Gabriela Dragomir - Psihoterapeut, Consilier Dezvoltare Personala

🔹Tot ceea ce-ți produce teamă este, într-un fel, personificat. Cu toate acestea, îți aparține. Oamenii care te irită sunt personificări ale propriei tale umbre. Deseori, tu le întorci acest serviciu, iritându-i la rândul tău. Atunci, relația voastră devine relația unei umbre cu o altă umbră.

🔹Numai atunci când te trezești și înțelegi că interacțiunea se referă la propria ta umbră, la ceea ce îți displace, ce nu poți accepta sau ceva de care te temi că-ți va face rău, ești capabil să te eliberezi emoțional, deoarece numai atunci vei înceta să-ți proiectezi temerile asupra altora.

Sursa: Paul Ferrini

Tu dormi suficient de mult?
💜Dacă nu, află că ai nevoie de mai mult somn. Fără somn suficient, crește riscul de accidente de mașină, diabet, boli cardiace, depresie și greutate nedorită. Iar performanța scade în ceea ce privește atenția, învățarea și păstrarea motivației. În plus, pur și simplu e o senzație neplăcută să ai mintea încețoșată, să fii amețit și obosit ca după o noapte de chef, și totul te irită.
💜Oameni nu dorm destul dintr-o varietate de motive. E ceva obișnuit să stai treaz până noaptea târziu și să te scoli a doua zi prea devreme, să bei multă cafea ca să te dezmeticești dimineața și prea mult alcool să te destinzi seara. Problemele cu somnul sunt, de asemenea, un simptom al unor probleme de sănătate – cm ar fi depresia și apneea în somn. Deci stai de vorbă cu medicul tău dacă ai insomnie sau dacă te simți în continuare obosit după ce, aparent, ai dormit destul.
💜 Necesarul zilnic de somn depinde de persoană – și de momente: dacă ești stresat, bolnav sau muncești mult ai nevoie de mai mult somn. De oricât somn ai avea nevoie, cheia problemei este consecvența: să te odihnești bine în fiecare noapte, nu să încerci să recuperezi orele pierdute în week-end sau când ești în vacanță.
🔶Două lucruri te împiedică să dormi suficient: nu rezervi destul timp pentru somn și nu ai un somn profund și continuu.
Acum că se apropie weekend-ul îți propun câteva sugestii simple; alege-le pe care se potrivesc în cazul tău.
🔶Pentru prima problemă:
💜Hotărăște câte ore vrei să dormi în fiecare noapte. Apoi uită-te pe programul tău zilnic, vezi când trebuie să te trezești și calculează cam la ce oră ar trebui să te bagi seara în pat. Gândește-te ce trebuie să faci în cele 60 de minute dinaintea orei stabilite pentru culcare, ca să adormi atunci când ți-ai propus; de exemplu, nu te certa cu nimeni.
💜Observă ”motivele” care te împing să rămâi treaz după ora stabilită pentru culcare. Majoritatea, dacă nu toate, se vor reduce la o chestiune de bază: ce este mai important, să-ți protejezi sănătatea și starea de bine sau să mai stai o oră în fața televizorului, să faci treabă prin casă sau...... (completează tu punctele de suspensie)?
💜 Bucură-te cu adevărat de senzația că ești odihnit și cu mintea limpede atunci când ai dormit destul. Primește cu brațele deschise aceste senzații, astfel încât creierul tău să dorească să i le oferi și mai des în viitor.
🔶În ceea ce privește a doua problemă, iată mai jos câteva sugestii:
💜 Creează-ți o rutină a orei de culcare; relaxează-te cu o oră sau două înainte să mergi la culcare; cu trei, patru ore înainte de culcare, nu mai mânca (mai ales ciocolată), nu mai bea cafea, nu mai face efort fizic și nu mai fuma; asigură-te că atmosfera din dormitorul tău este propice somnului (de exemplu: e răcoare și liniște, salteaua e bună, ai la îndemână dopuri de urechi dacă persoana cu care dormi în pat sau în cameră sforăie sau respiră zgomotos).
💜Fă tot ce poți ca să diminuezi stresul. Stresul cronic sporește producția hormonilor de felul cortizolului, ceea ce din start te face să adormi mai greu seara și să te trezești devreme dimineața.
💜Fă o înțelegere cu tine însuți să nu te îngrijorezi sau să planifici diverse chestii decât a doua zi, după ce te-ai trezit. Dirijează-ți atenția pe lucruri care te fac fericit sau relaxat, chiar pe senzația de a respira în sine. Imaginează-ți prezența caldă a oamenilor care țin la tine. Dă dovadă de autocompasiune.
💜 Relaxează-te cu adevărat. De exemplu, expiră lung aerul din piept, de cinci până la zece ori; imaginează-ți că ai mâinile calde (și vâră-le sub pernă); pune-ți ușor pe buze vârful sau încheietura unui deget îndoit; destinde-ți limba și maxilarul; imaginează-ți că ești într-un loc foarte liniștit; relaxează-ți progresiv fiecare parte a corpului, începând cu labele picioarelor și urcând spre cap.
Sper ca aceste lucruri să îți fie de folos!
Împărtășește cu persoanele care au nevoie de sprijin în aceste momente! Transmite mai departe! Mulțumesc!❤❤❤

Pot gândurile noastre să schimbe realitatea?
🧡Gândul și sentimentele pot crea boala sau ne pot însănătoși. Unul din privilegiile noastre ca ființe umane este că putem să dăm curs gândurilor noastre și o facem mereu. Din cauza mărimii lobului frontal, acesta e centrul imaginației. Acesta reprezintă bijuteria ființei umane, reprezintă 40% din creier. Acesta e atelierul, locul unde ne imaginăm, speculăm, creăm, intenționăm, suntem tensionați, ne controlăm reacțiile. Și acea parte a creierului e locul unde se afla conștiința. Și când începem să ne gândim cm putem să facem o schimbare, acea parte a creierului „se aprinde”, acționează ca un lider și aprinde mai multe rețele de neuroni. Și când începem să combinăm noi rețele de neuroni și cu noi secvențe, noi tipare, noi combinații, începem să ne schimbăm mintea, căci mintea e creierul în acțiune, deci facem asta inerent. Începem să ne gândim la un nou mod de a fi.
🧡Problema e că majoritatea nu combină intenția cu o emoție puternică. În momentul când simțim acea realitate viitoare, în momentul prezent, produsul final al unei experiențe se numește sentiment sau emoție. Corpul începe să creadă că trăiește o realitate viitoare. Repetiția acelui ciclu de-a lungul timpului, începe să creeze noi circuite. Iar creierul nostru crede că experiența s-a întâmplat deja. Acea emoție puternică trimite un semnal corpului și-l instruiește să producă noi gene și-l pregătește pentru eveniment. De ce e atât de important? Creierul e organizat să reflecte tot ce știm în viață. Creierul e o arhivă a trecutului, deține toate cunoștințele pe care le-am acumulat și tot ce am trăit până acum. Dacă ne trezim în fiecare dimineață și parcurgem rutina și toate alegerile pe care le-am făcut și ieri, mediul extern stimulează circuite diferite în creier și ne face să gândim sau să simțim în funcție de ceea ce știm.
🧡Atât timp cât aveți aceleași gânduri, mențineți același stil de viață, gândurile voastre vă afectează sănătatea și destinul. Creierul e arhiva trecutului, oamenii care nu sunt definiți de o viziune a viitorului, trăiesc doar din amintirile trecutului și gândesc în trecut, iar sentimentele și emoțiile rezultă din experiențele trecute. Dacă vă treziți dimineața și vă simțiți exact ca în dimineața anterioară, înseamnă că nu se întâmplă nimic nou în viața voastră. Și aceste emoții care rezultă din experiențele trecute vă conduc gândurile și comportamentele, deveniți previzibil. Ciclul repetitiv al gândirii creează o stare de fapt.
🧡Gândurile sunt limbajul creierului, iar sentimentele sunt limbajul corpului. Mulți dintre noi am experimentat lucruri care ne-au marcat emoțional - simțim teama, furie, amărăciune, frustrare, nesiguranță. Aceste emoții devin parte a identității noastre. După ce se gândesc la anumite lucruri, care stimulează anumite circuite neuronale, creează nesiguranță, după care se simt nesiguri. Când se simt nesiguri, creează gânduri despre nesiguranță, care produc și mai multe substanțe care îi fac să se simtă și mai nesiguri, iar repetiția acestui ciclu condiționează corpul să devină subconștient - mintea nesiguranței. Apoi acea persoană spune ca e nesigură. De fiecare dată când stabilești că ești într-un anume fel, stabilești destinul de urmat pentru mintea și corpul tău.
🧡Anatomia multor oameni, în mare parte e dictată de trecut și dacă nu vă definește o viziune a viitorului, cu o nouă posibilitate în viață, rămâi doar cu un vechi circuit în creier și cu emoțiile din trecut. Întrebarea e - poți să crezi într-un viitor nevăzut sau pe care simțurile nu-l pot percepe, dar te-ai gândit la el de suficiente ori încât creierul tău s-a schimbat ca să arate ca și atunci când experiența deja s-a și întâmplat?
🧡Cele mai recente cercetări arată ca ne putem schimba creierele prin simpla gândire. Dacă ne gândim la o noua posibilitate și creierul nostru începe să producă noi secvențe, noi tipare, noi combinații, iar tu începi să-ți planifici comportamentele și să repeți în mintea ta cine vei deveni în viață. Acțiunea de repetiție mentală, stimulează circuitele neuronale din creier, ca să vă dea impresia că evenimentul s-a întâmplat deja. Prin repetiție creați un software. Creierul nu mai e doar o arhivă a trecutului, e o hartă către viitor. Și dacă ar fi să începeți să acceptați viitorul la nivel emoțional, înainte să se manifeste, nu așteptați vindecarea ca să vă simțiți reîntregiți, nu așteptați o nouă relație ca să simțiți iubirea, nu așteptați un nou moment mistic pentru a simți uimirea, nu așteptați un succes ca să vă simțiți puternici.
🧡Acesta e modelul de realitate cu cauză efect care așteaptă ca cineva din exterior să schimbe ceva ce simțim în interior, când ne simțim diferiți în interior suntem atenți la factorul care a cauzat asta. E o amintire. Așa creăm amintirile asociative. Să-i instruim pe ceilalți să-și educe emoțiile corpului, cm arată acel viitor înainte să se manifeste. Dacă pot face asta, corpul lor pe măsura ce mintea subconștientă începe să creadă că trăiește în viitor, în clipa de față și începe să transmită semnale noilor gene și care încep să schimbe corpul, ca să arate de parcă evenimentul a avut loc deja.
🧡Puteți selecta noul potențial în câmpul cuantic, sunt posibilități infinite, puteți să acceptați la nivel emoțional realitatea, înainte să se manifeste. Iar voi vă schimbați corpul doar prin gânduri. Dacă există probe fizice, neurologice, biologice, chimice, genetice, în corpul și creierul vostru ca să arate că experiența a avut deja loc, atunci relaxați-vă, pentru că acea experiența va ajunge la voi și vă va găsi la un moment dat.
🧡Trebuie să se manifeste într-un mod neașteptat, pentru că dacă ne așteptăm nu mai este nimic nou, e ceva cunoscut. Trebuie să ne ia prin surprindere, pe neașteptate, să ne convingă că tot ce am făcut în interior, produce același efect la exterior. Nu cred că există persoană pe lume care este exclusă din acest fenomen. Învățarea e un lucru, dar când luam informațiile și le aplicăm, le personalizăm, le demonstrăm, asta înseamnă că vom iniția anumite acțiuni, și când ne schimbăm comportamentul astfel încât să devină una din intențiile noastre, vom trăi o nouă experiență.
🧡Filosofia, asimilarea informațiilor, creează noi sinapse în creier. Asta înseamnă învățarea, care constituie noi circuite în creier, iar rememorarea le menține funcționale. Când noile circuite formate de creier prind viață, creierul produce un hormon, iar acesta este numit sentiment sau emoție. Când experiența reușește să ne provoace o emoție înseamnă că ne învățam corpul să înțeleagă la nivel chimic ceea ce mintea noastră deja a înțeles. Cunoașterea e pentru minte, iar experiențele sunt pentru corp. Prin urmare, cartea despre compasiune nu e doar teorie, simțiți compasiune. Cartea despre leadership nu mai e doar informație filosofică, ci deveniți un leader. Cartea despre părintele răbdător nu mai e doar o conversație cm veți deveni mai răbdători, simțiți cm depășiți nerăbdarea.
🧡Dacă veți reproduce aceeași experiență repetat, veți începe să vă condiționați corpul la nivel neurochimic, să știe ce să facă la fel de bine ca mintea. Când corpul știe la fel de bine ca mintea, cele două părți fuzionează. Acum, devine o trăsătură inerentă. Asta ești, e ceva firesc. Ai făcut-o de atâtea ori încât nu te mai gândești la asta, a devenit un program subconștient. Și cm memorați o ordine neurochimică internă, mai importantă decât orice condiție din mediul exterior, atunci începeți să stăpâniți aceasta filosofie. Scopul e să ajungeți de la filosof - la maestru, de la cunoaștere - la experiență, de la minte - la corp și la suflet.”
🧡Ori de câte ori avem un gând, producem un chimical în corp. Dacă avem gânduri bune producem chimicale care ne fac să ne simțim bine. Dacă avem gânduri negative, producem chimicale care să ne facă să ne simțim exact cm gândim.
Aceleași gânduri pe care le avem duc mereu către aceleași alegeri, aceleași alegeri duc către același comportament și același comportament duce către același experiențe, aceleași experiențe produc aceleași emoții și aceste emoții generează aceleași gânduri.
Sursa: Joe Dispenza
Sper ca aceste lucruri să îți fie de folos!
Împărtășește cu persoanele care au nevoie de sprijin în aceste momente! Transmite mai departe! Mulțumesc!❤❤❤

Traumele timpurii au consecințe și asupra modului în care ființele umane răspund la stres pe tot parcursul vieții, iar stresul are foarte mult de-a face cu dependența.

🔸În centrul tuturor comportamentelor dependente stă o durere. O au împătimiții de jocuri de noroc, dependenții de online, cumpărătorii înrăiți și dependenții de muncă. Poate că rana nu e atât de adâncă, iar durerea nu este atât de cruntă, și poate că e complet ascunsă – dar e acolo! Efectele stresului din primii ani de viață sau ale experiențelor ostile creează în mod direct atât psihologia adicției, cât și neurobiologia ei.

🔸Orice pasiune poate deveni o dependență; dar cm le deosebești? Întrebarea principală este următoarea: cine este la putere, persoana sau comportamentul ei? Este posibil să domini o pasiune, dar o pasiune obsesivă, pe care o persoană este incapabilă să o controleze, se numește dependență. Iar dependența înseamnă un comportament repetitiv în care o persoană este angrenată, chiar dacă știe că acest lucru îi face rău ei însăși, dar și altora. Felul în care arată din afară este total irelevant.
Chestiunea principală este relația internă a unei persoane cu pasiunea și comportamentele legate de această pasiune.
Dacă ai îndoieli, adresează-ți o simplă întrebare: dat fiind răul pe care ți-l provoci atât ție, cât și altora, ești gata să te oprești? Dacă nu, atunci ești dependent. Și dacă ești incapabil să renunți la acel comportament sau să-ți respecți angajamentul atunci când promiți că o vei face, înseamnă că ești dependent.

🔸Trăsăturile caracteristice ale oricărei dependențe sunt compulsia, preocuparea, controlul defectuos, persistența, recidiva și dorința intensă (craving). (…) Toate dependențele, indiferent dacă au sau nu legătură cu substanțele, au în comun stări psihice cm ar fi dorința intensă și rușinea și comportamente precum înșelăciunea, manipularea și recidiva. La nivel neurobiologic, toate dependențele angrenează sistemele de atașament – recompensă și stimulare – motivare care, în schimb, nu mai sunt reglate de zonele din cortex destinate ”gândirii” și controlului impulsului.

🔸Cu excepția cazurilor rare în care este vorba de o boală fizică, cu cât o persoană este mai obeză, cu atât ea a fost mai înfometată emoțional într-un moment crucial al vieții sale. (…) În mod invariabil, persoanele care mănâncă prea mult nu doar că au suferit pierderi emoționale în trecut, dar suferă în prezent unele privațiuni psihice sau sunt supuse stresului. (…) Epidemia de obezitate demonstrează un gol psihic și spiritual creat în centrul societății consumeriste. Ne simțim neputincioși și izolați, așa că devenim pasivi. Ducem vieți chinuite, așa că tânjim să scăpăm. În practica budistă, oamenii sunt învățați să mestece încet, conștientizând fiecare bucățică, fiecare gust. Mâncatul devine un exercițiu de conștientizare. În cultura noastră este exact invers. Mâncarea este mângâierea universală, și mulți sunt împinși să mănânce până la un fel de uitare psihologică.

🔸Dependența sapă brazde adânci în cultura noastră. Mulți dintre noi suntem împovărați de comportamente compulsive, care ne fac rău atât nouă, cât și altora, comportamente de a căror toxicitate nu ne dăm seama sau pe care ne simțim neputincioși în a o opri. Mulți oameni sunt dependenți de acumularea de bogății. Pentru alții, atracția compulsivă este puterea. Bărbați și femei devin dependenți de consumerism, de statul, de cumpărături, ca să nu mai menționăm dependențele evidente și foarte răspândite, cm ar fi cele de jocuri de noroc, de s*x, de mâncarea nesănătoasă și cultul pentru imaginea corpului tânăr.

🔸Persoanele care nu pot găsi sau primi iubire trebuie să găsească substitute – și așa apare dependența.

Sursa: Gabor Maté

Te invit la Maratonul Stimei de sine Și Tu Poți!

Alături de organizatoarea evenimentului, Roxana Tudorache - Master NLP & Mentor, am plăcerea de a participa ca invitat la deschiderea evenimentului.

Împreună vom discuta despre acest subiect mereu actual.

După cm știm, stima de sine nu este singurul factor determinant al fericirii. Dar, în mod sigur, este unul dintre cei mai importanți.

Toată lumea este de acord că stima de sine are un rol esențial dacă vrem o bună sănătate mintală și fizică, în timp ce o imagine de sine negativă degradează sănătatea și scade performanța

Nu e de mirare că imaginea de sine negativă este numită handicapul invizibil. În schimb, stima de sine se află în corelație cu satisfacția generală a vieții.

Stima de sine reprezintă modul în care ne evaluăm pe noi înșine în raport cu propriile așteptări și cu ceilalți și este direct proporțională cu conștientizarea valorii noastre.

Fiecare ființă umană este unică și are o valoare care merită să fie respectată. Valoarea unei ființe umane este dată de suma comportamentelor, acțiunilor și potențialităților sale trecute, prezente și viitoare.

Capacitatea ființei umane de a se proiecta în viitor, de a-și conștientiza, dori și anticipa devenirea prin raportarea la experiențele și succesele anterioare și credința despre propria eficacitate contribuie la întărirea stimei de sine.

Dar de unde dobândești stima de sine? O dobândești din succesul pe care îl ai din munca ta? O dobândești din faptul că ai mulți bani?

O dobândești pentru că atragi multe persoane?

Cât de fragile sunt toate acestea și cât de tranzitorii. Când vorbim despre stima de sine, nu vorbim, oare, despre felul în care suntem reflectați în oglinzile minților altor persoane? Avem însă nevoie să depindem de asta?

Omul își înțelege valoarea personală, atunci când nu se mai identifică cu aceste lucruri tranzitorii sau nu se mai definește în termenii lor. Nu sunt frumos pentru că toată lumea spune că sunt frumos. În realitate, nu sunt nici frumos, nici urât. Acestea sunt lucruri care vin și care pleacă.

E necesar să aloci timp spre a reflecta asupra acestor lucruri.
Dacă crezi că subiectul este interesant pentru tine, nu ezita!

Înscrie-te acum la Maratonul Stimei de Sine Și tu poți! (link în comentarii)

Viața ta e despre tine. Nu despre ceilalți.
Deschide pumnul!

Viața ta, deși pare greu de crezut, nu este necesar să întrunească un anumit set de reguli ca să fie valoroasă.
Tu nu trebuie să bifezi una sau alta ca să fii valoroasă.
Deja ești, pur și simplu. Trebuie doar să-ți reamintești asta.

Avem cu toții acea valoare intrinsecă, dar nu toți reușim să o conștientizăm ori să ne bucurăm de ea.

Cu toate astea, dacă începi să-ți acorzi un pic de timp și spațiu să privești în interiorul tău, dacă începi să renunți un pic la critică și judecata aspră cu care te-ai obișnuit să trăiești, vei descoperi imensitatea și complexitatea ființei tale.

Abia atunci vei înțelege, poate cu un pic mai multă claritate, că viața nu este albă sau neagră, rea sau bună.

La fel ca tine, viața le conține pe toate tot timpul, iar tu ești cel care are puterea de a alege unde vrea să privească, ce vrea să vadă și să trăiască.

Știu că nu e ușor să ieșim din condiționările minții, dar dacă nu începem să ne privim ca pe un întreg, să ne acceptăm și să ne iubim mai mult, să ne fim mai aproape și să avem mai multă grijă de noi înșine, vom rămâne cel mai probabil pentru încă o vreme bună de aici înainte, în dezamăgire.

Vrei asta?

Presupun că nu.

Dar uite cm stă treaba.

Ca să găsești în tine curajul de a deschide pumnul, și de a fi mai mult așa cm ești deja și mai puțin așa cm crezi inconștient că trebuie să fii...

Ai nevoie de încredere.

Ai nevoie să te simți în siguranță cu tine.

Ai nevoie să descoperi că meriți să trăiești fericită și împlinită.

Iar partea cea mai tare este că eu sunt aici să te ajut să faci asta.

Cum?

Pentru început cu un antrenament gratuit de 3 zile în care te ajut să-ți cultivi, conștientizezi și crești stima de sine și încrederea în tine însăți.

Proiectul meu se numește ȘI TU POȚI!

Începem călătoria LIVE Online luni 18 martie 2024 la ora 19:30.

Este un maraton de 3 zile în care îți sunt aproape și te susțin în drumul tău spre tine însăți.

Te ajut să crești, te ajut să te descoperi și să te bucuri de tine cât mai mult la fiecare pas.

Dacă vrei să fii parte din această călătorie magică pe care am organizat-o pentru tine, tot ce trebuie să faci este să apeși pe link-ul din comentarii.

Participarea este GRATUITĂ așa că înscrie-te acum și fă să-ți fie bine!

Gândurile sunt interpretări și evaluări ale sentimentelor și senzațiilor noastre. Nu putem schimba sentimentele și senzațiile cu ajutorul gândurilor, însă sentimentele pot să ne schimbe gândurile.

Peter Levine

La mulți ani, mama mea!!!❤❤❤
Pentru mine, această zi este despre tine. ❤
Îți mulțumesc pentru că exiști! ❤
Sunt recunoscătoare pentru dragostea pe care mi-o porți!❤

Pentru mine, acestă zi este despre ”mamă”.

Ideea de ”mamă” nu poate fi separată de cea de ”iubire”. Iubirea este suavă, gingașă și mângâietoare. Fără iubire un copil nu poate înflori, iar un adult nu se poate maturiza. Fără iubire suntem slăbiți și ne ofilim.

Mama este o sursă infinită de iubire, o comoară inepuizabilă. Dar, din nefericire, uneori uităm. O mamă este cel mai frumos dar pe care ni-l oferă viața. Dacă mama ta este în viață, te rog să nu aștepți să moară ca să îi spui: Doamne, am trăit alături de mama mea toți acești ani fără să o privesc cu atenție. Doar priviri fugare, câteva cuvinte schimbate – ca să îi cer ceva bănuți de buzunar sau cine știe ce alt lucru. Te cuibărești în brațele sale ca să te bucuri de căldură, te îmbufnezi, te superi pe ea. În timpul vieții, ne așteptăm să gătescă, să facă ordine după noi, pe când noi rămânem preocupați doar de parcurgerea etapelor școlare și de carierele noastre. Mamele nu mai au timp să ne privească în profunzime, iar noi suntem prea ocupați să le privim cu atenție. Doar când ea nu mai este aproape, ne dăm seama că nu am fost niciodată conștienți că avem o mamă.

Dacă îți iubești mama, nu trebuie să faci nimic. Să o iubești; asta este de ajuns. Să îți iubești mama nu este o chestiune de moralitate sau virtute.

Dacă ar fi să dau un sfat, așa ar suna: ”Diseară când te vei întoarce de la școală sau de la muncă sau data viitoare când îți vei vizita mama, pășește în camera ei calm și zâmbind și ia loc lângă ea. Fără să spui nimic, fă-o să se oprească din treburile casnice și privește-o îndelung. Uită-te cu atenție la ea, ca să o vezi bine și să înțelegi că este acolo, în viață și că este lângă tine. Apoi ia-o de mână și adresează-i această întrebare scurtă: ”Mamă, știi ceva?” Ea va fi un pic surprinsă și va întreba zâmbind: ”Ce anume, dragul meu?” În timp ce continui să o privești în ochi cu un zâmbet senin, spune-i așa: ”Știi că te iubesc?” Roag-o fără să aștepți, să dea un răspuns.

Chiar dacă ai între 30 și 40 de ani sau mai mult, întreab-o în modul cel mai simplu cu putință, fiindcă ești copilul mamei tale. Tu și mama ta veți fi amândoi fericiți, conștienți că trăiți într-o iubire veșnică. Iar mâine, când te va părăsi, nu vei avea niciun regret.

Acesta este refrenul pe care ți-l dăruiesc să-l cânți astăzi. Intonează-l, cântă-l, astfel încât să nu trăiești în indiferență sau uitare. Ți-am prins deja la rever un trandafir roșu. Te rog să fii fericit.❤❤❤

Sursa: Thich Nhat Hanh

Recunoștința și aprecierea față de sine și față de alte persoane sunt printre cele mai concrete și mai simple sentimente pozitive pe care le putem genera pentru a depăși emoțiile stresante și dureroase.

Peter Levine

Trebuie să înțelegi întreaga viață, nu doar o mică parte a ei. De aceea trebuie să citești, de aceea trebuie să privești cerul, de aceea trebuie să cânți și să dansezi, să scrii poeme, să suferi, pentru toate acestea este viața.

Jiddu Krishnamurti

Fiecare gând pe care îl ai îți influențează energiile, iar energiile se manifestă sub forma experiențelor. Gândurile și energiile îți creează realitatea înconjurătoare.

Gabrielle Bernstein

Mintea subconștientă.....nu face nicio distincție între gândurile constructive și cele distructive. Ea operează cu materialele cu care o hrănim noi, prin intermediul impulsurilor noastre mentale. Mintea subconștientă transformă în realitate gândurile bazate pe teamă la fel de ușor cm le transformă în realitate pe cele bazate pe curaj sau pe credință.

Napoleon Hill

"Deși multe persoane consideră regretul o experiență exclusiv negativă, acesta a evoluat pentru a ne ajuta să ne adaptăm la anumite circumstanțe. Regretul ne permite să învățăm din greșeli, să anticipăm erorile înainte de a trece la acțiune și să ne exprimăm părerile de rău pentru a vindeca fisurile din relațiile noastre".

Robert L. Leahy

Stima de sine

Psihologia definește stima de sine ca fiind ”părerea emoțională pe care o persoană o are despre sine sau iubirea pe care o simte despre sine”.💚

În cartea Cei șase stâlpi ai încrederii în sine, psihologul și terapeutul Nathaniel Branden definește stima de sine ca fiind ”aptitudinea de a te considera competent în fața provocărilor de bază ale vieții și de a te simți demn de fericire”.💚

Cei șase stâlpi ai încrederi în sine, așa cm sunt expuși de către autor, sunt următorii:
1. Practica de a trăi conștient. A fi conștient de tot, de acțiunile, capacitățile noastre; a trăi fiind responsabili față de realitate și de noi înșine.
2. Practica de a ne accepta pe noi înșine. Dacă nu ne acceptăm pe noi înșine, stima de sine este imposibilă. De aceea trebuie să înțelegem că a ne accepta pe noi înșine înseamnă a fi de partea noastră, nu în război cu noi; a fi pregătiți pentru a experimenta tot ce există în interior și a fi prieten cu sine.
3. Practica responsabilității de sine. A simți că ne controlăm viața și că suntem responsabili pentru ea.
4. Practica autoafirmării. Înseamnă că ne prețuim singuri, să ne respectăm și să nu ne denaturăm persoana pentru a plăcea celorlalți; adică să trăim într-o formă autentică.
5. Practica de a trăi cu intenție. Să ne folosim capacitățile pentru a atinge țelurile pe care le-am ales.
6. Practica integrității personale. A fi congruent și consecvent cu tine însuți.

În cartea Cum să îmbunătățești stima de sine, Branden explică stima de sine ca fiind: ”la orice nivel, o experiență intimă; constă în nucleul ființei noastre. Este ceea ce eu gândesc și simt pentru mine, nu ceea ce alții gândesc sau simt despre mine. [...] Felul în care ne simțim cu privire la noi înșine afectează în mod decisiv toate aspectele experienței noastre, de la felul în care funcționăm în muncă, iubire sau s*x, până la cm procedăm ca părinți și posibilitățile pe care le avem de a progresa în viață. Răspunsurile noastre în fața evenimentelor depind de cine și ce credem că suntem. Dramele vieții noastre sunt reflexiile viziunii intime pe care o avem despre noi înșine. De aceea stima de sine este cheia succesul sau a eșecului”.💚

Tot Branden, făcând referire la nevoia de a fi aprobați de alții ca motor pentru alimentarea stimei de sine spune: ”Nimeni nu poate respira pentru noi, nimeni nu poate gândi pentru noi, nimeni nu ne poate impune credința și iubirea pentru noi înșine”.💚

Sursa: Allan Percy, Nathaniel Branden

💚Adevărul este o ușă care rămâne deschisă. Nu poți închide această ușă. Poți alege să nu intri. Poți merge în direcția opusă. Dar niciodată nu poți spune: ”Am încercat să intru, dar ușa era închisă”. Ușa nu este niciodată închisă, nici pentru tine, nici pentru altcineva.

Sursa: Paul Ferrini

”Când l-am părăsit, mi-am zis în sinea mea: Sunt mai înțelept decât acest om, căci nici unul dintre noi nu pare să știe ceva măreț și bun; el însă își imaginează că știe ceva, deși nu știe nimic; în timp ce eu, care nu știu nimic, nu-mi imaginez că aș face-o. În această situație neînsemnată par să fiu mai înțelept decât el fiindcă nu-mi imaginez că știu ceea ce nu știu.”

Socrate

”Când vine vorba de lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte de a le face, le învățăm făcându-le....Oamenii devin constructori construind, iar cântăreții la liră cântând la liră.”

Aristotel

🔸Chiar dacă pare că timpul necesar pentru a stăpâni abilitățile de care ai nevoie și a atinge un anumit nivel de expertiză depinde de domeniu și de propriile talente, cei care au cercetat acest subiect înaintează mereu cifra de zece mii de ore. Acesta pare a fi timpul de calitate necesar pentru a atinge cineva un nivel înalt de abilități și se aplică compozitorilor, scriitorilor sau sportivilor. Acest număr are o rezonanță aproape magică sau mistică. Înseamnă că aceste ore petrecute exersând, indiferent de persoană sau de domeniu, duc la o schimbare calitativă în creierul uman. Mintea învață să organizeze și să structureze cantități mari de informații. Având toată această cunoaștere tacită, mintea poate deveni creativă. Chiar dacă numărul de ore pare mare, înseamnă, în general, de la șapte până la zece ani de practică solidă și susținută; aproximativ perioada unei ucenicii tradiționale. Cu alte cuvinte, practica intensă dă numai rezultate și nu produce eșecuri în timp.🔸

Sursa: Robert Green