Logoped Elena Nedelcu

Motricitate, praxis, autonomie, receptiv...asigura copilului ce are nevoie, asigura baza și apoi culege roadele.
Ajuta copilul, drag terapeut. Ajuta-l cu ce are cu adevărat nevoie.
Un copil ce nu are achiziții de baza pe planificare motorie, ce nu stăpânește un minim de coordonare oculomotorie, un copil cu o vizibilă desincronizare senzoriala, un copil cu aceste particularități nu are ce căuta țintuit o ora întreagă pe un scaun, "bagandu i" programe peste programe de cogniție pentru care nu este nici măcar 10% pregătit! Sigur, cu tokeni și cu recompensa peste recompensa poate că stă acolo dar el nu învață așa, nu poate să deprinda abilități când are respectivele particularități.
Plan de creștere pe psihomotricitate, activități de stimulare cognitivă și limbaj introduse printre activitățile motrice, asigurăm o baza pe care clădim alte abilități.
Draga părinte, caută terapia potrivită pentru nevoile copilului tau ❤️
Asociatia Aripi Albastre

Dezvoltare limbaj 2 ani și 6 luni
Comentarii pe carte 💚
Gradinita Micul Vorbaret

"In intervalul de varsta 2-3 ani, un copil:
Asculta si isi aminteste povesti simple cu poze
Intelege instructiunile mai complexe: “Fa ursuletul sa sara!” sau ” Unde este haina lui tati?”
Intelege intrebari simple despre “ce?”, “cine?” si “unde?”
Foloseste pana la 300 cuvinte
Alatura 4-5 cuvinte pentru a forma propozitii scurte, cm ar fi “vreau multa apa” sau “mi-a luat mingea”.
Intreaba mult. Vor dori sa stie numele tuturor obiectelor pe care le intalnesc si sa invete cuvinte noi
Foloseste cuvinte de actiune si substantive: “alearga”, “cazatura”
Foloseste plurale simple prin adaugarea literei “i” la sfarsitul cuvintelor: “masini”, ”pantofi”, dar si “haini”
Foloseste o varietate mai mare de sunete in vorbire, insa multi copii vor scurta cuvintele mai lungi spunand “nana” in loc de “banana”. Pot avea probleme si cand cuvintele implica mai multe sunete, folosind “gamazin” in loc de “magazin”
Are probleme in rostirea sunetelor dificile “ci”, “r, “l”, mai ales in interiorul cuvintelor. Insa, cei care il cunosc, il vor intelege
Se joaca mai mult cu alti copii si imparte mai multe jucarii
Cateodata pare a se balbai sau impotmoli pentru ca incearca sa-si impartaseasca ideile inainte ca limbajul sa il ajute sa se exprime. Este o situatie perfect normala, in care trebuie sa fii rabdatoare, sa-i acorzi timpul de care are nevoie pentru a reusi sa-ti comunice ce are de spus si sa-l asculti pana la capat.

Cum il ajuti:
Adaugand cuvinte noi la cele deja exprimate de copil ii vei arata cm se alatura cuvintele intr-o propozitie. Daca spune “parul papusii”, adauga “piaptana parul papusii”. Regula este: adauga 1-2 cuvinte la fiecare alaturare incercata de micut.
Copiilor le place sa ajute. Ofera-le sansa sa dea o mana de ajutor in sarcinile zilnice, prilej pentru a numi obiectele si a vorbi despre actiunile voastre.
Foloseste papusi si imagini pentru a ajuta copilul sa asculte povestile. Repeta-i povestea de mai multe ori, il vei ajuta sa inteleaga si sa memoreze cuvintele.
Spune-i intotdeauna care este varianta corecta a unui sunet sau cuvant. Ii ajuta daca au probleme in a rosti anumite cuvinte. Daca-l corectezi sau il pui sa repete ce a spus, mai rau il vei supara si se va simti nesigur. Doar repeta ceea ce a spus folosind sunetele si cuvintele corecte. In timp, se va descurca si singur, fara ajutorul tau.

Consulta un specialist daca:
Copilul arata sau indica ceea ce isi doreste, in loc sa numeasca
Spune doar cuvinte simple, fara a le uni intr-o scurta propozitie
Raspunde incet instructiunilor tale
Se multumeste sa ii arati de fiecare data ce are de facut in loc sa faca de unul singur
Nu intelegi mare parte din ceea ce spune."
Sursa text: www.mamica.ro

Un an in padure - Descriere pe carte Un an in padure - aveam aceasta carte de 1 an de zile si inca e in topul preferintelor micutului.Micutul avea aici 2 ani si jumatate :)Ne gasiti si aici: htt...

Cu micuții la muzeu 💚
Campanie de promovare a învățării active în rândul micuților 🌳❤️
Îmbogățim cunoștințele generale și dezvoltam vocabularul copilului în primii ani de viata prin stimularea armonioasa oferita în mediul de acasa.
Experientele noi de învățare, activitățile în natura si vizitarea muzeelor sunt importante în mica copilărie.
Va recomand astăzi un muzeu minunat aflat în Gradina Botanica București.
Micuțul meu a fost foarte incantat de prima vizita și am tot revenit la acest muzeu iar gradina exterioara și serele sunt des vizitate de noi, ne place foarte mult gradina botanica! 💚
Vizitarea Muzeului Botanic reprezintă o buna ocazie pentru a invata concepte noi si a înțelege mai bine noțiuni ce țin de aria de științe ale naturii. 🌱🍀
Vizitați Muzeul Botanic 💚🌿🌻

🩵

Campanie de constientizare 🌞🌱
Apraxia verbala la copil 💚

💙

𝘾𝙪𝙢 “𝙖𝙥𝙖𝙧𝙚” 𝙡𝙞𝙢𝙗𝙖𝙟𝙪𝙡?

Am întâlnit foarte multe familii/părinți ai copiilor neurotipici sau ai celor cu cerințe speciale care pur și simplu așteaptă ca limbajul să ”apară”, copilul să vorbească de pe-o zi pe alta în propoziții/ fraze, să povestească, fără vreo implicare sau efort din partea celor din jur.

Am o veste pentru toți: copiii nu vorbesc peste noapte, nu vorbesc datorită unui sirop și nici mersul în colectivitate nu este întotdeauna soluția pentru toți.

𝙇𝙞𝙢𝙗𝙖𝙟𝙪𝙡 𝙨𝙚 𝙘𝙤𝙣𝙨𝙩𝙧𝙪𝙞𝙚ș𝙩𝙚 𝙢𝙖𝙞 𝙖𝙡𝙚𝙨 𝙥𝙧𝙞𝙣:

👨‍👨‍👧‍👦𝐑𝐞𝐥𝐚ț𝐢𝐚 𝐩ă𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞-𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥: e baza, temelia tuturor comportamentelor bune și mai puțin bune. Dacă relația celor doi este precum un drum cu pietre pe care îți este greu să mergi, (pietre= frustrare, frică, anxietate, așteptări nerealiste, epuizare psihică și emoțională a părintelui, părintele dă importanță altor lucruri și nu relației lor) acesta creează răni și suferință.
Aceste ”lovituri de pietre” se traduc prin ignorarea intențiilor de comunicare ale copilului sau pur și simplu sunt neobservate. Contactul dur, pe termen lung, duce în timp la evitarea sau conectarea emoțională superficială a adultului cu copilul, mai puține ocazii de joacă sau timp petrecut împreună (adică mai puține ocazii de învățare).

Cum se vede din exterior?

Copilul poate fi lăsat mai mult în fața televizorului, telefonului, acaparat de o multitudine de jocuri cu sunete sau mai mult, lăsat să facă ce vrea, ignorat. De ce? Pentru că atunci când se întâlnesc (adult- copil) ies scântei.

🤝 𝐑𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥: văd des în parc/ pe stradă, în alte familii, copii ignorați, copii cărora părinții nu le vorbesc despre ce se întâmplă, ce urmează să se întâmple, nu le povestesc despre ceea ce fac, de ce fac, cm a fost ziua lor, nu vorbesc despre ceea ce vede/aude copilul...pur și simplu copilul este ”cărat” de colo-colo și mai mult, nu are dreptul să se împotrivească sau să negocieze, este un spectator al vieții lui.

𝘾𝙪𝙢 î𝙣𝙙𝙧𝙚𝙥𝙩ă𝙢 𝙖𝙘𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙡𝙪𝙘𝙧𝙪𝙧𝙞?

❤️ Implicarea:
- a fi cu copilul în mod real, în lumea lui, a te juca cm spune el, a-i da voie să conducă jocul, a-i permite să facă lucrurile așa cm dorește el.
- a-l implica în activitățile părintelui: gătit, strâns-pus masa, curățenie, treburi prin curte, meșteșugării.
- a-i permite să exploreze și să folosească obiectele adulților.
❤️ Așteptările realiste
- a cunoaște perioada de dezvoltare în care se află
- a fi informat cu ce achiziții/ abilități ar trebui să aibă un copil la vârsta X
- a-ți vedea propriul copil, așa cm este el, a știi ce-l declanșează și ce-l liniștește

Toate aceste recomandări au nevoie de răbdare, de un părinte conectat cu sine, ce reușește să-și controleze anxietățile și poate accepta copilul așa cm este el.

⚖️ În cabinet, înainte să aplic orice strategie, tehnică, metodă de logopedie țin foarte mult la dezvoltarea unei relații terapeutice bazată pe încredere și respect. De multe ori ea se realizează mai repede (pentru copiii care cunosc deja ce înseamnă un atașament securizant) sau mai lent (sunt acei copii cărora le este teamă și nu știu la ce să se aștepte, de aceea de multe ori ei testează limitele celuilalt).

𝘾𝙪𝙢 𝙫𝙞 𝙨𝙚 𝙥𝙖𝙧𝙚 𝙖𝙘𝙚𝙖𝙨𝙩ă 𝙖𝙗𝙤𝙧𝙙𝙖𝙧𝙚? 𝙎𝙚 𝙥𝙤𝙩𝙧𝙞𝙫𝙚ș𝙩𝙚 𝙙𝙤𝙢𝙚𝙣𝙞𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙣𝙤𝙨𝙩𝙧𝙪?

Părinții isi pot invata copilasii sa fie empatici, sa raspunda cu compasiune la emotiile si nevoile celorlalti prin exemplul propriu precum si prin jocuri simbolice in care se abordeaza acest aspect, prin citirea de povesti si prin existenta unei comunicari blânde.
Sa ne jucam cât mai mult timp cu micuții si sa le oferim lor (si noua!) momente frumoase împreună 💞
Micuțul avea aici 2 ani și jumătate. ❤️

Empatie

1 an si 6 luni- copil cu dezvoltare neurotipica
Repere în dezvoltarea cognitiva
- Imita acțiunile simple ale adultului
- Se joacă cu jucăriile într-un mod simplu, cm ar fi împingerea unei mașinuțe de jucărie
- Poate construi un turn din 3 cuburi mari prin imitație
-Pune și scoate obiecte dintr-o cutie, făcând oarecum diferență între diverse mărimi
- Știe utilitatea unor obiecte precum cana, lingură
- Îşi aminteşte locul diverselor obiecte preferate
- Îi place să i se citească

Sorter: Joc de motricitate si stimulare cognitiva- 1 an si 6 luni https://www.facebook.com/Miculvorbaret/In aceasta etapa de varsta am realizat cu micutul multe activitati de motricitate, cu elemente din natura sau folosind...

1 an și 6 luni - copil cu dezvoltare neurotipica
Limbaj receptiv și expresiv ❤️

Joc incastru - 1 an si 6 luni (18 luni) Jocurile de motricitate sunt minunate in primii 2 ani de viata, in fucntie de preferintele micutilor puteti sa va jucati cu incastre cu vehicule, animale sau...

Autism
Stimularea limbajului 💙
Asociatia Aripi Albastre

Predarea cererilor la copilul cu autism Material video adresat parintilor, cu sfaturi privind modalitati de a stimula cererile la copilul care inca nu are insusita aceasta abilitate.Rog sa se pastr...

Importanta relației de atașament mama-copil 💞

Psihologul Harry Harlow a studiat importanta relatiilor afective in copilarie, in studiile sale a intreprins experimente cu maimutele Rhesus.

Harlow a separat confortul („alinarea”) de mâncare și a "construit" două "mame”: o mama din sârmă, rece, care avea montată o sticlă cu suzetă pentru alăptarea puiului și o alta mama din cârpă material plușat, fără sursă de alăptare, dar cu sursă de căldură (bec montat în interior).

Confortul a fost cel care "a câștigat” (puiul petrecea o oră pe zi la mama care-l hrănea și optsprezece ore agățat de mama care il alina: când i s-a arătat ceva înfricoșător (o jucărie mecanică) acesta s-a refugiat la pieptul mamei de pluș (și nu la mama de sârmă) agățându-se strâns cu mânuțele sale de material.

În comentarii video cu experimentele respective și concluziile psihologului.

* Traducerea o am preluata și salvata, ușor modificata de mine, din păcate nu îmi amintesc sursa( mulțumesc traducatorului).