Meteo Moldova

Despre cm ce a fost va mai fi se manifestă în toate dimensiunile.

Meteorologia, aceeași fiică a războiului – Meteo Moldova Meteorologia, aceeași fiică a războiului Publicat de Lucian Sfica pe 24 noiembrie 202324 noiembrie 2023 Regiunea Mării Negre, pontus euxin din greacă, poartă în numele său moștenirea memoriei celor care au îndrăzint pentru prima dată să navigheze pe ea din antichitate. Situată la o lat...

Intervalul august-octombrie, excepțional de cald, se pare că a epuizat din rezervele de căldură emisferică din domeniul european și asta pare să lase mai mult loc de manifestare aerului rece în curs de formare în regiunile polare. Astfel, după primele ninsori extinse pe mai toată Moldova de la sfârșitul săptămânii trecute, următorul sfârșit de săptămână pare să nu se limiteze doar la ninsori, ci să aducă și câteva zile bune de iarnă, pe parcursul săptămânii viitoare, chiar înainte de începerea oficială a iernii.

Detaliile acestui episod mai au nevoie de ceva timp pentru a fi confirmate, dar tendința de ansamblu pare destul de bine consolidată în conturarea unui interval cu temperaturi predominant negative (figura 1), foarte probabil însoțit de strat de zăpadă pe regiuni extinse ca urmare a unui nou pasaj de ciclon mediteranean pe traiectorie extra-carpatică (figura 2) (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Estimările extreme în privința stratului de zăpadă (cel mai puțin/cel mai mult) care se va acumula până la sfârștiul acestui pasaj ciclonal în regiunea Moldovei. În multe din regiunile montane, subcarpatice și din Podișul Sucevei precipitațiile sunt sub formă de ninsoare și s-a depus strat de zăpadă. Așteptăm impresii fotografice din iarna moldovenească timpurie în comentarii.

Secetele de toamnă, uneori o prelungire a celor din a doua parte a verii, ambele destul de comune regiunii noastre, își găsesc de cele mai multe ori sfârșitul în câteva episoade, succesive, de cicloni mediteraneeni, formațiuni barice care devin de obicei active în ultima parte a toamnei odată cu primele pătrunderi de aer rece în bazinul mediteranean. Din fericire, plecând de la deficitul mare de apă din sol acumulat în ultimele 3 luni (din iulie până acum acest deficit de precipitații în Moldova este de minim 100 mm), iată că un astfel de episod model se conturează pentru următoarele 72 de ore.

Pentru regiunea Moldovei în special, condițiile ideale de acumulare a unor cantități semnificative de apă sunt reprezentate în aceste condiții de pasajul unui ciclon mediteranean peste Peninsula Balcanică spre Peninsula Crimeea, cu retrogradare în vestul Mării Negre ce are capacitatea de a determina un caracter staționar benzilor de precipitații frontale în regiunea Moldovei. De multe ori, convergența maselor de aer direcționate spre arcul carpatic amplifică precipitațiile prin mecanisme convective. În aceste condiții, nu e o surpriză ca în 3 zile să se acumuleze în Moldova cantități de precipitații echivalente mediilor multianuale ale acestei luni (60-80 mm).

În plus, fiind vorba deja de mijlocul lui noiembrie, ciclonii mediteraneeni au capacitatea de a determina advecții semnificative de aer rece de la latitudini mai mari, amplificate mai ales de dezvoltarea unor anticicloni situați la nord de teritoriul României, astfel încât, cu o izotermă de 0C la altitudini mici surprizele prehivernale au toate șansele să se producă. De aceea, cele mai multe modele de prognoză indică pentru ziua de sâmbătă și precipitații sub formă de ninsoare mai ales în Moldova. Altitudinea va juca rolul principal în cazul acestora, însă lucrurile sunt într-o clasică marjă de incertitudine în astfel de situații, ce depinde de intensitatea advecției reci și a retrogradării nucleului ciclonal, astfel încât realitatea poate varia în Moldova de la un decor de iarnă bine conturat până la abundente ploi binefăcătoare. În aceeași notă de incertitudine, o advecție prematură de aer foarte rece poate reduce semnificativ chiar și din cantitățile de precipitații lichide, însă plecând de la nevoile agricole de moment, sperăm să nu fie cazul. Oricum, ziua de sâmbătă trebuie să fie privită cu mare grijă de toți cei care au drumuri de făcut prin Moldova, mai ales la munte, acolo unde iarna 2023-2024 putem spune că marchează o instalare pe atât de timpurie pe cât a fost de caldă toamna pe care o încheie destul de brusc (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

De cele mai multe ori privim teritoriul nostru ca un areal ce recepționează fenomene meteorologice din formațiuni barice ce iau naștere departe de regiunea în care ne aflăm. Totuși, nu de puține ori, regiunea României este chiar centrul unor procese ciclogenetice complexe ce determină formarea de formațiuni barometrice care determină mai apoi fenomene meteorologice variate și precipitații abundente în estul Europei. Astfel, în aceste ore, în talvegul unei vaste depresiuni atlantice cu două centre din care unul poziționat peste Europa, ia naștere sub directa influență a turbulențelor impuse circulației atmosferice de către Carpațil, un nucleu ciclonal ce se va adânci de aici mai mult spre începutul săptămânii viitoare și va determina precipitații abundente pe areale extinse în estul Europei.

Din acest tumult dinamic rezultă în acest moment mai multe linii de convergență în sectorul cald al ciclonului în formare, areale care aduc ceva precipitații în regiunea României. Situația ar urma să se încheie în cursul nopții odată cu un pasaj frontal rece care va marca o răcire semnificativă a vremii pe parcursul zilei de mâine. Acest pasaj frontal va aduce și precipitații care pot fi mai însemnate pentru regiunea centrală a Podișului Moldovei. Cât de mult va ploua este încă greu de spus, elementul cheie al incertitudinii fiind indus de interacțiunea frontului atmosferic cu lanțul Carpaților Orientali, interacțiunea ce poate plasa versanții estici ai munților și regiunile subcarpatice în așa numita umbră a precipitațiilor, astfel încât precipitațiile mai însemnate din Moldova se vor înregistra la o distanță suficient de mare de Carpați pentru refacerea undei frontale (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Mâine dimineață, ora 9.30, ne auzim la ERCIS FM pentru o discuție relaxată despre vremea începutului de noiembrie, recordurile termice de toamnă și fenomene atmosferice rare în țara noastră.

Ascultă live Radio ERCIS FM Ascultă live Radio ERCIS FM direct in browserul tău sau pe un telefon cu Android sau iOS. Radio ERCIS FM este un mijloc de comunicare în sprijinul răspândirii Cuvântului lui Dumnezeu și a informațiilor din viața Bisericii.

Soarele se îndreaptă spre maximum activității solare așteptat pentru 2024. Acest lucru este însoțit de o activitate solară mai intensă, ce determină puternice furtuni geomagnetice la nivelul Terrei, atunci când vântul solar intens interacționează prin câmpul geomagnetic terestru cu atmosfera terestră. Aceste furtuni geomagnetice determină aurore boreale foarte intense care, iată, ajung să se manifeste până spre latitudini de 40 grade. Astfel, în această seară aurora este observată și în multe regiuni ale României.

Așteptăm în comentarii și mărturii fotografice ale acestui fenomen din regiunea Moldovei, privată de acest spectacol pe moment din pricina nebulozității ridicate. Totuși, scrutați cerul nopții spre nord-nord-est și așteptăm dovezile.

De menționat că fenomenul este rar la latitudinile noastre, dar nu nemaiîntâlnit.

Fenomen rar pe cer, în România/ Au apărut lumini roşii care seamănă cu o auroră boreală - FOTO Un fenomen rar a apărut duminică seară pe cer, în mai multe judeţe din România. Lumini roşii au format imaginea unei posibile aurore boreale. Pozele au fost publicate pe reţeaua de socializare Facebook.

Ciclonii atlantici aduc rar cantități de precipitații cu adevărat semnificative în România și cu atât mai rar în Moldova. O depresiune atlantică mamut, însă, cu valori neverosimile de presiune atmosferică în centrul său la nivelul Marii Britanii (960 hPa), are totuși capacitatea de a întreține fronturi atmosferice care să determine și la noi precipitații ceva mai însemnate.

Astfel, pe lângă faptul că precipitațiile vor avea un caracter frecvent convectiv, ceea ce este destul de atipic pentru luna noiembrie, acestea vor fi determinate de zone de convergență accentuată ce au potențialul de a se organiza în așa-numitul efect de tren la nivelul Moldovei. Acest efect are șanse mari de a concentra precipitațiile în benzi orientate de la SSV la NNE la nivelul Moldovei. Acolo unde aceste benzi de precipitații se vor concentra se poate ajunge la cantități semnificative, de câțiva zeci de mm, dar regiunile care nu vor avea șansa de a se situa în aceste aliniamente pot rămâne în următoarele 36 de ore cu doar câțiva mm. Un tipar pluviometric foarte estival, de altfel, în contrast cu ce ar fi însemnat precipitațiile normale determinate de cicloni mediteraneeni transbalcanici care ar fi putut determina precipitații semnificative generalizate (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Nimic mai normal decât ca de la o zi la alta să avem treceri de la abateri pozitive la abateri negative de temperatură într-un anumit loc. Nimic mai normal la nivelul unor regiuni vaste (continente, emisfere) decât de a avea valori de tempeartură contrastante, cu unele areale mult mai reci față de mediile multianuale și altele mult mai calde. La fel de normal este însă și ca pe termen lung, de câteva luni, din alternanța abaterilor pozitive și negative de temperatură deasupra aceluiași loc, să rezulte pe regiuni vaste abateri atenuate, foarte mici de temperatură, față de mediile multianuale, ceea ce ar corespunde cu ceea ce am definii condițiile medii.

Limitele normalității climatice sunt însă mult depășite atunci când la nivel emisferic și pe aproape două luni putem constata dominarea marcantă a abaterilor pozitive de temperatură. Astfel, pe parcursul ultimelor două luni doar estul Chinei, incluzând un areal mai important din regiunea montană himalayană, se conturează ca o regiune mai rece pe acest interval decât media multianuală. În rest, anomaliile negative sunt relativ modeste și au mai degrabă un caracter local. În schimb, întregul continent european a înregistrat în aceste 3 luni abateri pozitive generalizate de +5C, la fel ca și o mare parte din continentul asiatic și cel nord-american. Balanța termică la nivel emisferic este departe așadar de a fi una echilibrată, ceea ce e un indicator al condițiilor îndepărtate de ceea ce ar fi o presupusă normalitate climatică.

În plus, această situație este cu atât mai interesantă cu cât perioada de referință a hărții anexate este reprezentată de intervalul 1990-2020, adică una care pe ansamblu a fost ea însăși una foarte caldă. Probabil, raportarea la o perioadă precum 1960-1990 ne-ar fi condus la abateri de +7C la nivel european, iar anomaliile negative de pe hartă ar fi mult atenuate. Pe scurt, o balanță termică și mai dezechilibrată.

Cu siguranță, asistăm aici la un cumul de factori ce contribuie la această situație. Mult discutatul El-Nino, cu eliberarea masivă de căldură în atmosfera terestră, ar explica parțial această situație. Vânturile de est dominante în stratosfera ecuatorială, ce sunt legate de un schimb meridian mai intens al maselor de aer, ar explica persistența unor circulații tropicale în mai toate regiunile emisferice. Privind spre Soare, constatăm că ciclul solar 25 de al cărui maxim ne apropiem, este mult mai activ decât se așteptau mai toți cercetătorii pe acest domeniu. Toate acestea ar fi făcut poate din aceste ultime două luni, oricum, un interval cald și fără ultimul factor de care trebuie să ținem cont.

Concentrația de dioxid de carbon în atmosfera terestră este la 418 ppm, o valoarea în creștere care nu pare să se pondereze față de anii din urmă. Alături de aceasta, metanul și celelalte gaze cu efect de seră continuă să crească în concentrație. Nimic nu pare să pondereze semnificativ această creștere, cu atât mai puțin efortul planetar de război la care asistăm. Am putea vorbi despre un cumul de factori, dar această concentrație fără precedent a gazelor cu efect de seră este mai mult ca sigur dirijorul situației planetare.

Nu, situația nu va dura la infinit și poate următoarele 3 luni vor aduce o atenuare a acestei anomalii pozitive impresionante la nivel emisferic. Mai mult, căldura post-estivală epuizată eficient în circulațiile tropicale din prima parte a acestei toamne ar putea lăsa loc unor advecții intense de aer rece și chiar la episoade severe de iarnă la nivel regional. Dar pentru ca anomaliile negative virtuale de temperatură din următoarele 3 luni să le anuleze pe cele din ultimele 3 luni ar trebui ca la nivel emisferic să avem o iarnă practic imposibil de rece pentru ultimele decenii. Imaginați-vă o lună ianuarie la noi cu -8C. Și chiar dacă eventualele perioade reci, fie ele și moderate, încă posibile, ne-ar face să uităm în mâna cui este bagheta climatică, dirijorul conduce în continuare dizarmonia climatică, iar societatea nu face mai nimic sau prea puțin pentru a opri Halloweenul climatic (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Anomalia pozitivă de temperatură de astăzi în sudul Moldovei ajunge la +20C. O valoare ea însăși record, pentru că o astfel de valoare este extrem de rară dacă nu chiar nemaintâlnită. Evident, valorile de azi sunt valori record de temperatură maximă pentru luna octombrie. Mai mult, valorile record precedente sunt mai mult ca sigur, așa cm ar fi firesc pentru octombrie, înregistrate la începutul mai cald al lunii, or noi suntem acum în a treia decadă a lui octombrie.

Încă un mic exercițiu de comparație care să ne facă să înțelegem condițiile de azi. Dacă în iulie sau august am fi avut parte de o anomalie pozitivă de temperatură de+20C, valorile de temperatură maximă s-ar fi apropiat de 50C. O comparație interpretabilă, evident, dar ea trebuie să ne ajute să înțelegem cât de excepțional de ridicate sunt valorile de temperatură de astăzi.

Cu siguranță, ne putem bucura de încă o zi de vară, deoarece maximele termice nu sunt neapărat insuportabile, dar nu trebuie să uităm că poate suntem primii trăitori de pe aici care au văzut culorile superbe ale toamnei de la maxime de 30C (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

După minimele negative de la începutul săptămânii vara termică se întoarce în forță. Maximele din următoarele 3 zile vor marca zile autentice de vară, iar cele de mâine, de peste 30C, se vor apropia mult de valorile maxime record ale lunii octombrie. De altfel, vremea va fi mai caldă cu +10...+12 C față de media multianuală a acestei perioade, ceea ce înseamnă un salt termic în valoril medii zilnice de aproape 20C între începutul și sfârșitul săptămânii. Nu, nu este vorba doar de o trecere de la rece la cald, ci de un adevărat montagne-russe termic între vremea moderat de rece de la începutul săptămânii și cea extrem de caldă din următoarele zile.

Valorile termice din zilele următoare contrastează puternic atât cu ce se întâmplă în Scandinavia și nord-estul continentului, unde preiarna prinde contur, dar și cu cele din vestul continentului. Un anticiclon de blocaj din nordul continentului și o depresiune atlantică foarte puternică centrată peste Arhipelagul Britanic îngrămădesc masele de aer cald în regiunea țării noastre și își dau astfel mâna pentru un sfârșit de săptămână cu iz estival ce conturează deopotrivă și potențialul dinamic major al acestei toamne de a aduce variații termice impresionante rezultate din alternanța circulațiilor sudice tropicale cu cele nordice polare și chiar ultrapolare (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Am promis de anul trecut să vă informăm asupra rezultatelor observațiilor de temperatură începute pe valea Bicăjelului, la poalele Munților Hăghimaș. Venim acum cu rezultatul acestor observații într-o sinteză a observațiilor noastre realizate la cele 3 puncte de monitorizare dotate cu senzori profesionali și condiții standard de umbrire și înălțime de 2 m aferente adăposturilor meteorologice de la Trei Fântâni, Moldova-Sulița și Lucina.

Pentru comparație, indicăm și valorile înregistrate în rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie din România de la Joseni (comparație cu Trei Fântâni) și Poiana Stampei (comparație cu Moldova-Sulița și Lucina) preluate din meteomanz.com.

Aceste valori sunt cu atât mai interesante cu cât trebuie să înțelegem de la bun început că iarna trecută a fost una extrem de caldă pentru regiunea noastră, cu un singur val impresionant de frig în luna februarie care a adus peste tot valorile minime ale întregii ierni. Cu siguranță, chiar și o iarnă doar normală termic ar aduce valori spectaculoase la aceste puncte de observații care ar conduce la o reconfigurare a climatografiei frigului în Carpații Orientali. De asemenea, o nuanță importantă este reprezentată de faptul că la punctele noastre de monitorizare temperaturile indicate ca minime și maxime rezultă din valorile orare, așadar, valorile minime absolute au fost acolo mai reduse, așa cm am putut vedea din datele provenite de la senzorii cu transmitere automată instalați la Lucina și Moldova-Sulița.

În această iarnă vom adăuga în lista acestor puncte de monitorizare cu condiții standard și punctul nostru de la Poiana Stampei, reprezentativ pentru regiunea josă a depresiunii Dornelor, comparativ cu stația meteorologică oficială ANM reprezentativă pentru arealul mai înalt al depresiunii.

Mulțumim gazdelor acestor observații din Moldova-Sulița, Lucina, Trei-Fântâni și Poiana Stampei (Conf. dr. Lucian Sfîcă, Lect. dr. Pavel Ichim, Andrei Bârlea).

Debut în forță al sezonului de îngheț și în regiunile joase ale Moldovei. Și la Iași, în punctul nostru reper pentru situațiile favorabile înregistrării de temperaturi foarte reduse, la Uricani, în lunca Bahluiului, temperatura minimă a fost de -4.5C. În mod cert, lipsa precipitațiilor consistente din ultima perioadă, ceea ce întreține un sol uscat, a contribuit la răcirea accentuată în condițiile intens radiative ale nopții trecute. Cu toate acestea, în arealele mai înalte ale orașului, în condițiile existente de inversiune, primul îngheț din această toamnă încă nu s-a produs (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Prima noapte geroasă din sezonul rece 2023-2024 la Lucina, 1200 m, în nordul Carpaților Orientali. Temperatura minimă înregistrată a fost de -11.2C.

Prima răcire advectivă majoră a acestei toamne pare să pună capăt unor condiții meteorologic pos-estivale prelungite până târziu în septembrie la nivelul temperaturilor maxime și minime diurne, dar chiar și la început de octombrie în privința maximelor zilnice de temperatură.

Mecanismul advecției cu caracter arctic este unul clasic pentru răcirile masive de toamnă de la noi, cu un transport intens de mase de aer foarte reci de la latitudini polare peste peninsula Scandinavă până în regiunea României. Regiunea Moldovei, fără piedică orografică față de aceste circulații nordice, va resimți din plin această pătrundere rapidă de aer rece prin vitezele mari ale vântului. O răcire uscată însă, așa cm sunt cele mai multe pătrunderi polare de acest fel. Din acest punct de vedere, luna octombrie în curs pare să consolideze condițiile de secetă, în condițiile în care nu se întrevăd pentru următoarele două săptămâni episoade însemnate de precipitații utile.

Mai mult, dincolo de această răcire care nu pare să se prelungească dincolo de următoarele două zile, temperaturile ridicate pentru luna octombrie revin, cu maxime spre sfârșitul săptămânii ce vor cuteza din nou spre pragul de 25C al zilelor de vară (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Pastel de nori superiori pe cerul Moldovei ieri, surprinși aici la Piatra Neamț, cu Cirrus fibratus virga și Cirrocumulus stratiformis perlucidus undulatus.

Dacă vi s-a părut după ziua de azi că toamna capătă mai bine contur, nu e cazul să vă hazardați. Septembrie 2023 se află deja în mod clar pe o traiectorie meteorologică ce va face din această lună una istorică din punct de vedere climatic, cu valori medii de temperatură care în multe locuri din această parte a continentului vor reprezenta recorduri lunare în istoria observațiilor meteorologice. Doar un septembrie 1994 mai deține valori de temperatură care vor fi sensibil apropiate de cele din acest an. Pentru ceva lămuriri prin care să înțelegem caracteristicile acestui interval pe care îl traversăm trebuie să precizăm că o lună septembrie normală din punct de vedere climatic ar deține valori de temperatură în jur de 15-16C în regiunile joase ale Moldovei, în timp ce acest septembrie pare orientat spre o medie lunară care are șanse să se situeze la valori medii în jur de 20C. Or, această din urmă valoare ar fi din punct de vedere climatic specifică unei luni august din alte vremuri climatice.

Într-adevăr, cu maxime zilnice între 25 si 30C ce par să se prelungească până spre sfârșitul lunii și cu minime în jur de 15C avem un decor clasic de sfârșit de august, ceea ce înseamnă o vară aproape neverosimil de compact prelungită până spre sfârșit de septembrie. Această anomalie de temperatură este de altfel instalată de aproape o lună la nivel continental, estul Europei, inclusiv jumătatea de nord a României înregistrând abateri pozitive de peste 3C pentru intervalul 15 august - 15 septembrie (figura 1).

Intervalul următor de timp punctează însă chiar mai convingător pe harta anomaliilor de temperatură la nivel european, în condițiile în care pentru zilele de sâmbătă-duminică, maximele de 30C, foarte agreabile de altfel, vor corespunde unor abateri de temperatură pozitivă de 8-10C (figura 2).

Un subiect devenit din nou îngrijprător, lipsa precipitațiilor, a revenit deja în realitate. Deficitul de precipitații din ultima lună va fi în mod cert în creștere pe ansamlul Moldovei, acolo unde nu ajung decât știri despre precipitațiile din România, care cu mici excepții se vor opri în partea de vest a țării.

Pe lângă vremea suspect de agreabilă și confortabilă termic, am putea să mai subliniem un aspect interesant. Dacă acest tipar de circulație atmosferică s-ar fi instalat la nivel continental spre mijlocul lunii iulie, cu siguranță mecanismele dinamice în desfășurare ar fi generat un august chiar mai cald decât cel înregistrat și poate cu mai multe recorduri de temperatură maximă. Instalat mai târziu, spre mijlocul lunii august, acest tipar de circulație a adus un sfârșit de august cu câteva valori interesante de temperatuă maximă și o vară prelungită pe tot parcursul lunii septembrie.

Tiparul de circulație nu este deloc particular. Depresiuni atlantice adânci, situate la latitudini mici cu capacitate de a transporta mase de aer tropicale mult spre nord în Europa în combinație cu formațiuni anticiclonale în regiuni centrale și estice ale continentalui care blochează deplasarea acestor mase de aer cald spre est, dar totodată și pătrunderea aerului rece dinspre Atlantic spre interiorul continentului ce ar fi condus la perioade mai consistente de temperaturi moderate. Harta anomaliilor de temperatură la nivel continental pentru acest sfârșit de săptămână este extrem de grăitoare în acest sens (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Ar fi de dorit ca precipitațiile prognozate pentru azi, rezultate din adâncirea pe meridianul României și deplasarea spre est a unui talveg depresionar, să fie cât mai însemnate cantitativ. Este foarte posibil ca pacea anticiclonală ce va urma după aceste episod de instabilitate în regiunea țării noastre să facă imposibile precipitațiile cel puțin până spre mijlocul lunii septembrie.

Pe acest fond, după un început de săptămână ușor răcoros și mohorât, urmează o vreme deja tipică pentru începutul lunii septembrie din ultimii ani, cu aspect de vară prelungită și cu maxime zilnice de temperatură ce vor crește progresiv mult peste 25C în regiunile joase ale Moldovei. Regimul anticiclonal va aduce o notă de toamnă mai accentuată doar în timpul nopților și dimineților când nu este deloc exclusă formarea ceții și a norilor stratiformi joși, dar peste zi, soarele începutului de septembrie e suficient de puternic pentru a risipi suspiciunile de toamnă. Mai mult, masa de aer ce se va instala în aceste condiții va fi săracă în vapori de apă, ceea ce face ca regimul de temperatură să vireze mai accentuat spre tipicul său de vară, prin reducerea la minimum a șanselor de apariție a fenomenelor de condensare matinală (ceața, nori joși), dar a creșterii radiative a temperaturii în timpul zilei (Conf. dr. Lucian Sfîcă).

Valul de căldură se apropie de sfârșit. Norii convectivi de peste Moldova de astăzi, activitatea orajoasă și precipitațiile sub formă de aversă produse local marchează această schimbare.

Linia de convergență ce încărunțește cerul la Iași are o nicovală superb dezvoltată la altitudini ce marchează limita troposferei. Nicovala acestui sistem se vedea acum câteva minute în forma anexată de la Târgu Neamț, spre est (Foto: Marina Iosub).

Astăzi, la Iași, a fost înregistrată oficial de către Administrația Națională de Meteorologie cea mai ridicată temperatură maximă din ultimii 11 ani. Valoarea de 39,0C este departe de maximul absolut din 2012 (41.5C), ce reprezintă o valoare excepțională pentru Iași. Până în anul 2000 valoarea de 39,0C ar fi reprezentat pentru Iași maximul absolut de temperatură. De altfel, în anul 2000 s-a înregistrat o maximă similară ce a reprezentat recordul de temperatură maximă pentru Iași până în 2007 când acesta a fost corectat la 40.1C, pentru ca și acest record să fie doborât în 2012. Mai mult, la Iași s-a înregistrat cea mai mare valoare de temperatură din România, valori foarte apropiate înregistrându-se în cea mai mare parte a Câmpiei Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.

Așadar, o distribuție atipică a temperaturii, cu valori un pic mai moderate termic în sudul Moldovei, situație ce este explicată din dinamica regională a valului de căldură, determinat de o dorsală de aer cald cu axul său îndreptat dinspre Alpii Dinarici spre Câmpia Panonică și de acolo extinsă peste nordul României. De aici și valorile foarte mari de temperatură înregistrată în punctul nostru de monitorizare a valorilor minime de temperatură, de la Lucina din nordul Carpaților, acolo unde atât ieri cât și azi s-au înregistrat 29.7C, ceea ce pentru 1200 m altitudine este chiar mai impresionant decât cele aproape 40C de la Iași. Această extindere a dorsalei de aer cald și altitudinea mică la care se găsește orașul Iași au condus la înregistrarea valorii maxime în acest punct.

Nu am putut rata momentul și am monitorizat în mișcare intervalul orar specific înregistrării temperaturii maxime. Astfel, la 1.5m deasupra asfaltului temperatura a ajuns la 40.8C în zona industrială și a depășit 40.2C pe bulevardul Tudor Vladimirescu dar și în capătul vestic al bulevardului Păcurari, zone extrem de calde din Iași ce ar merita o atenție specială de amenajare urbanistică destinată atenuării valorilor de tempearută maximă pe timpul verii. La extrema cealaltă, evident, zonele efectiv împădurite, cm ar fi pădurea Ciric sau zona înaltă a bulevardului Copou unde temperaturile nu au trecut de 36C. Diferențe mai grăitoare decât orice comentariu suplimentar. De menționat că chiar și la nivelul de 2 m la una dintre stațiile noastre meteorologice din zona Universității Politehnice temperatura maximă a fost de 40C.

Valoarea maximă de temperatură nu a dus la un disconfort vizibil mai mare decât cel de ieri, iar asta pentru că umiditatea relativă de azi a fost mult mai redusă decât cea de ieri, cu cca. 10%. De fapt, tocmai reducerea umidității relative a permis creșterea temperaturii în mod susținut. (Conf. dr. Lucian Sfîcă; https://www.geo.uaic.ro/uclar/).

Explozia de la Crevedia a ridicat semne de întrebare cu suspiciuni aferente legate de forma norului, foarte asemănătoare cu cea a ciupercilor rezultate din exploziile nucleare. Pentru că discuția ne poate ajuta să înțelegem mai bine caracteristicile atmosferei terestre, câteva clarificări în cele ce urmează.

În primul rând, ar fi de reținut că forma norului rezultat din explozii nucleare nu este legată direct de natura radioactivă a reacției ce determină respectiva explozie. Recunoaștem forma aceea specifică de ciupercă în cazul exploziilor nucleare ca fiind specifică acestora doar pentru că acolo le-am putut observa prima dată. Elementul cheie nu e reprezentat de substanțele implicate, așadar, ci de faptul că reacția se produce cu degajarea unei cantități foarte mari de căldură. Dacă "reușim" intenționat sau accidental să producem reacții la fel de exotermice, prin alte reacții decât cele nucleare, forma norului va fi cvasiidentică.

Odată produsă o astfel de reacție ce degajă punctual și într-un interval foarte scurt o cantitate enormă de căldură, forma norului de explozie va fi modelată de caracteristicile generale și de moment ale atmosferei terestre. Dacă privim explozii puternice, inclusiv nucleare, produse în diverse momente și în diverse locuri de pe glob vom constata că ele, deși au o formă generală de ciupercă, diferă destul de mult ca aspect. Diferențele vin atât din temperaturile degajate în timpul exploziei, dar mai ales din caracteristicile atmosferei în zona exploziei.

De ce forma de ciupercă? În primul rând pentru că presiunea aerului în atmosfera terestră este din ce în ce mai mică pe măsură ce urcăm în altitudine. Asta face ca odată produsă căldura în punctul exploziei, aerul să se dilate brusc, să devină mult mai ușor decât aerul din jur și să urce foarte rapid în păturile mai înalte ale atmosferei acolo unde sunt presiuni mai reduse. Această mișcare produce în cazul exploziei nucleare așa numitul toroid, o "coloană" de aer foarte cald situată deasupra exploziei. Dacă ne-am imagina presiunea atmosferică uniformă în plan vertical, deplasarea aerului cald ar fi și ea uniformă în toate direcțiile și am avea exclusiv un dom de foc ce se propagă uniform în toate direcțiile.

În al dilea rând, odată ce explozia se produce, aerul cald determină scăderea presiunii și implicit atragerea aerului rece din jur. Acest aer mai rece atras către aerul cald se încălzește și el rapid și o parte din el este preluat în mișcarea ascendentă alimentând ascensiunea aerului cald inițial. Totuși, în același timp, aerul rece reușește să "inunde" rapid zona supraîncălzită de la sol, determinând scăderea temperaturii în acest areal, ceea ce face ca flăcările să dispară mai întâi în partea joasă a norului, în timp ce ele se propagă în continuare în plan vertical ascendent. În această mișcare ele întâmpină însă o rezistență gravitațională în timpul ascensiunii, ceea ce obligă flăcările să găsească debușeu în plan orizontal, acolo unde rezistența este mai mică. Astfel, din această dublă acțiune, la partea inferioară și superioară a lor, se produce "aplatizarea" flăcărilor și rezultă aspectul de ciupercă. Totul se desfășoară însă în doar câteva secunde, mult mai rapid decât ați putea citi acest paragraf.

Așadar, tot ce ne poate spune norul de foc similar cu cel al unei mici explozii nucleare de la Crevedia este că temperatura din timpul exploziei a fost una foarte mare. Iar cu acest ingredient, atmosfera se joacă în forme cât se poate de logice pentru caracteristicile ei. Mai mult, explozia ar fi fost și mai spectaculoasă dacă temperaturile în momentul respectiv nu ar fi fost foarte ridicate. Sau dacă aerul ar fi fost mai umed și însoțit de inversiune de temperatură, ceea ce ar fi determinat cu siguranță la puterea exploziei dezvoltarea pentru fracțiuni de secundă a unor nori de tip pileus, foarte impresionanți vizual. Spectacolul ar fi putut fi așadar mult mai impresionant, dar ar fi bine să trăim într-o țară care să nu ne ofere șansa unor spectacole atât de nefaste și tragice. Putem aprecia pe deplin gloriosul spectacol pe care ni-l poate oferi atmosfera terestră și în forme pașnice (Conf. dr. Lucian Sfîcă).