Ion MOTEA.ro

🇹🇩🇹🇩🇹🇩 Se împlinesc astăzi 104 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, document care a însemnat consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la România, dar și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu.

Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, Unirea cu Țara-Mamă, România.

Unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul unei elite (deși elita l-a votat), ci un act democratic cu caracter plebiscitar: 1228 de delegați, aleși și numiți din partea unităților administrativ-teritoriale, partidelor politice, bisericilor, asociațiilor profesionale, femeilor, studenților etc., au votat la 1 Decembrie 1918 nu doar în numele lor individual, ci și al milioanelor de români care le-au delegat dreptul de vot, prin documente de încredințare.

Tratatul de la Trianon are importanța sa internațională și națională greu de estimat și imposibil de minimalizat: el a legitimat voința dreaptă a poporului român și ne-a întărit în plan internațional o moștenire scumpă.

Trăiască România Mare! 🇹🇩

☦️🇷🇴1͎4͎ ͎m͎a͎i͎ ͎–͎ ͎Z͎i͎u͎a͎ ͎N͎a͎ț͎i͎o͎n͎a͎l͎ă͎ ͎d͎e͎ ͎c͎i͎n͎s͎t͎i͎r͎e͎ ͎a͎ ͎M͎a͎r͎t͎i͎r͎i͎l͎o͎r͎ ͎R͎o͎m͎â͎n͎i͎ ͎d͎i͎n͎ ͎t͎e͎m͎n͎i͎ț͎e͎l͎e͎ ͎c͎o͎m͎u͎n͎i͎s͎t͎e͎

„Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste” este instituită în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Operațiunea de arestare din acea noapte a vizat mii de tineri, dar și cultele religioase și partidele politice. Au fost arestați, după anchete groaznice, primind ani grei de închisoare. Mulți dintre cei arestați nu s-au mai întors niciodată la familiile lor.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume importante ale Ortodoxiei, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu și mulți alții.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti. Referitor la închisoarea de la Sighet, aceasta este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

𝟖𝟑 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐬𝐚𝐜𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐅𝐚̂𝐧𝐭𝐚̂𝐧𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚̆

Ziua de 1 aprilie a devenit prin lege, adoptată în 2011, Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și din alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei.

După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Astfel, peste noapte, aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe un teritoriu străin în care originile, tradiţia, cultura şi religia lor nu erau acceptate.

Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, proprietățile confiscate, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România.

În ianuarie 1941, NKVD-ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a lansat zvonuri potrivit cărora ar fi permisă traversarea graniței.

Ca urmare a acestor informații, în 1 aprilie 1941, într-o zi de Paşti, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului s-au îndreptat către graniţa sovieto-română purtând un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci din cetină).

Când au ajuns la trei kilometri de graniţă, în locul numit Poiana Varniţa, peste 3.000 de oameni au fost suprinşi de soldaţii sovietici ascunşi în pădure. La scurt timp, cea mai mare parte dintre ei au fost seceraţi de gloanţe, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi.

În prezent, localitatea Fântâna Albă se află pe teritoriul Ucrainei.
În 1 aprilie 2011, la împlinirea a 70 de ani de la tragicul eveniment de la Fântâna Albă, a avut loc ceremonia de sfinţire a unei troiţei închinate memoriei victimelor, în incinta Mănăstirii Putna.

În 2 iulie 2018, cu prilejul manifestărilor dedicate sărbătorii Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.
Text: https://basilica.ro/

🇷🇴 Se împlinesc astăzi, 27 martie, 106 ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, al doilea pas după Unirea Moldovei cu Țara Românească în 1859 și pasul premergător Unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, când s-a desăvârșit Marea Unire.

Declarația Unirii, votată de către deputații din Sfatul Țării pe 27 Martie 1918 suna astfel:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan” - 27 Martie 1918.

🇷🇴„Moldova, Transilvania și Muntenia nu există pe fața pământului. Există o singură Românie: există un singur corp și un singur suflet, în care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altul.” - Bogdan Petriceicu Hasdeu.

🇷🇴La 12 martie 1848, Simion Bărnuţiu a redactat „Proclamaţia către români”

Proclamația constituia un adevărat program politic: convocarea congresului național român, libertatea individuală prin suprimarea definitivă a iobăgiei, libertate națională.

Considerând că libertatea cea adevărată a oricărei naţiuni nu poate fi decât naţională, autorul celor mai importante documente programatice ale Revoluţiei românilor ardeleni de la 1848 – 1849, a redactat şi răspândit la Sibiu, în 12/24 martie 1848, Proclamaţia către români, prin care îi îndemna să militeze pentru drepturile lor ca naţiune:

„Românilor! Ascultați, voi pînă acum ați fost morți politicește (...). Voi dar un milion și tri sute de mii mai bine de români nu sînteți pe lume ca nație. Încă o dată fraților! Astăzi este zioa învierei dreptului nostru, blem dară, să răsturnăm piatra de pre mormînt, să dezlegăm înfășurăturile nații române cele de 10 sute de ani, ca să iasă din groapă și să trăiască în veci. (...)

„Încă o dată fraților! Fără nație și republica e numai un despotism afurisit; ștergerea iobăgiei, nația română ca nație română, congres național în care să ne înțelegem mai întîi despre dobîndirea acestora. Nici mai mult, nici mai puțin – aceasta mai întîi, celelalte se vor adauge; fără aceasta și raiul e iad. Afurisit să fie în veci oricare român va îndrăzni a face vreo unire pînă nu va fi proclamată nația română, ca nație primită sensu politico. Poporul român de aceea nu va vrea a ști numai dacă se va primi nația, și se va șterge iobăgia, atunci vom fi odihniți și frați cu toți. Vivat natio romano!”

"Pe neamul său, cunoscut până atunci ca o curiozitate a lumii pe jumătate cultivate din Răsăritul Europei sau ca o interesantă rămășiță a vechii Rome, Mihai Viteazul l-a așezat în văzul popoarelor, ca element esențial de vitejie în conflictele vremii." - Nicolae Iorga

Astăzi, 3 martie 2024, se împlinesc 142 de ani de la nașterea ilustrului om politic țărănist ION MIHALACHE, dascăl și păstrător al tradițiilor satului românesc.

“Naționalismul nu se importă.
Cum nu se importă apa curată de băut. Ea iese din fântâna pământului țării sale; cu cât mai adânc, cu atât mai curată și mai bogată. Sufletul țăranului român: iată fântâna adevaratului naționalism românesc.” - Ion MIHALACHE

Ion Mihalache a fost un demn continuator al bogatei activități a altui mare argeșean, Constantin Dobrescu – Argeș, care a activat, și el, în plan administrativ, cultural și politic, în spiritul dezvoltării Cooperativismului la noi în țară, mai întâi în județele Argeș și Muscel, apoi în întreg Regatul României, pentru ca, ulterior, să îl promoveze și în provinciile istorice românești, revenite la Țara - mamă, după Marea Unire din anul 1918 - Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureș, Banat, Crișana.

Ion Mihalache și-a dovedit complexa Personalitate, ca neobosit dascăl, apoi ca organizator al vieții țărănești și ca om politic, fiind fondatorul Partidului Țărănesc. În continuare, după primul Război Mondial, în 1926, împreună cu patriotul transilvănean, av. Iuliu Maniu, a devenit co-fondator al Partidului Național Țărănesc, în cadrul căruia s-a remarcat ca Vicepreședinte al unuia dintre cele trei mari și importante partide interbelice românești, ca ministru al Agriculturii și Domeniilor statului. El și-a slujit Țara, ca luptător pe fronturile întregirii Națiunii noastre, până în februarie 1963, când a fost eliminat fizic, după o îngrozitoare și nemeritată detenție în închisoarea de tristă amintire de la Râmnicu Sărat, de către regimul de opresiune, instaurat în România postbelică cu ajutorul tancurilor sovietice.

La mulți ani de Mărțișor! 💐🌷🌹🪷🌺🌸🌼
Să aveți o primăvară frumoasă, binecuvântată cu liniște și pace!

În urmă cu 239 de ani, la 28 februarie 1785, la Alba Iulia, pe Dealul Furcilor, au fost executaţi prin tragere pe roată Horea şi Cloşca, doi dintre conducătorii Răscoalei din 1784. Crișan se spânzurase în închisoare.

Horea şi Cloşca au fost prinşi prin trădare la sfârşitul anului 1784. Ulterior, au fost încarceraţi în celule separate, la porţile a III-a şi a IV-a a Cetăţii din Alba Iulia. Crişan a fost întemniţat în vechiul corp de gardă, o clădire azi dispărută, până în 13 februarie 1785, când şi-a pus capăt zilelor.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Zonele de trecere în Ţara Românească şi Moldova erau supravegheate, ca nu cumva capii răscoalei să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit şi la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaţilor transilvani. Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului din Munţii Gilăului. Pe 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan, vândut de nouă ţărani greco-catolici din Cărpeniş, căpeteniile lor fiind preoţii greco-catolici din acel sat, tată şi fiu (Popa Moise şi Popa Moise cel Tânăr). Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia. S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfăşurarea răscoalei şi pe cei trei conducători ai acesteia.

"Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocati, fiți pașnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!" - Regele Mihai I

Cele 10 porunci ale Poporului Român dintr-un ziar din 5 Octombrie 1930...

1. Daţi copiilor voştri nume românesc!
2. Păstraţi-vă graiui, portul şi obiceiurile cele vechi româneşti, pentru că acestea sunt temeliile întregii naţii româneşti.
3. Limba românească este o moştenire din bătrâni şi totodată o avere care nu trebuie să se piardă niciodată.
4. Adunaţi toate scrierile precum şi toate poeziile, cântecele, chiuiturile, basmele şi proverbele româneşti, ca nu cumva să se piardă, daţi-Ie de Ia gură la gură ca să le ştie fiecare.
5. Păstraţi-vă legea ortodoxă, bisericile precum şi toate lucrurile din vechime.
6. Nu uitaţi la orice pas sau lucrare, că sunteţi Români. Cumpăraţi tot ce vă trebuie numai dela Români.
7. Fiţi mândri dacă sunteţi în stare de a învăţa pe alţii a vorbi limba cea frumoasă românească.
8 Fiţi mândri de poporul românesc, pentru că el este unicul care a luptat cu toate liftele păgâne pentru a păstra graiul românesc moştenit din vechime.
9. Ajutoraţi totul ce simte adevărat româneşte.
10 Ca buni români nu uitaţi niciodată de Dumnezeu, pentru că numai prin credinţa Iui s-a păstrat binele întregii Românii Mari de azi.

„Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani F.S.N. să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic“. - Corneliu Coposu.

Mai are cineva curaj să vorbească de NAȚIONALISM în România? În Europa și SUA înflorește pe zi ce trece

”La noi vedem improvizându-se în „naţionalişti", oameni cari eşuând în întreprinderile lor politice mai vechi, simt nevoia unei firme noui şi a unei prezentări în forme noui, tricolore, a cunoscutelor lor „haine vechi".

Naţionalismul este la modă. Pretutindeni este o recrudescență naţionalistă: economiceşte ţările se separă ca şi cm s'ar pregăti de răsboi, devenind fiecare o cetate economică închisă. Paralel cu aceasta se ascut însuşirile naţionale şi se aprind simțăminlele naționale. Nu putem rămâne tocmai noi pe urmă, noi care avem nevoie să trezim conştiinţa şi simțul de mândrie naţională a Românilor, cari au fost atâta vreme robii altor neamuri.

Dar sunt două feluri de naționalisme:

Este naţionalismul constructiv, care porneşte din masele adânci, se alimentează din conştiinţa şi nevoile sociale de bază, care cere educarea virtuţilor individuale şi sociale ale românismului, care cere protecţia Statului pentru deschiderea drumului muncii celui capabil.

Şi este naţionalismul de paradă, fără profunzimi sociale, sgomotos şi fără roade, care în locul muncii metodice pune agresivitatea şi negația.

Un astfel de „naţionalism" este păgubitor pentru prestigiul de popor civilizat şi este parazitar şi impotent, pentru interesul real al neamului românesc”, a scris Ion MIHALACHE, Vicepreședinte al PNȚ, în Nr,1 al revistei Țara de Mâine din anul 1935.

Sunt cuvintele unui martir al neamului românesc ce a fost ucis de comuniști în închisoare. Și, pornind de la aceste cuvinte, nu avem cm să nu ne gândim la viitorul nostru ca țară și neam. Ele ne dau un suflu nou despre viziunea pe care o putem avea asupra politicii noastre naționale.

Ion MIHALACHE ne-a explicat că naționalismul are și partea lui bună și anume naționalismul luminat, ci nu doar pe cea rea, pe care o cunoaște toată lumea din pricina anumitor state ce au dus și o politică naționalistă totalitară și astfel au compromis ideea de naționalism, ca să nu mai spunem de cuvânt care a devenit în ultima perioadă cenzurat mai prin toate mijloacele de comunicare.

În momentul de față, ideea de politică naționalistă luminată se poate rezuma la un număr de obiective: respectul pentru valorile identitare naționale; respectul față de istoria națională, tradițiile și îndeledncirile națiunii române; devotamentul pentru țară și pentru neamul românesc, apărarea suveranității, independenței, unității și indivizibilității Statului român; lupta pentru cauza unionistă; respectul față de valorile și morala creștină; o economie bazată pe încurajarea companiilor cu capital românesc și dezvoltarea de locuri de muncă pentru populație cu scopul de a avea un viitor stabil în propria țară.

Toate acestea, în contextul actualei globalizări, sunt văzute ca și chestiuni extremiste deoarece împiedică anumite interese economice, asta ca să nu mai vorbim de stoparea extinderii culturii progresiste.

La momentul actual, naționalismul luminat are șansa de a crește din punct de vedere politic și la noi în țară. Avem deja exemple din vestul Europei, de orientare spre naționalism, asta după ce Uniunea Europeană a dat greș în gestionarea situației iscate de pandemia noului coronavirus ce a venit ca o lovitură de baros în moalele capului. Acum, nu o să ne rezumăm la imagini extreme ca cele din Italia, unde oamenii dau foc steagurilor UE sau protestele fermierilor europeni.

Avem nevoie de o europă a națiunilor și de o nouă viziune de conducere care să se orienteze spre bunul mers al societății și dezvoltarea nivelului de trai pentru fiecare țară membră, ci nu să își piardă timpul cu chestiuni de genul: câte fonduri să aloce pentru emigranți și cm să se promoveze cât mai bine contextul de societate deschisă și diversitate multiculturală.

Europa tinde să se miște spre acest trend naționalist, mai ales că tonul a fost dat în urmă cu câțiva ani, când cel mai important partener al ei, Statele Unite ale Americii, a mers spre acest curent naționalist odată cu alegerea lui Donald Trump. Fostul președinte a vorbit deschis despre naționalism și a încurajat fiecare țară să îmbrace această haină a naționalismului pentru a-și păstra identitatea și a se dezvolta din punct de vedere economic.
În Europa, anumite state au început să dezvolte această idee a naționalismului.

La noi în țară, politica naționalistă este imediat pusă la zid și condamnată, dar asta pentru că nu este explicată așa cm trebuie către populație. De aceea, de-a lungul timpului, anumite partide au mers pe ideea de conservatorism, cuvânt ce nu atrage atenția atât de mult și nu este catalogat imediat ca „extremist” de către mediul progresist.

Curentele de influență ce predomină politica românească sunt în mare parte venite dinspre Germania și Franța, prin anumite partide sau oameni cu influență asupra politicului românesc, dar aceștia nu îmbrățișează deloc ideea de naționalism și au o viziune progresistă – globalistă clară.

Rămâne marea întrebare: La noi în țară cine o să preia frâiele naționalismului?

În momentul de față, sunt câteva nume și partide care au o viziune și o tentă spre această mișcare naționalistă: Catalin Berenghi, președintele Partidul DAC; Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial, senator, președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA; Mihai Lasca, deputat, președintele Partidului Patrioților Poporului Român (PPR) și George Simion cu Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în jurul căruia a adunat mai multe partide din zona naționalistă.

La următoarele alegeri o să vedem foarte clar ce sfere de influențe o să câștige bătălia politică din România.
Susținătorii lui Ion Motea

🇷🇴“Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.” - Mihai Eminescu.