Cabinet Individual de Avocat Marian Elena Ioana

CONTESTAȚIA LA EXECUTARE

Din economia dispozițiilor art 712 Cod Procedură Civilă putem observa care este obiectul contestației la executare.
Astfel, în conformitate cu primul alineat al art 712 Cod Procedură Civilă împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestație la executare de către cei interesaţi sau vătămați prin executare.
De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art 443 Cod Procedură Civilă, respectiv cea de lămurire, îndreptare și completare a hotărârii, se poate face contestație la executare și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
În fine, așa cm reiese din alineatul ultim al art 712 Cod Procedură Civilă, în cadrul judecării contestației la executare, poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmășie.
Așadar, obiectul contestației la executare poate consta în:
▪ refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silită ori de a îndeplini un act de executare, în condițiile legii;
▪ lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu;
▪ executarea silită însăși, încheierile date de executorul judecătoresc, încheierea prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite precum şi orice act de executare.

Potrivit alin. (1) art 715 Cod Procedură Civilă, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, contestația la executare silită propriu-zisă poate fi formulată în cel mult 15 zile, termen care se calculează diferit în funcție de anumite momente. Astfel, termenul de 15 zile poate să curgă:
▪ de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă;
▪ din momentul în care cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi;
▪ de la data la care debitorul contestator al executării însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare.

Referitor la contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, potrivit dispozițiilor alin. (2) art 715 Cod Procedură Civilă, în cazurile în care nu sunt definitive, contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la comunicarea acestora.
Contestația la executare privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face, conform alin. (3) al art 715 Cod Procedură Civilă oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Cu privire la contestația prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, alin. (4) al art 715 Cod Procedură Civilă prevede că: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării silite a bunului.”

Cabinetul nostru de avocatură vă poate ajuta în materie de executare silită ,vă putem oferi îndrumare și vă putem reprezenta într-un astfel de proces.
Av. Murg Elena Ioana
Satu Mare,str. Mileniului,nr.4
📞0751 764 742 sau 0261711000

Modificări în ceea ce privește procesele privind autoritatea părintească .

Cresterea numarului de dispute judiciare intre parinti cu privire la exercitarea in comun a autoritatii parintesti, cu privire la modalitatea de pastrare a relatiilor personale intre copii si parintele cu care acestia nu locuiesc in mod constant, precum si cu privire la stabilirea modului in care fiecare dintre parinti va contribui la cheltuielile de crestere si educare ale copilului.

Cu privire la aceste aspecte, se vor reglementa urmatoarele masuri:

a) Masuri cu impact general, care vor viza toate litigiile in care instanta de judecata dispune masuri cu privire la minori:

– Se reglementeaza faptul ca, ori de cate ori instanta procedeaza la audierea minorilor, iar acestia nu au implinit varsta de 14 ani, la intrevederea dintre judecator si minor va participa un psiholog din partea Directiilor de Asistenta Sociala si Protectia Copilului;

– Se reglementeaza ca audierea minorilor va avea loc doar d**a administrarea probelor din dosar, astfel incat instanta de judecata sa cunoasca toate lucrarile dosarului inainte de a discuta cu minorii;

– Se reglementeaza principiul mentinerii impreuna a fratilor, principiu extrem de util si in mod evident in interesul minorilor, insa existent in prezent in legislatie doar in cazul masurii plasamentului;

– Se reglementeaza faptul ca timpul maxim de solutionare al oricarui dosar de ordonanta presedintiala in care instanta dispune masuri cu privire la minori va fi de maxim 45 de zile de la data introducerii cererii de chemare in judecata;

– Se reglementeaza caracterul de expertiza judiciara a evaluarii psihologice care poate fi dispus a se intocmi in dosare privitoare la minori si sunt detaliate limitele drepturilor partilor dosarului referitoare la un astfel de raport, limite inerente si dictate de specificul acestui tip particular de expertiza; se stabileste, de asemenea, faptul ca astfel de expertize vor trebui finalizate in termen de cel mult 45 de zile de la momentul la care au fost dispuse.

b) Masuri care vizeaza modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti:

In plus fata de reglementera actuala, se stabileste faptul ca exercitiul exclusiv al autoritatii parintesti va putea fi dispus de instanta de judecata si atunci cand se constata orice imposibilitate obiectiva a parintilor de a colabora in ceea ce priveste luarea in comun a deciziilor privitoare la copii, precum si atunci cand unul dintre parinti se face responsabil de incalcarea repetata sau severa a autoritatii parintesti a celuilalt parinte.

c) Masuri care vizeaza modalitatea de stabilire a legaturilor personale dintre minor si parintele cu care acesta nu locuieste:

In plus fata de reglementarea actuala, se stabileste posibilitatea instantei de judecata de a dispune un program de relatii personale in favoarea parintelui cu care copilul nu locuieste care sa cuprinda perioade de pana la 7 zile consecutive intr-un interval de 14 zile pentru toate perioadele de peste an in care copilul de varsta scolara nu se afla in vacantele specifice, precum si criteriile pe care instanta le va avea in vedere in acest sens.

d) Masuri care vizeaza modalitatea de stabilire a contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare ale copilului:

Se reglementeaza faptul ca parintele obligat la executarea in bani a unei pensii de intretinere nu va achita pensia pentru perioadele de timp mai lungi de 7 zile consecutive in care copilul se afla in ingrijirea sa directa ca urmare a aplicarii programului de relatii personale stabilit.

Proiectul de lege va avea impact favorabil asupra raporturilor dintre parinti si copii, in special in cazul existentei unor conflicte de natura judiciara intre parinti, prin reducerea numarului si intensitatii conflictelor de aceasta natura, precum si pentru prevenirea ori corectarea situatiilor de instrainare parinteasca.

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 7 mai 2024 a fost publicată Legea nr. 123/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Noile prevederi care reglementează “înstrăinarea părintească”:

Instrainarea parinteasca este generic definita in literatura de specialitate ca fiind acea situatie in care unul dintre parinti incearca fara justificare obstructionarea si/sau distrugerea relatiei copilului cu celalalt parinte, de cele mai multe ori pe fondul unui conflict judiciar existent sau anticipat. Verificarea existentei unei astfel de situatii se bazeaza pe o analiza a comportamentului copilului in raport de parintele instrainat si pe verificarea existentei unei justificari obiective a acestui comportament.

Efectele unei astfel de situatii asupra adultilor care in copilarie au fost supusi unui proces de instrinare parinteasca sunt consierate a fi incredere si stima de sine redusa, sanse ridicate pentru depresie, abuz de alcool si/sau droguri, rata ridicata a divortialitatii, precum si indepartare (absenta voluntara din procesul de crestere) de proprii copii – toate acestea, prin comparatie cu persoane ai caror parinti au divortat in copilarie si care, spre deosebire de media populatiei, se afla oricum in categorii de risc mai ridicat fata de media populatiei pentru elementele mentionate.

Asadar, atat din punct de vedere legal, cat si din punct de vedere moral, instrainarea parinteasca incalca majoritatea drepturilor recunoscute ale copilului pentru ca produce o trauma severa, cu consecinta imposibilitatii unei dezvoltari normale la maturitate.

Prezenta lege va realiza modificari asupra Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului in legatura cu:

a) Definirea juridica a instrinarii parintesti

Instrainarea parinteasca este definita ca fiind o forma a violentei psihologice prin care unul dintre parinti, in mod intentionat, urmarit sau asumat si apropriat, genereaza sau accepta si foloseste o situatie in care copilul ajunge sa manifeste retinere sau ostilitate nejustificate sau disproportionate fata de celalalt parinte.

Definitia include faptul ca instrainarea parinteasca este „o forma de violenta psihologica”, chestiune care este recunoscuta ca atare in literatura de specialitate.

De asemenea, definita include modalitatea prin care instrainarea parinteasca se poate produce:

– Intotdeauna comportamentul parintelui responsabil – parintele care instraineaza – trebuie sa fie unul intentionat; instrainarea din culpa (neintentionata) nu poate fi rezonabil admisa ca institutie juridica, pentru ca, daca ar fi admisa, instrinarea parinteasca s-ar putea aplica in teorie in absolut toate situatiile in care relatia unuia dintre parinti cu celalalt copil ar fi sub- optima, fara luarea in calcul a niciuni alt criteriu;

– Este data o calificare specifica intentiei pentru a insemna atat scopul “urmarit” si “generat” – adica situatia in care parintele care instrineaza isi stabileste de la inceput obiectivul de instrainare si il pune in aplicare – precum si scopul “asumat si apropriať” si mai apoi „folosit”- adica situatia in care parintele care instrineaza profita cu buna-stiinta de o situatie pe care initial nu el a generat-o, dar pe care decide sa o exploateze pentru realizarea instrainarii.

Totodata, definitia include si efectele imediate necesar a fi produse, respectiv se stabileste ca minorul trebuie sa manifeste “retinere sau ostilitate”.

Retinerea reprezinta infranarea sentimentelor naturale de afectiune pe care copilul le simte fata de parintele instrainat, precum si infranarea dorintelor sale de a petrece timp alaturi de acesta, de a comunica cu el, s.a.m.d. Ostilitatea reprezinta manifestarea unor sentimente de dispret si/sau dusmanie fata de parintele instrainat.

De asemenea, se stabileste faptul ca retinerea sau ostilitatea trebuie sa fie „disproportionate” sau „nejustificate”. Disproportionalitatea acopera situatiile in care retinerea sau ostilitatea se manifesta in legatura cu un comportament sau o serie de comportamente sub-optime ale parintelui instrainat care au afectat intr-un fel sau altul relatia parinte-copil, insa nu intr-o masura atat de severa pe cat ar sugera-o reactiile copilului. Nejustificarea acopera situatiile in care nu exista niciun fel de comportament al parintelui instrainat care ar putea explica, macar in parte, reactiile copilului la adresa acestuia.

Disproportionalitatea si lipsa de justificare au si rolul de a delimita instrainarea parinteasca de alte situatii recunoscute in literatura de specialitate psihologica, in special indepartarea emotionala care poate sa apara in relatia parinte-copil din culpa parintelui, precum si situatiile judiciare in care un parinte care se face responsabil de un abuz propriu asupra copilului clameaza existenta unei situatii de instrainare parinteasca pentru a scuza/explica retinerea sau ostilitatea copilului fata de propria persoana.

b) Stabilirea modalitatilor in care o astfel de situatie poate fi constatata

Instrainarea parinteasca poate fi constatata excluisv de catre o instanta de judecata, printr-un petit specific in cadrul oricarei actiuni privitoare la raporturile parinti-copii. Calitate procesuala activa vor avea parintii, procurorul si Directiile de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

c) Efectele juridice ale constatarii unei situatii de instrainare parinteasca:

Existenta unei situatii de instrainare parinteasca este stabilit a reprezenta un criteriu de avut in vedere: in cadrul analizei generale a interesului superior al copilului; in cadrul stabilirii exercitarii exclusive a autoritatii parintesti; in cadrul stabilirii locuintei copilului la domiciliul unuia dintre parintii sai; in cadrul modalitatii de stabilire a relatiilor personale ale copilului cu parintele la care nu locuieste.

d) Solutiile pe care instanta de judecata le poate pronunta:

Instrainarea parinteasca creeaza prezumtia simpla ca este in interesul superior al copilului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata exclusiv de catre parintele instrainat, ca efect al violentei psihologice la care parintele care instraineaza l-a supus prin ipoteza pe copil.

De asemenea, instrainarea parinteasca creeaza prezumtia simpla ca locuinta copilului ar trebui stabilita la parintele instrainat pentru aceleasi motive ca si in precedent.

Fiind vorba exclusiv despre o prezumtie simpla, instanta de judecata are posibilitatea de a constata din alte probe administrate pe parcursul litigiului faptul ca autoritatea parinteasca trebuie exercitata in comun ori ca locuinta copilului trebuie stabilita la parintele care instraineaza.

In cazul in care locuinta este stabilita la parintele care instraineaza, instanta de judecata are obligatia de a dispune masuri de remediere a instrinarii parintesti, precum:

– Stabilirea in favoarea copilului a unui program amplu de relatii personale cu parintele instrainat si care urmeaza a se desfasura in conditii care sa defavorizeze si sa descurajeze actiuni suplimentare de instrainare parinteasca;

– Stabilirea unor penalitati financiare semnificative in sarcina parintelui care instraineaza pentru nerespectarea programului de relatii personale;

– Stabilirea unor sedinte de consiliere psihologica intre copil si parintele instrainat.

Cabinetul nostru de avocatura ofera asistenta juridica si reprezentare in fata autoritatilor sau a instantelor de judecata, negocierea si redactarea celor mai complexe si variate contracte, probleme de dreptul familiei, sau consultanta in materie de succesiuni, achizitii, recuperare creante si multe altele!
Av. Murg Elena
Satu Mare,str . Mileniului,nr.4
📞0751 764 742 sau 0261711000

În această cauză având ca obiect ordonanța președințială pentru suplinirea consimțământului pârâtului pentru obținerea pașaportului și pentru deplasarea minorilor în străinătate ,reprezentarea a fost asigurată de către Avocat Murg Elena Ioana din cadrul Cabinetului de Avocat Marian Elena Ioana ,cererea fiind admisă ,iar clienta își recuperează și cheltuielile de judecată .

În cazurile grabnice, părintele lezat poate solicita instanței de judecată, pe calea ordonanței președințiale, suplinirea acordului celuilalt părinte, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de această procedură specială, respectiv să existe o aparență de drept pentru părintele care solicită ieșirea din țară cu minorul, măsurile solicitate prin ordonanța președințială să aibă caracter provizoriu, să existe urgență și să nu se prejudece fondul.

Pentru suplinirea consimțământului unui părinte pe calea ordonanței președințiale, acesta trebuie să probeze urgența suplinirii acestui acord și paguba care s-ar pricinui ca urmarea a neacordării acordului de către celălalt părinte. Cu titlul de exemplu, în practică s-au întâlnit situații în care un părinte face demersuri pe temeiul unor promisiuni verbale de acordare a declarației pentru a pleca cu copilul minor în străinătate, în vacanță, pentru a efectua studii sau pentru a se efectua intervenții medicale, lovindu-se ulterior de refuzul nejustificat și abuziv al acelui părinte.

Cheltuielile efectuate cu diferite tipuri de litigii ,le puteți recupera.
Într-o cauză privind un litigiu având ca obiect obligație de a face în contradictoriu cu Casa de Pensii ,în care reprezentarea a fost asigurată de către Avocat Murg Elena Ioana din cadrul Cabinetului de Avocat Marian Elena Ioana ,au fost recuperate în întregime cheltuielile suportate de către clientul nostru ,atât în prima instanță cat și în faza de apel.

Prin Decizia nr. 34 din 17 iunie Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul 18/289/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.

În consecință, Înalta Curte a stabilit că dispoziţiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cm au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie
2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Despre divorț și locuința minorilor după divorț .

La cine ramane copilul – situația părinților necăsătoriți (concubinii).
În cazul concubinilor, dacă, după despărțire, aceștia se înțeleg cu privire la copii, nu trebuie să declare nimic sau să aibă documente cu privire la locuința celor mici.
Dacă nu se înțeleg, atunci singura soluție este o cerere de chemare în judecată, având ca obiect stabilirea locuinței minorilor.
Prin intermediul instanței de judecată se pot lămuri toate aspectele privind exercitarea autorității părintești, pensia de întreținere și, dacă este cazul, un program de vizitare.

La cine ramane copilul – situația părinților căsătoriți/divorțați.
Diferența -față de situația concubinilor- vine din faptul că atunci când părinții au fost căsătoriți, odată cu divorțul, conform art. 919 alin. 2 C.proc.civ.: „instanţa se va pronunţa asupra exercitării autorităţii părinteşti, precum şi asupra contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorţ.”
Instanța de judecată va decide și cu privire la locuința minorului /minorilor.
Dacă aveți o problemă de această natură și doriți mai multe informații ,ne puteți contacta telefonic sau puteți să stabiliți o întâlnire pentru o consultație juridică.
Av. Murg Elena Ioana
Satu Mare ,str. Mileniului ,nr.4

Prin dispoziţiile art.123 alin.(1) din Legea nr.85/2014, legiuitorul a instituit o prezumţie de continuitate a contractelor în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei, acestea fiind considerate menținute, în puterea legii, indiferent de forma specifică în care au fost încheiate. Norma de drept conferă debitorului aflat în insolvență, îndrituirea de a decide cu privire la aceste contracte, putând opta să beneficieze de prezumţia menţionată şi să-şi asume executarea, în continuare, sau, dimpotrivă, să le denunțe, adică să ceară încetarea acestora pentru viitor, deşi neexecutarea îi este imputabilă. În acest sens, textul de lege prevede că administratorul/lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract, atâta timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părţile implicate, în termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii, opțiune subordonată însă scopului prevăzut în cuprinsul normei de drept, acela de creștere la maximum a valorii averii debitorului.
Rezultă, deci, că dispozițiile art.123 alin.(1) din Legea nr.85/2014 se adresează profesioniștilor, fiind edictate de legiuitor în considerarea calităţii acestora de debitor aflat în procedura insolvenţei, în sfera sa de aplicare intrând toate contractele în derulare la data deschiderii acestei proceduri speciale.

Reclamant aflat în procedura insolvenţei: acţiune în rezoluţiunea unui contract în derulare la data deschiderii procedurii | Jurisprudență ÎCCJ - Bihor Just Prin dispoziţiile art.123 alin.(1) din Legea nr.85/2014, legiuitorul a instituit o prezumţie de continuitate a contractelor în derulare la data deschiderii

❗️❗️❗️
Prin Decizia nr. 51/2021, publicată în M. Of. nr. 1050 din 3 noiembrie 2021 ,Înalta Curte de Casație și Justiție admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 11.575/271/2019, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„Tipicitatea infracţiunii de violare a vieţii private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. (2) din Codul penal este condiţionată de deţinerea unor sunete, convorbiri ori imagini
realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de acestea sau a unei convorbiri private?”

Astfel,Înalta Curte a stabilit că tipicitatea infracţiunii de violare a vieţii private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. (2) din Codul penal nu este condiţionată de deţinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de acestea sau a unei convorbiri private.

Strasbourg a amintit „că noţiunea de viaţă privată include elemente referitoare la identitatea unei persoane, cm ar fi numele său, fotografia sa, integritatea fizică şi morală; garanţia oferită de articolul 8 din Convenţie este în primul rând menită să asigure dezvoltarea, fără ingerinţe externe, a personalităţii fiecărui individ în relaţiile cu semenii săi.” În privinţa fotografiilor, Curtea „a subliniat că imaginea unui persoane este unul dintre principalele atribute ale personalităţii sale, pentru faptul că îi exprimă originalitatea şi îi permite să se diferenţieze de semenii săi. Dreptul persoanei la protejarea imaginii sale constituie astfel una din condițiile esenţiale pentru dezvoltarea personală. Aceasta presupune, în principal, controlul persoanei asupra imaginii sale, care include posibilitatea pentru aceasta de a refuza difuzarea ei.”

Tipicitatea infracţiunii de violare a vieţii private nu este condiţionată de deţinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept | Jurisprudență ÎCCJ - Bihor Just Prind Decizia nr. 51/2021, publicată în M. Of. nr. 1050 din 3 noiembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție admis sesizarea formulată de Curtea de Apel

Câte ceva despre Hărțuirea psihologică!

Hărțuirea psihologică, regăsită și sub numele de hărțuire morală, se referă la un tip de tratament personal care este umilitor și descalificator, dăunând mintal persoanei care îl primește.
Pentru a putea vorbi despre hărțuire psihologică, este necesar ca persoana care o comite să o facă în mod intenționat, pentru a dezechilibra psihic celălalt individ. Comportamentul are scopul sau efectul de a viola demnitatea unei persoane sau de a crea un mediu degradant, umilitor, ostil, intimidant și ofensator.
În plus, hărțuirea este exercitată într-un mod sistematic și continuu.
Potrivit specialiștilor, unul dintre cele mai importante aspecte despre persoana hărțuită este că, de obicei, nu este pe deplin conștientă de faptul că este umilită și, prin urmare, nu adoptă o atitudine de confruntare față de agresor. Astfel, hărțuirea psihologică este un proces îndelungat în care persoana, fiind supusă progresiv incertitudinii și neputinței, ajunge să își piardă stima de sine și încrederea în sine.

Un factor comun pentru comportamentul de hărțuire este acela că făptașul este, de regulă, într-o poziție de putere. Aceasta poate proveni din: vârsta acestuia, statură impunătoare, gen, statut economic sau social – toate acestea vor fi folosite în acest proces de hărțuire.
Acest dezechilibru al forțelor creează o atmosferă în care comunicarea deschisă și onestă nu mai este posibilă. Liniștea victimei poate fi greșit interpretată, ca un semn de încurajare, de continuare a comportamentului nedorit. Nimeni nu dorește să îi spună persoanei ce deține puterea că face ceva greșit. Așadar, lucrurile nu sunt întotdeauna ușor de identificat și dovedit. Iar uneori hărțuirea nu este evidentă. Mai ales la locul de muncă, hărțuirea poate fi atât de subtilă, încât victima ajunge să se întrebe dacă nu cumva disconfortul resimțit este numai în mintea sa.

Justiție itinerantă!😀

Justice!

Locul producerii prejudiciului !

Stabilirea competenţei teritoriale, în funcţie de interpretarea dată noţiunii de „loc al producerii prejudiciului” în acţiunile în pretenţii formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor | Jurisprudență ÎCCJ - Prin Decizia nr. 21/2021, publicată în M .Of. nr. 1114 din 23 noiembrie 2021 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat

Vă doresc ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice să se împlinească şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug.
La mulţi ani 2024!
Av. Elena Murg

Crăciun binecuvântat! 🎅🏻🎄
Avocat Elena Murg

“…Precizările suplimentare sunt relevante sub aspectul evidenţierii regimului juridic al acţiunii executorii ipotecare (prescriptibilă în termenul de prescripţie de 10 ani, prevăzut de art. 706 din Codul de procedură civilă), în raport cu acţiunea ipotecară condamnatorie (imprescriptibilă), utilă şi în cazul în care contractul de credit îşi pierde caracterul executoriu, prin împlinirea prescripţiei de 3 ani a dreptului de a obţine executarea silită.”

Regimul juridic aplicabil prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a ipotecii | Efectul prescripţiei executării silite a creanţei întemeiate pe contractul de credit - Bihor Just Prin Decizia nr. 13/2022, publicată în M.Of. nr. 907 din 15 septembrie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii

https://www.bihorjust.ro/punct-de-vedere-anaf-executarea-silita-incepe-prin-comunicarea-somatiei/

Paște fericit!
Av. Marian Elena Ioana

La mulți ani!🥂

Sărbători cu pace în suflet! Crăciun fericit! 🎄
Av. Marian Elena Ioana

🥇 Cabinet Individual de Avocat Marian Elena Ioana este sponsor GOLD al evenimentului Cocktail Party caritabil Rotaract - Ediția a III-a

🙏 Mulțumim din suflet, vă urăm distracție plăcută la petrecere și vă promitem o seară minunată! 💃🕺

👉 Vino și tu să petreci alături de noi! Au mai rămas doar câteva locuri! Înscrieri aici: https://bit.ly/RotaCocktail2022

Prescripția răspunderii penale !

Raportul ÎCCJ referitor la aplicarea prescripției răspunderii penale Judecătorul Andrei Claudiu Rus, din cadrul ÎCCJ, a formulat raportul care conține primele două concluzii preliminare, însă extrem de importante pentru ceea ce va decide curtea supremă pe 25 octombrie, în privința clarificării aplicării deciziilor CCR pe prescripție.

Când se vor plăti angajaților part time contribuții mărite, de la 1 august, în funcție de veniturile lunare. Situația celor cu mai multe contracte Măsura de suprataxare la contractele part-time, readusă în peisajul fiscal prin OG nr. 16/2022, începând cu veniturile lunii august nu are o aplicabilitate generală. Atlfel spus, nu îi va dezavantaja pe toți angajatorii la calcule și la diferențele pe care vor trebui să le scoată din buz...