Art'nativ

•¥Eoni în milenii, yoni (vaginul & v***a ca denumire anatomica), a fost considerat un fenomen sacru – portalul dintre Marile Ceruri și planeta noastră Pământ.

Cu aproximativ 5.000 de ani în urmă, cultura tantrică indiană și dinastia Han chineză veche de 1000 de ani, ambele credeau că yoni este poarta de la care își are originea întreaga viață.

Privite drept “bazinul înflorit🌸 sau „poarta misterioasă”🚪,
cele două tradiții antice credeau că pentru ca oamenii să ajungă la o stare de echilibru și sănătate bună, ar trebui să onoreze y o n i cu o profundă reverență.

Nu era vorba doar de respectarea yoni ca simbol, ci și de onoarea partenerelor cu care acești bărbați s-au angajat în viața lor.

Yoni, denumit uneori pindika, este o ilustrare aniconică a zeiței Shakti în hinduism. De obicei, este prezentată cu linga – omologul său masculin și împreună, ele simbolizează fuziunea
microcosmosului și macrocosmosului,
procesul divin infinit de creație și regenerare și uniunea dintre feminin și masculin care recreează întreaga existență.

Yoni este teoretizat ca Poarta Naturii pentru toate nașterile, în special în practicile ezoterice Kaula și Ta**ra, precum și tradițiile Shaktism și Shaivism ale hinduismului.

Odată cu creșterea suveranității masculine și dezechilibrul prezenței feminine în peisajul modern, practica defăimării vaginului și a vulvei, defăimării fizice a părților corpului unei femei a devenit “normalitate”, tradiție d**a tradiție.

Acest lucru a dus la nevoia unor bărbați de a reduce puterea femeilor, considerându-le doar mașinarii pentru a face copii, create doar pentru a satisface pofta bărbaților din tată în fiu. Bărbații au violat femei, mamele lor, fiicele și surorile lor ca o modalitate de a-și revendica forța și sacralitatea femeii și de a o contraveni la tăcere - alungând-o ca paria clanului ei sau vrăjitoarea care a adus soarta satului ei.

Din punct de vedere psihologic, s-a dovedit că atunci când o femeie aude continuu despre vaginul ei asocieri cu ceva neplăcut, mintea ei se va modela în jurul ideii – (Richard E. Nisbett: The Geography of Thought). Acesta a fost chiar nucleul tuturor afecțiunilor legate de uter și căderea nevoii planetei noastre de onorare a Portii Sacre. Pe măsură ce ritualurile yoni au încetat, oamenii planetei noastre și-au pierdut busola pentru direcție, echilibru și armonie.

🌪️Fiecare vârtej de pe această planetă este o reprezentare a yoniului: de la ochiul uraganului până la deschiderile peșterilor antice, indicând nevoia naturii pentru Portalul Sacru care transcende dimensiunile și epocile de existență – întregul Univers depinde de el; este ceea ce ne ajută în ascensiunea noastră spirituală și ne ghidează spre a ajunge la cea mai înaltă chemare a noastră viață după viață...•

🤍Mai multe detalii aici, vino și tu să ne împărtășești din înțelepciunea personală, trăiri, vise, experiențe de aici sau din alte Universuri la art your v u l v a, unde mai avem un singur loc disponibil.


📷NatureYoni

🚪Metafora femeii străjer

De când mă știu am fost o păzitoare dedicată și curioasă a ușilor. Fie ele uși fizice sau metaforice. Mereu am ascultat cu atenție dincolo de cuvinte ceea ce viața mi-a arătat, mi-am urmat intuiția și ceea ce sufletul meu cerea sălbatic să manifeste, destul de des am avut rolul de a aduce împreună, de a conecta, de a rămâne legătura între două spații aparent opuse. De mică am primit ghidaj prin vise, astfel de multe ori fiind un străjer al acestui tărâm atât de fascinant.
Erau momente când primeam viziuni prin vise, sau prin oameni, sau prin stări. Aveam o ciudățenie, pe care am păzit-o, învățând când, cm și cui aș putea să o împărtășesc. Mulți ani mi-a fost greu cu aceste daruri așa că am ales pur și simplu să le neg și să le “uit”. Nu mai e cazul acum, iar pentru asta simt infinită recunoștință, pentru călătoria vieții și pentru fiecare suflet cu care m-am intersectat, cu care m-am șlefuit și cei ce vor urma să fie. Sunt sigură că aceste împărtășiri nu mă descriu doar pe mine, fiecare ființa având propriul drum initiatic.

Deşi mai niciodată nu am urmat un drum bătătorit, ci mi-am format calea în acord cu cele mai vii cotloane ale ființei mele, nu mi-a fost mereu cu ușurință să-mi urmez drumul. Am trăit multe momente de rebeliune, singurătate, confruntări, separării și decojiri de straturi și persoane care nu-mi erau potrivite serviciului meu. Serviciului Lumii, al Sufletului, al Luminii.

Ușile sunt asociate cu trecerea dintr-un loc în altul sau de la o stare la alta. Metafora ușii este adesea folosită pentru a simboliza alegeri, oportunități, limite, tranziții și pentru a promova starea de prezență.

Astfel cele două servicii pe care eu le practic cu prețuire și dedicație sunt cea de 𝐚𝐫𝐭 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭 -𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭 𝐬𝐭𝐫ă𝐣𝐞𝐫 𝐚𝐥 𝐒𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢
& 𝐝𝐨𝐮𝐥𝐚 𝐥𝐚 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 -𝐝𝐨𝐮𝐥𝐚 𝐬𝐭𝐫ă𝐣𝐞𝐫 𝐚𝐥 𝐏𝐨𝐫𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐯𝐢𝐚ță-𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞; ambele contexte reprezintă minunat metafora ușii.

În fiecare zi deschidem și închidem uși, 𝐟ă𝐜â𝐧𝐝 𝐨 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐚ț𝐢𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐚𝐧 î𝐧 𝐬𝐩𝐚ț𝐢𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐜𝐫𝐮, trecând granița dintre public și privat, misteriosul și familiarul, întunericul și lumina, viața și moartea... În fiecare zi trecem printr-o ușă. de un fel; fie că este o ușă a conștiinței sau o ușă de intrare în casa noastră, ne contopim zilnic cu simboluri și metafore.

Ușa simbolizează tranziția, metamorfoza. Este o alegorie a începutului, deschiderii, ieșirii care duce de la o stare de a fi la alta. Ușa semnifică începutul noului, întruchipând în același timp ideea de sfârșit. Reprezintă dualitatea, ca zeul roman cu două fețe, al porților și al ușilor, al începuturilor și al sfârșitului. Capul cu două fețe al lui Janus, fiecare față privind în direcții opuse, caracterizează natura de tranziție a ușilor.

𝐂â𝐭𝐞𝐯𝐚 î𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛ă𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨ț𝐢 ș𝐢 𝐭𝐮 𝐬ă 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐫𝐞𝐳𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭ă 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐟𝐨𝐫ă 𝐚 𝐮ș𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐮𝐫𝐦ă𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞:

Ce înseamnă metaforele ușilor pentru noi în viața de zi cu zi?
Cum experimentăm noi oamenii în mod conștient sau inconștient trecerea prin portaluri?
Cum sunt folosite ușile ca limbaj pentru a comunica cu spațiul cosmic?
Care este semnificația ușilor de la intrare în casă?

Ps. Zilele acestea mă ocup să aduc claritate în munca mea din online, astfel încât ofertele de art terapie vor continua să fie expuse pe pagina Art’Nativ, iar ofertele de însoțire a persoanelor la sfârșitul vieții le veți putea parcurge pe pagina Doula la moarte -Laura Cândea-Burnete. În funcție de preferințe sau curiozității alegeți ce pagină doriți să urmăriți.

Vă mulțumesc cu prețuire tuturor celor care sunteți parte din împreună, din comunitate, celor care parcurg drumul prin soare, furtună, arșița sau îngheț, integrând toată diversitatea de stări specifice vieții, explorându-se și apropiindu-se tot mai mult de ceea ce Esența cunoaște deja.
Iar dacă simțiți să dați informația mai departe, nu ezitați să o faceți.

🤍L.

📷Alexandra Bumbas

🖤 Dacă moartea vine în curând, pentru tine sau pentru cineva drag, amintește-ți că poți alege cm să o întâlnești.

Când alegi să abordezi moartea cu curiozitate, reverență și intenție, aceasta poate deveni un portal către vindecarea profundă.
- Dr. Sarah Kerr, PhD

🐚

🤍If death is coming soon, for you or for someone you love, remember that you have choices about how to meet it.

When you choose to approach death with curiosity, reverence and intention, it can become a portal to profound healing.
- Dr. Sarah Kerr, PhD

“Viața este uimitoare.
Și apoi e înspăimântătoare.
Și apoi este din nou uimitoare. Și între uimitoare și înspăimântătoare, este obișnuită și banală și în rutină.

Respiră uimitor, conține-te prin înspăimântător și relaxează-te și expiră în timpul obișnuitului.

Asta înseamnă doar să trăiești o viață înspăimântătoare, vindecatoare sufletească, uimitoare, înfiorătoare, obișnuită.
Și este uluitor de frumos.”

LR Knost
🤍

Las mai jos un material tare drag, despre cum, cine si de ce art terapia are aceasta proprietate aparent magica de a deschide
s u f l e t u l.
In acest caz particular fiind vorba de pacientii oncologici.

Fiecare fiinta umana este capabila sa creeze, ba mai mult folosindu-si creativitatea, curg in miscarea vietii.

Ritmuri accelerate si intrerupte ne conduc rapid si inconstient sa ne indepartam de natura umana. Acest lucru provoaca suferinta, disconfort, boala. Cu totii simtim accelerarea timpului si presiunea care vine la pachet cu aceasta schimbare.

Atunci cand oprim masinaria si ascultam sufletul, descatusam fiinta. Si ce magie si bucurie sa poti sa fii pur si simplu.

La SUS INIMA sedintele de art terapie de grup le cream impreuna. Imbratisam trairile din acum, cu empatie catre trecut si viitor ne scufundam in Sursa prin meditatie, iar apoi ascultam corpul si mainile care ne vorbesc despre forme arhaice ale spiritului.

🤍Daca stii persoane carora le-ar fi de folos, da te rog vestea mai departe. Sedinte gratuite pentru pacientii oncologici si/sau apartinatori acestora.

În septembrie, miercurea de la 16.30 -18.30 pe Constantin Noica.

♥️Pentru ca nimeni sa nu treaca singur prin boala!

Ger revine în Romania, în Sibiu în septembrie … iar dacă încă nu ai ajuns să participi la unul dintre workshopurile lui, las câteva cuvinte descriere a ceea ce eu am trăit în întâlnirile din decembrie și martie.

🤍Mulțumesc cu prețuire și iubire pentru tot ceea ce oferiți Ger & Iliut Ioana-Maria, abia aștept să ne reîntâlnim.

Participând la cercurile de vindecare ancestrală celtică am realizat că aceste moduri vechi de a ne aduce împreună prin intermediul energiei vindecătoare puternice pentru a transmuta provocările și bolile sunt încă vii și pot fi transmise și absorbite așa cm au făcut strămoșii noștri străvechi.

Fiecare ființă are o sursă nelimitată de înțelepciune și leacuri în interiorul lor.
Prin această muncă, oferită de către Ger, călătorim înapoi la izvorul din interiorul nostru.

Prin invocarea activă, vie, mistică, ne conectăm direct la sursă și experimentăm propria noastră conexiune suverană și comunicarea cu „Marele Spirit” sau natura.
Prin această conexiune dizolvăm și eliberăm complet vălurile iluziei care ne țin separați de expresia, puterea și darurile noastre cele mai înalte. Când ne trezim la aceste adevăruri și la înțelepciunea din interiorul nostru, totul începe să se alinieze, viețile noastre devin mai ușoare, mai împlinite și ne deschidem către potențialul nelimitat al celui mai înalt sine!

Workshopul fiind desfășurat ca grup, creează un proces de vindecare foarte rapid și puternic, deoarece toți avem propria noastră expresie ca parte a grupului, dar găsim și o reflectare a altor aspecte ale noastre atunci când ascultăm profund și comunicăm cu ceilalți oameni.

În cadrul grupului învățăm cm să relaționăm cu ceilalți într-un mod sănătos. Ascultându-ne profund unii pe alții, ne adâncim și mai mult în propria esență, ne susținem reciproc și creăm o legătură și o apartenență într-o comunitate.

Vindecarea ancestrală celtică este o transmisie de vindecare sacră și puternică care se revarsă pentru a curăța, purifica și regenera memoria celulară și sufletească de bază, unde trauma și boala sunt stocate la origini.

Acest lucru se întâmplă în modul cel mai potrivit și în ordinea Divină pentru fiecare dintre noi. Prin această transmisie de înaltă vindecare, invocare și rugăciune sau incantații active, vii, mistice ne putem decondiționa permanent, putem să eliberăm sau să transmutăm energia stagnantă, moartă, precum și configuraţiile de boală sau dezechilibre.

🐚Detalii despre workshopul din septembrie mai jos.

📷irelandbeforeyoudie.com

🐚You can't FALL from grace…
you fall INTO
g r a c e!

Especially when you allow all your feelings to be expressed, felt, known,
all of them!

Underneath anger, shame, sadness, overwhelming feelings, confusion, instability and other shadow work you’ll definitely find the grace of your beautiful essence.

•Nu putem vorbi de creativitate fără să explorăm și contrapartea sa întunecată, latura distructivă a naturii. Integritatea apartenenței trebuie ruptă, astfel încât conștiința umană să se poată mișca.

Forța care ne aruncă în exil este o deconstrucție în serviciul unei reconstituiri mai elegante. Acest dinamism, între ceea ce am acceptat deja în viața noastră și ceea ce se simte distant sau „diferit" de noi, este pragul în care se desfășoară munca la apartenență.

Visele ne cheamă să locuim și mai profund în ceea ce simțim - ceea ce este un alt mod de a ne vedea apartenența la adevărata amploare a experienței noastre. Acest lucru poate fi foarte dificil dacă visele pe care le avem sunt pline de anxietate, de frică și tristețe, pentru că ni se spune în cultura moderna să ne distanțăm de emoțiile dificile. Ni se spune că sunt aberante și că ar trebui să luăm pastile ca să uităm de ele. Chiar și în multe cercuri spirituale, se pune un accent uriaș pe a „rămâne pozitiv" și dacă ceva nu se încadrează în limita de acceptabilitate este considerat a fi „nespiritual" sau negativ.

Mișcarea New Age i-a trezit pe mulți omeni la puterea intenției creative, însă simultan a patologizat așa-numitele emoții negative și le-a scos din paleta de trăiri social acceptabile.

Trăim într-un fel de hegemonie a pozitivității care pune plăcerea deasupra durerii, câstigul deasupra pierderii, fericirea deasupra
tristeții și creativitatea deasupra distructivității. Suntem învățați să „trecem peste" furie, anxietate, tristețe și să rămânem în lumină și fericire cu orice pret. Acest gen de ocolire este periculoasă, pentru că ne învața să ne disociem nu doar de multiplicitatea din noi, ci și de spectrul magnific al vieții înseși.

Ce-ar fi dacă emoțiile negative nu ar fi greșite, ci ar avea drept deplin de a exista? Ce-ar fi dacă ar avea ceva esential să ne comunice nouă și altora, iar problema adevărată ar fi atitudinea înșelătoare că sentimentele negative ne împiedică evoluția și trebuie remediate? Evităm intâlnirea interioara cu alteritatea în același mod în care îi ținem pe ceilalți la distanță, când sunt prea diferiți de noi, excluzând tot ce nu se potrivește cu imaginea ce ne-am construit-o despre noi înșine.

„Emoțiile negative" nu dispar pentru că le ignorăm. Pur și simplu găsesc alte moduri de a se exprima. Uneori avem ieșiri nepotrivite, avem crize de plâns confuz sau amorțim ca să ne protejăm. Cel mai adesea alunecăm în depresie sau anxietate.

Și, dacă le ignorăm pentru mult timp, devenim predispuși la accidente, crize și chiar boli fizice. În visele noastre, ele apar ca siluete întunecate care ne urmăresc - pentru că literalmente ceva încearcă să ne prindă din urmă. Când visăm violență, adesea este pentru că punem în joc un fel de violență interioară față de calitățile noastre mai puțin apreciate.•

Toko-Pa-Turner
Art by Katarina Vavrova

Astăzi simt că e momentul potrivit să împărtășesc cu oricine e deschis să primească din minunata școală a v i e ț i i, din magia extraordinară a Universului, a Iubirii, a lui împreună.

Ultimele săptămâni au fost intense, accelerate, pline de învățături, de experiență, de momente pe muchie, în care am fost invitată să practic și mai mult încrederea și credința.

Mereu spun că totul e vibrație, că e important să găsim puterea să punem în cuvinte ceea ce e în interiorul nostru, chiar dacă la inceput o facem stângaci, important este să lăsăm șoaptele în grija vântului ca el să le poarte în Eter, iar apoi răspunsurile către cuvintele rostite cu curaj, vor găsi calea înapoi către noi.

O temă foarte valoroasă și sensibilă care a căpătat câteva cuvinte timide în ultimul nostru cerc de femei a fost “vocea”. Cum ne luăm vocea înapoi? Cum gasim vocea interioară, cm găsim curajul să o eliberăm în lume? Cum ne aliniem cu scopul sufletului nostru și cm găsim atât de valoroasele cuvinte care să reprezinte esența, unicitatea și frumusețea sufletului?

Ce binecuvantare că am putut grăi aceste introspecții în cerc în aceea seară de vineri. Ce binecuvântare că focul a dus mesajul nostru mai departe în Univers.

Nu a durat mult, și spre surprinderea mea în sâmbăta imediat următoare Yulia Weiss mi-a scris un mesaj să mă întrebe dacă sunt curioasă de o colaborare cu Bettina Maureenji.

Imediat am citit site-ul Bettinei, iar lacrimile mi-au scaldat obrajii într-un amestec de uimire profundă și smerenie.

🪷Am simțit-o foarte adânc, ca o femeie arhaică, o mamă străveche, o voce vindecatoare dintr-o generație în care muzica transformatoare a sufletului era atât de la început, o pioneră a muzicii care transmută.

Așadar cuvintele noastre au fost ascultate, pentru femei și bărbați care își caută vocea sufletului, în octombrie vom găzdui un concert și un workshop, în cerc vindecător, în intimitate şi vulnerabilitate.

🤍Mulțumesc Bettina pentru darul care ești și dedicația cu care ne oferi din înțelepciunea ta.

Mi-a scris Daniela, săptămâna trecută să punem de un eveniment caritabil împreună.
M-am bucurat tare să ne aducem energiile laolaltă, căci am mai intenționat asta și în luna mai pentru strângerea de fonduri la maraton.

De data aceasta invitația Danielei a venit cu o limitare în ceea ce mă privește. În parcursul de formare ca doula la moarte mereu e nevoie să ne cunoaștem limitele, ce putem și ce nu putem susține. Ce teme ne sunt confortabile și ce teme ne scot mult din zona de confort.

Cunosc din parcursul clientilor SUS INIMA, cât de provocator e parcursul în diagnosticele oncologice, pentru un copilaș nici nu mai continui.

Cazul Hope For Rebecca, e un caz care ma aduce față în față cu o parte din umbrele mele și cu o parte din neputințe sau chiar groazele interioare. Cred ca orice părinte își dorește pentru copilul lui sănătate și ușurință, o viață cu naturalețe și curgere.

Eu încă nu am reușit să aleg conștient să însoțesc copilași prin cancer, sunt mamă de prunc mic, iar emoțiile pot uneori să mă copleșească. Chiar și așa sunt lucruri pe care atât eu cât și tu le putem face pentru a ne strânge în jurul acestei familii ca suport și comunitate.

Unul dintre aceste lucruri este să vi alături de noi la cercul de vineri, să simți și să trăiești pe pielea ta efectul cercului, al femeilor împreună, al focului sacru. Ori, poți să spui câtorva prietene despre inițiativa noastră sau să vii la ceremonie împreună cu mama ta. Sau poți dona pur și simplu o sumă confortabilă.

🔥Cunosc bebeficiile focului sacru de aproximativ 2 luni, le trăiesc intens. Focul are capacitatea să transmute, să ridice greul din situațiile provocatoare, focul îți vorbeste în timpul ceremoniei, focul îți arată în forme, mișcări și senzații, focul te aduce în simțire, focul te poartă în mister și curăță aspecte cunoscute și necunoscute din interiorul tău.

Focul își dorește să ne reamintim de el și să il chemăm să ne însoțească prin viață.

🖤Mulțumesc Amalia Gaidarji, pentru că ai acceptat să ne însoțești, să ne ghidezi și să împărtășești cu noi din înțelepciunea Focului Sacru Inca, de această dată.

🪷Dacă simți, dă vestea mai departe; că vineri e seară de vindecare ancestrală, cu noi, cu foc, cu Mama Pământ, cu Marele Spirit, pentru noi, pentru femei și fete de pretutindeni, pentru lumea întreagă…

🤍Detalii mai multe în comentarii.

Photo credit: Diana Renjina

🤍🚲
Cine mai vine la
bike for
c a n c e r ?

Nu am mai scris de foarte mult timp despre art terapie; chiar și așa, găsesc în continuare ședințele individuale ca momente sacre între suflete. Astăzi, la 10 ani de când am pornit pe acest drum al exprimării esenței prin culoare, formă, mișcare și energie, încă privesc cu smerenie procesele ce se deschid înaintea mea.

E dansul minunat al Forței Vieții care stă și așteaptă momentul potrivit de a fi invitată, recunoscută sau văzută în spatele tuturor etichetelor care doresc să ne îndese în adecvat, în uniformitate, în lipsă de putere sau lipsă de autoritate.

Mă gândesc de multe ori la această Forța a Vieții, ca la existența lui Dumnezeu. Ambele instanțe Divine, care s u n t mereu a c o l o, pentru clipa în care suntem pregătiți să ne permitem să simțim conectarea; cu viața, cu Întregul.

Și uneori nu știm cm să stăm în conectare, am uitat, ori am fost învățați să ne deconectam, hrănim iluzia separării chiar dacă starea fireasca și naturală e e x i s t e n ț a. Existăm împreună pe această planetă și ne bazăm unii pe ceilalți; plante și animale, pământ, soare și Univers pentru a supraviețui.

Ce e minunat în art terapie, e magia creativității, a curiozității, explorarea care ne aduce aproape instant în puterea interioară, in ritmul interior, care odată urmărit și înțeles e gata să reveleze toată înțelepciunea interioară a ființei, esența înmagazinată în fiecare celulă, adevăr propriu, împuternicitor, viața vie!

E foarte mult despre cm formele creativității îți pot servii ție, nu atât de mult despre a fi creativ, căci multe persoane sunt condiționate să se teamă de acest aspect. “Eu nu sunt creativ, nu mă pricep cu arta.”

Prin creativitatea folosirii materialelor, a culorilor, a metaforelor, a mișcărilor primare, mereu se naște ceva. Art terapia integrează toate artele într-un cadru sigur, fără judecăți, pentru a facilita creșterea și vindecarea personală. A folosi artele în mod expresiv înseamnă a intra în tărâmurile noastre interioare pentru a descoperi trăiri, sentimente, amintiri și a le exprima prin artă vizuală, mișcare, sunet, scriere sau teatru.

Acest proces favorizează eliberarea, înțelegerea de sine, introspecția și trezește creativitatea și stările transpersonale de conștiință.

… asta se întâmplă în cadrul ședințelor art terapeutice, crearea și susținerea unui spațiu sigur în care să îți permiți să fii în toată diversitatea ta. Unde ești primit cu Lumina și Întunericul interior, iar acestea găsesc spațiul confortabil de a se dechide şi de a-și elibera învățăturile, de a explora liber…

🐚curiozitate -observare -investigație -descoperire -înțelegere -practică -îmbunătățirea vieții noastre - evoluție;

Kristina Ratiu Demuth a pregătit cu multă iubire acest minunat workshop pentru adolescente 11-20 ani.

🤍Recomand cu căldură munca Kristinei!!!

🖤 Fiecare moarte, ca fiecare viață, este unică pentru persoana care trăiește și moare.

În luna august vă invit la discuții cu sens în jurul temei •viața de după moarte• un subiect foarte dorit, plin de mister și controverse.

Există viață după moarte? Mă voi întâlnii cu familia mea după moarte? Dacă există viață după moarte, de ce mă tem încă de acest moment? Sunt dovezi științifice care să ateste viața de după moarte? Ce se întâmplă imediat după moarte? Ce se întâmplă cu sufletul, dar cu mintea după moarte? Pot să comunic cu cei care au murit sau invers cei care au murit pot comunica cu noi? Ce sunt experiențele în preajma morții?

… acestea și multe alte aspecte care se vor naște în prezența grupului ne vor fi călăuză la cea de-a 15-a întâlnire Death Contemplations.

🪷Participarea e pe bază de donație, musai cu înscriere, cu mențiunea că dacă e nevoie vom putea crea 2 grupuri de 15 persoane.
Cu cine ma voi întâlnii?

cu prețuire și entuziasm,
L.

📷"Soul Leaves the Body"
Fine-Art Elisa Scascitelli

Într-o perioadă întunecată din viața mea undeva acum 2 ani, am primit darul acceptări, recunoașterii și al împuternicirii printr-o minunată lucare a artistei Annie Hamman Art, e incredibil de spectaculos cm Viața ne susține atunci când avem lentilele potrivite și așezarea de a primii această susținere prin orice mijloace. Era o perioadă grea din călătoria vieții, cu multe încercări fizice, psihice și chiar spirituale, ajunsesem să mă îndoiesc de mine, de viață, de creația în sine, mintea mă ținea în capcana ei în perspectiva aceea din care soluțiile sunt departe de a fi apucate.

Și cm dospeam eu în teme adânci ale morții, inconstientul îmi servea atât de multe perspective, bogate, diverse, pline de culori și forme fermecătoare conținătoare de înțelepciune, teme vii complexe dincolo de dimensiunea spațiului și a timpului. Îmi doream mult să pot să pictez și să ancorez toate imaginile care îmi erau sprijin pentru a mă înțelege, pentru a-mi descifra suferința, însă acest lucru nu era atunci posibil și nici prioritar pentru mine. Deoarece ele erau deja materializate în formă de către altcineva care are acest dar de a ne prezenta în imagini misterele universale.

Viața mă invita să mă îmbrățișez, să stau cu mine în Valea Umbrelor proprii, dar și a celor de pe neam și a strămoșilor. O pictură mi-a dat putere să nu renunț, să rămân in conexiune cu Viața și să găsesc sens în neputință, să creez spațiu pentru nespusele din familie, să stau și să iubesc inconfortabilul, disperarea, moartea latentă din sistem, neadevărul… a fost inițierea de care am avut atunci nevoie pentru a mă întregii. Această perioadă a fost ultima picătură care m-a împins pe drumul de formare ca doula la moarte. Am știut că vreau, că pot și ca aici e ceva de șlefuit, întâi pentru mine și apoi pentru ceilalți.

Mereu arta mi-a fost resursă, din acest motiv am și urmat formarea ca art terapeut, însă în această experiența, am trăit înțelegerea limbajului artistic din lucrarea lui Annie, dincolo de percepțiile obișnuite.

Luna trecută, după suficient de multe întâlniri de grup pe tema morții am simțit să cer câteva păreri despre cm sunt aceste întâlniri folositoare și am primit atât de multe daruri în cuvintele voastre.
Unele dintre ele le las mai jos pentru că-mi doresc ca acest dar sa ajunga mai departe să lucreze în curiozitatea și dorința celorlalți de a oferi temei morții, locul firesc în ciclul Vieții.

„Vorbind despre moarte mă ajută să nu mă mai tem de ea. Împărtășind celorlalți scot la iveală gânduri și trăiri pe care nu le știam.”

„Am foarte multe conștientizări de-a lungul întâlnirilor, momente în care simt că ceea ce simt, se aşează altfel. Mă simt în siguranță să mă deschid, și să vorbesc despre ceea ce trăiesc și simt. Este un spațiu în care învăț să ascult și atât. Multumesc”

„Mă ajută să îmi dau seama că sunt mai mulți oameni asemănători mie fiindu-mi mai ușor să mă accept așa cm sunt. Poveștile fiecăruia sunt foarte prețioase și mă fascinează relatările celor care îngrijesc bolnavi. Pe lângă toate astea, efectul întâlnirilor dureaza zile în sir și ideile esențiale rămân cu mine mult și bine.”

Eu simt mereu sacru și magie la întâlnirile noastre, iar vulnerabilitatea unei persoane, deschide calea și curajul următoarei persoane de a privi în suflet, astfel poate că și tu ai nevoie să fi alături de noi mâine la grup, pentru a primii un dar sau chiar să fi tu darul pentru alt suflet.

Întâlnirile noastre au scopul descoperirii, al acceptării ființei exact așa cm e în acel moment prezent, pentru că cine suntem noi în esență e în sine un dar. Darul vieții…
Al experienței ca ființă umană pe acest pământ, darul, minunea și misterul Creației, oferindu-ne un caleidoscop de trăiri, stări, emoții și experiențe gata de a fi trăite.

O astfel de experiența misterioasă, complexă și revelatoare stă în spatele acestei picturi numită d a r u l, creată de Annie, pe care o puteți savura în comentarii.

pe curând,
🖤L.

E luna iulie, intrăm tot mai adânc în codurile de lumină care ne sunt oferite în fiecare zi prin manifestarea și minunăția Soarelui.
Acum adunăm resursele necesare de hrană celulară prin toate corpurile noastre, astfel încât pe parcursul întunecimii iernii, corpul nostru fizic să fie încă petrecut de Lumina hranitoare conexiunilor interioare.

Chiar dacă e plină vară, continuăm să fim in serviciul șlefuirii, al introspecției și ne vom aventura joi la cea de-a 14-a intalnire Death Contemplations, unde vom povesti despre sfârșituri alternative în momentul morții fizice.

Cu fiecare întâlnire ne apropriem tot mai profund de Adevarul propriu, cu fiecare temă mai eliberăm câte o condiționarea, aflăm aspecte noi necunoscute încă, luăm întrebări cu care devenim prieteni pe parcursul săptămânilor dintre întâlniri, devenim curioși și dornici să ne ascultăm unii pe ceilalți… suntem împreună -pionieri în (re)amintirea unei relații naturale cu m o a r t e a, iar această dezvăluire și reintroducere în sistem a temei, aduce extraordinar de multă așezare. Așezare pe care îmi doresc să o răspândim către cât mai multe suflete.

🐚Dacă simți să recomanzi întâlnirile noastre cuiva, îți mulțumesc încă de acum pentru mijlocire. Grupul de joi este ocupat, însă vă invit să îmi scrieți dacă sunteți interesați, pentru că voi avea o listă de așteptare.

cu prețuire,
L.

🤍 art by Annie Hamman

“Moartea și viața sunt reciproce!” Pavel 7 ani

Povesteam cu o cunoștință despre cm a fost de grea și provocatoare moartea tatălui meu, și cm ne-a afectat pe fiecare în parte; Pavel a auzit povestea de mai multe ori în ultimii 10 ani, dar astăzi a înțeles-o altfel.
Mă întreabă cine a avut grijă de buni Ana, dacă bunicul a murit la volan. Îi răspund că cei de la salvare și poliție, însă în mare parte a fost nevoită să se descurce singură.

Lasă o pauză și zice, eu nu aș vrea să pățesc asta cu tata sau cu tine. Validez emoția, spun că nici eu și că probabil nimeni, iar apoi completez cu “oricum ar fi, când e să experimentăm moartea, vă fi cel puțin provocator… cu toate acestea cu toții murim așa cm natura ne arată în fiecare sezon, an”.

🤍Apoi zice Pavel senin și așezat, “pai da, că viața și moartea sunt reciproce” 🖤
….. ….
a început inima să salte de bucuria înțelegerii lui, stăteam în admirație… și apoi continuă “d**a ce murim, sufletul continuă viața altfel, in cer” …. trag aer în piept, îl strâng în brațe și completez, “chiar dacă nu știm cm sau unde, așa simt și eu, ca

viața continuă!”

📷Foto “îmbrățișarea pământului”, o lucrare aleasă, explorată și infuzată în toate simțurile tot de către un suflet tânăr, de o profunzime aparte D -6 ani. 🐚Copiii noștri incluzivi, înțelepți, cruzi și sălbatici, în contact cu esența…

Eco art therapy exploration at Waldkinder - Education for Change, inspired by Jeanne K. Simmons
602 Photography