate rămâne deschis. Răcirea ce devine din ce în ce mai sigură pentru mijlocul săptămânii viitoare minimizează de altfel șansele depășirii acestor recorduri ale lui septembrie care sunt specifice pentru începutul lunii, luna septembrie fiind din punct de vedere termic o lună cât un anotimp între începutul și sfârșitul ei. Până atunci, masa de aer tropical ce domină următoarele 4 zile nu numai că e foarte caldă, dar este capabilă să corijeze chiar temperaturile maxime ale acestei veri în Moldova. Maximele prognozate pentru aceste zile, de peste 37C în zonele joase și peste 34C în regiunile mai înalte și submontane ar trebui să ducă la așa ceva, maximele oficiale de până acum fiind modeste din punct de vedere istoric pentru verile regiunii noastre (36.7C la Iași, 38,0C la Focsani, 37.5 la Galati, 36.5C la Bacau, 36.2C la Botoșani sau cele doar 33,4C de la Suceava, conform ANM). Totuși, ar fi total eronat să înțelegem că vara a fost una normală sau chiar răcoroasă din punct de vedere termic, așa cm ne-ar putea induce în eroare aceste valori maxime, fie ele și corectate cu câteva zecimii de grad pe această ultimă sută de metri a verii. Valorile medii lunare de temperatură sunt un indicator mult mai exact al unei alte veri calde la noi, mai ales prin luna august, care pe fondul ultimei decade are șanse foarte mari să fie mai caldă în medie și decât iulie, cu valori mai mari cu 2-4C decât valor

De multe ori vorbim aici de atmosferă ca despre un ocean de aer, o denumire de început de secol XIX-XX în meteorologie. O minunată reprezentare 3D a situației de ieri la nivel euro-afro-atlantic arată exact precum suprafața agitată a unui ocean. Se poate observa foarte bine structura descrisă ieri a domului de căldură tropicală ce marchează recorduri istorice de temperatură în spațiul mediteranean. Se mai poate vedea pe această reprezentare și faptul că România este situată la periferia acestei mase de aer foarte cald. Astăzi, în lungul acestei zone de contact cu aerul polar s-au produs dezvoltări convective cu efecte violente, inclusiv în Moldova. Așteptăm mărturii fotografice ale furtunilor de astăzi în comentarii (Conf. dr. Lucian Sfîcă; grafică: drd. Claudiu Crețu).

Pe traseul Iași-Gura Humorului starea culturilor de porumb și floarea soarelui se prezintă cam așa: - Iași - Târgu Frumos: culturi total compromise; - Târgu Frumos - Ruginoasa: culturi parțial sau total compromise; - Ruginoasa - Cristești: culturi afectate masiv de secetă; - Cristești - Spătărăști: culturi ușor afectate de secetă; - Spătărăști - Gura Humorului: culturi aparent neafectate de secetă. O etajare a impactului secetei care ne aduce aminte de unul din argumentele pentru care Câmpia Moldovei, o regiune care în ani normali pluviometric se poate bucura de producții agricole record, a fost colonizată abia după 1829, atunci când colonizarea agricolă a fost încurajată de impulsuri istorice. Totuși, în unii ani, chiar uneori în ani succesivi, secetele pot compromite total producțiile agricole, ceea ce într-o societate perfect autarhică ducea la foamete și implicit la imposibilitatea locuirii permanente. În schimb, regiunile de sub munte sau de la munte, au fost mult mai pe placul românilor. Chiar dacă producțiile agricole nu puteau fi enorme, ele erau mult mai constante de la an la an. Asta deoarece chiar și în anii secetoși, la munte sau sub munte, precipitațiile erau doar mai reduse, nu lipseau, putând susține o producție agricolă minimală. Asta, pentru că la fel ca azi, în timp ce arșița pârjolește zonele joase, ploile de vară răcoresc zonele de munte și chiar din vecinătatea acestora (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Saltul primăvăratic al temperaturilor de astăzo, cu maxime spre 15C în regiunea de nord-est a României, s-a produs în condiții dinamice pe cât de rarisime pe atât de curioase. În condiții obișnuite, o circulație atmosferică de nord-est, cu iz ultrapolar, ar trebui să aducă mase de aer foarte reci în regiunea României. De această dată, dinspre nord-estul continentului a fost transportată o masă de aer mai cald, ajunsă acolo dintr-o circulație atmosferică destul de alambicată cu origine în Atlanticul de Nord (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Un magnific joc de lumini în care se pot vedea tipuri diferite tipuri de descărcări electrice (între partea superioară a norului și partea sa mediană, între partea mediană și inferioară, între partea inferioară și suprafața terestră) surprins aseară din cartierul Tătărași, Iași, spre est dintr-un sistem convectiv ce acționa spre Podișul Codrilor în Basarabia. Autor: Bogdan Novac.

Focșani, 12.05.2020

Racire_decembrie_2019