ANOSR

Pe 21 septembrie celebrăm Ziua Internațională a Păcii, o zi dedicată reducerii violenței și promovării armoniei între națiuni. Instituită de Națiunile Unite în 1981, această zi invită la încetarea conflictelor și la un minut de reculegere în memoria victimelor războaielor și violenței.

Anul acesta se marchează și 25 de ani de la adoptarea Declarației și Programului de Acțiune pentru o Cultură a Păcii, subliniind valori esențiale precum respectul pentru drepturile omului, justiție, democrație, nonviolență și diversitate culturală.

ANOSR susține inițiativele care promovează pacea și colaborarea între comunități, fiind alături de tineri în demersurile lor de a construi o lume mai tolerantă și solidară.

Prin intermediul campaniei „Noi știm ce vrem, dar cine își asumă?”, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) își propun să creeze un context de dialog între reprezentanții elevilor, studenților și tinerilor și candidații la alegerile parlamentare și prezidențiale, cu scopul de a aduce în atenția viitorilor factori de decizie nevoile reale ale beneficiarilor sistemului educațional din România și ale tinerilor, astfel încât aceste deziderate să reprezinte priorități-cheie în programele de guvernare pe care candidații și le asumă pentru un potențial mandat.

ANOSR, CTR și CNE solicită partidelor politice, coalițiilor și candidaților independenți să demonstreze faptic și fără echivoc, prin planurile de guvernare și prin angajamentele luate, că vor acționa ferm pentru a produce schimbări pozitive relevante în domeniul educației și în sectorul de tineret.

Pentru a facilita acest proces, înaintăm astăzi, 19.09.2024, 14 priorități majore ale elevilor, studenților și tinerilor, de natură să soluționeze deficiențele identificate în sistemul educațional și în sectorul de tineret, urmând ca ulterior ANOSR, CTR și CNE să publice o serie de solicitări specifice pentru fiecare prioritate.

Prioritățile majore pe care cele trei structuri le aduc în atenția viitorilor decidenți sunt următoarele:

❗Finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ, care să încurajeze performanța și competitivitatea și care să asigure dezvoltarea infrastructurii în raport cu nevoile beneficiarilor;

❗Instituții de învățământ superior sigure, transparente, în care meritocrația, responsabilitatea publică, managementul universitar lipsit de ingerințe politice și toleranța zero față de orice abatere de la normele de etică reprezintă principii de bază în organizarea și funcționarea universităților;

❗Un sistem de învățământ superior echitabil, accesibil și incluziv, prin intermediul căruia toți beneficiarii direcți ai actului educațional să dispună de mecanisme corespunzătoare de sprijin adaptate specific nevoilor acestora și în care măsurile sociale și reducerea abandonului universitar să reprezinte priorități cheie pe agenda de dezvoltare;

❗Un proces educațional în care principiile fundamentale ale învățământului centrat pe student reprezintă o prioritate în activitatea de predare-învățare și un mediu universitar în care studenții sunt tratați drept parteneri egali, fiind implicați în mod real în toate procesele decizionale, la toate nivelurile;

❗Integrarea componentelor de internaționalizare, sustenabilitate și digitalizare în toate activitățile și procesele de administrare și funcționare a instituțiilor de învățământ superior din România, precum și promovarea acestora în rândul tuturor membrilor comunității universitare, inclusiv prin dezvoltarea competențelor verzi și a competențelor digitale;

❗Dezvoltarea de mecanisme diverse și adaptate nevoilor specifice ale comunităților cu risc crescut de abandon școlar, pentru a stimula atât participarea copiilor și tinerilor la educație, cât și implicarea familiilor acestora și a cadrelor didactice în combaterea fenomenului;

❗Dezvoltarea de programe de educație și formare dedicate părinților, cadrelor didactice și angajaților instituțiilor publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, pentru a consolida relația școală-familie-comunitate și pentru a sprijini părinții în relaționarea cu elevii și cu școala;

❗Asigurarea unor medii sigure și non-violente de învățare în cadrul unităților de învățământ preuniversitar și crearea de mecanisme diverse de reducere și combatere a violenței școlare;

❗Centrarea curriculumului din învățământul preuniversitar pe competențe, prin actualizarea planurilor-cadru, reforma examenului de bacalaureat și formarea cadrelor didactice în sensul desfășurării de activități de învățare, predare și evaluare destinate formării de competențe-cheie;

❗Implicarea tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în toate procesele decizionale și consultative de la nivel național, asigurarea unui cadru de dialog constant cu factorii de decizie și extinderea drepturilor tinerilor, în special în raport cu procesul electoral;

❗Combaterea abuzurilor asupra tinerilor pe piața muncii, în special din punctul de vedere al remunerației inechitabile, și implementarea unor politici specifice de sprijin a tinerilor antreprenori, inclusiv prin programe de finanțare europeană;

❗Susținerea accesului tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în procesele decizionale privind sustenabilitatea și schimbările climatice, precum și educarea și formarea tinerilor cu privire la aceste aspecte;

❗Facilitarea accesului tinerilor la servicii de sănătate mintală și servicii medicale adaptate nevoilor acestora și dezvoltarea de politici de prevenție și tratament pentru sprijinirea tinerilor care suferă de adicții;

❗Susținerea unei reprezentări politice corespunzătoare a persoanelor aparținând minorităților, precum și protejarea drepturilor și facilitarea accesului acestor comunități la servicii sociale.

Toți candidații la alegerile parlamentare și prezidențiale sunt invitați să își asume cele 14 priorități ale elevilor, studenților și tinerilor, precum și solicitările specifice ce urmează să le fie înaintate și detaliate în comunicatele ulterioare, și să le includă în programele lor politice, alături de asumarea că într-un potențial mandat acestea vor fi susținute și implementate la nivel național.

Dacă vrei să fii la curent cu propunerile specifice pe care ANOSR, CTR și CNE urmează să le înainteze în spațiul public, precum și cu privire la demersurile viitoare desfășurate în cadrul campaniei, stai cu ochii pe paginile noastre pentru mai multe informații.

Anul schimbărilor continuă! În curând vor debuta campaniile electorale, urmate de ziua alegerilor.

Postarea de astăzi are scopul de a-ți prezenta informații și de a-ți răspunde unor întrebări despre următorul set de alegeri din acest an - alegerile parlamentare și prezidențiale.

În 2024, implicarea tinerilor contează mai mult ca oricând! Este șansa ta de a influența deciziile politice, de a proteja democrația și de a-ți asuma responsabilitatea civică. Împreună, putem modela viitorul societății!

Demersul face parte din proiectul „Viitorul prin ochii tinerilor” (VOT), finanțat prin programul Corpul European de Solidaritate, Acțiunea Proiecte de Solidaritate.

Astăzi celebrăm Ziua Internațională a Alfabetizării, un moment dedicat conștientizării importanței alfabetizării la nivel global și local.

Înființată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în 1966, această zi accentuează faptul că alfabetizarea este un drept fundamental al fiecărui om, o bază pentru a dobândi cunoștințe, abilități și valori care contribuie la o societate mai justă, pașnică și durabilă.

Deși alfabetizarea globală a crescut în ultimele decenii, peste 773 de milioane de adulți încă se confruntă cu provocări în acest domeniu, două treimi dintre aceștia fiind femei. Acest lucru ne reamintește cât de vital este să investim în educație și să susținem inițiativele locale și internaționale pentru a construi un viitor mai bun.

ANOSR încurajează promovarea oricărei inițiative și efort depus de către programele care își propun eliminarea analfabetismului.

Într-un mediu universitar în care instituțiile de învățământ superior ar trebui să reprezinte spații sigure pentru beneficiarii direcți ai actului educațional, sesizăm cu îngrijorare faptul că lipsa generală de interes în ceea ce privește prevenția și combaterea hărțuirii a făcut ca, până în momentul de față, fenomenul să fie tratat cu superficialitate, existând o reticență clară în a adopta măsuri concrete cu privire la acest subiect.

Având în vedere cazurile de hărțuire, hărțuire sexuală și violență psihologică sesizate în ultimele săptămâni și dezbătute în spațiul public, este evident că în prezent ne confruntăm cu o criză reală la nivelul învățământului superior, ale cărei efecte impactează în mod negativ parcursul academic al studenților.

De-a lungul activității sale de reprezentant legitim al tuturor studenților din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) s-a poziționat ferm împotriva oricăror astfel de acțiuni întreprinse asupra membrilor comunității universitare, raționament pentru care, încă din anul 2022, federația a demarat acțiuni de promovare și conștientizare a importanței combaterii hărțuirii în universități, accentuând gravitatea lipsei unor mecanisme clare de prevenție și combatere a fenomenului la nivelul instituțiilor de învățământ superior din România.

Tragem un semnal de alarmă cu privire la necesitatea de a aborda această problemă cu maximă seriozitate și de a elabora cu celeritate măsuri legislative care să contribuie la fundamentarea unui cadru normativ în care asigurarea unui mediu universitar lipsit de acte de hărțuire, hărțuire sexuală și discriminare de orice fel reprezintă o prioritate.

În lumina celor prezentate, considerăm imperioasă dezvoltarea unor mecanisme concrete care să poată fi operaționalizate în procesul de combatere a fenomenului și care nu doar să soluționeze problema la nivel declarativ, pentru a asigura încrederea membrilor comunității universitare în structurile cu responsabilități în domeniul integrității academice.

ANOSR susține vehement principiul toleranței zero față de orice fapte de natură să afecteze demnitatea umană sau integritatea fizică sau psihică a membrilor comunității universitare și continuă demersurile pentru conturarea unui cadru legislativ care să garanteze un mediu universitar sigur, lipsit de orice formă de abuz.

Susține și tu demersurile ANOSR și nu-i lăsa să-ți ia culoarea!

-iLăsaSăÎțiIaCuloarea

În urma Adunării Generale Ordinare desfășurate în perioada 14-18 august 2024, în cadrul Forumului Organizațiilor Studențești din România, avem plăcerea de a vă prezenta Biroul de conducere și Comisia de cenzori ale Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) pentru mandatul 2024-2025:

Președinte: Sergiu COVACI (delegat de Organizația Studenților din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca)

Vicepreședinte executiv: Octavian SAUCIUC (delegat de ASLS România)

Vicepreședinte educațional: Andi ALUPEI (delegat de OSUBB Cluj-Napoca)

Vicepreședinte educațional: Antonio STAN (delegat de Liga Studenților Tg. Mureș)

Vicepreședinte educațional: Ioana SPOIALĂ (delegată de ASPSE)

Vicepreședinte dezvoltare organizațională: Robert BARANOV (delegat de Asociația Studențească Philos)

Vicepreședinte relații internaționale: Daciana POP (delegată de SSE)

Vicepreședinte relații publice: Ioana SAMSON (delegată de Asociația Studenților din Universitatea Suceava - ASUS)

Vicepreședinte proiecte: Bianca MIRICĂ (delegată de Asociaţia Studenţilor în Drept)

Cenzor: Tamara CIOBANU (delegată de LSUA Alba Iulia)

Cenzor: Paul STIEGELBAUER (delegat de Liga AC)

Noua echipă va demara în perioada următoare o serie de întâlniri pentru a stabili direcțiile de acțiune ale federației în mandatul proaspăt început. Continuăm istoria reprezentării studențești, pregătiți să abordăm provocările ce ne așteaptă în acest mandat.

În perioada 14-18 august s-a desfășurat Adunarea Generală din cadrul Forumului Organizațiilor Studențești din România, eveniment în care au aderat 3 noi organizații membre la ANOSR:

ASD-UC

Liga Studenților de la Filosofie Iași - LSFI

Asociația Studențească „HISTORIPOL”

Dorim să le urăm „bun venit” în federație și sperăm să avem parte de o colaborare cât mai productivă în viitor!

Odată cu finalul Forumului Organizațiilor Studențești din România, Biroul de conducere ANOSR încheie cu succes mandatul 2023-2024, marcând un an plin de provocări și realizări pe măsură.

ANOSR s-a implicat activ în elaborarea noului Cod al Drepturilor și Obligațiilor Studentului, a înaintat propuneri cu privire la actele normative subsecvente cu impact asupra studenților, a demarat inițiative în vederea promovării dezvoltării sustenabile în mediul universitar și a luptat pentru echitate în accesul la educație. De asemenea, federația a desfășurat diverse campanii pentru a încuraja participarea tinerilor la vot, a promovat nevoile tinerilor studenți și a finalizat numeroase proiecte care au avut un impact pozitiv asupra studenților din toată țara.

Acum, în ultima zi a mandatului 2023-2024, mulțumim membrilor Biroului de conducere ANOSR:

🌟 Oana Alexandra Țînțar, președinte
🌟 Sergiu Covaci, vicepreședinte executiv
🌟 Ioana Spoială, secretar general
🌟 Andi Alupei, vicepreședinte educațional
🌟 Antonio Stan, vicepreședinte educațional
🌟 Daciana Pop, vicepreședinte relații internaționale
🌟 Octavian Sauciuc, vicepreședinte proiecte

Suntem recunoscători pentru echipa unită și dedicată a Biroului de conducere din acest mandat și privim cu încredere spre viitor, fiind pregătiți să continuăm reprezentarea intereselor studenților la nivel național! Împreună reprezentăm viitorul!

În cadrul Forumului Organizațiilor Studențești din România, peste 70 de lideri ai studenților din întreaga țară s-au întâlnit cu doamna Natalia-Elena Intotero, Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTEȘ), pentru o dezbatere cu privire la activitatea Caselor de Cultură ale Studenților și la provocările întâmpinate de tinerii studenți. La întâlnire a fost prezent și domnul prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Reprezentanții studenților din întreaga țară au evidențiat o serie de probleme și nevoi în ceea ce privește relaționarea dintre organizațiile studențești și CCS, dar și posibilitatea de a implica instituțiile de învățământ superior în coordonarea și gestionarea activității acestora.

Un prim aspect expus de către liderii studenților se referă la lipsa consultării organizațiilor studențești din unele centre universitare cu privire la elaborarea calendarului de acțiuni al Caselor de Cultură ale Studenților. Rațiunea inițiativelor CCS-urilor este de a răspunde nevoilor beneficiarilor direcți, astfel încât este imperioasă existența unor analize de nevoi ale studenților și a consultărilor cu organizațiile studențești în vederea fundamentării calendarului de activități.

O altă problemă semnalată în cadrul întâlnirii vizează trenarea procesului de alegere a studenților reprezentanți în Consiliile de administrație ale CCS din 3 centre universitare. Mai mult decât atât, în cadrul unor CCS, studenții reprezentanți din conducerile acestora sunt implicați pur declarativ, limitându-se capacitatea de a contribui la luarea deciziilor prin neconvocarea ședințelor sau restrângerea accesului la documentele puse pe ordinea de zi.

În lumina celor discutate, liderii studenților au solicitat implicarea MFTEȘ în respectarea legii și asigurarea participării reale a studenților în toate procesele decizionale ale CCS. În același timp, s-a solicitat Ministerului monitorizarea activității Caselor de Cultură ale Studenților, încât inițiativele implementate de acestea să răspundă nevoilor reale ale studenților.

Un alt subiect dezbătut a fost administrarea Caselor de Cultură ale Studenților. Doamna ministru Natalia-Elena Intotero a prezentat faptul că una dintre opțiunile pe care le are în vedere pentru descentralizarea administrării CCS presupune preluarea acestora de către autoritățile publice locale. Reprezentanții studenților au expus o opțiune alternativă în acest sens, respectiv coordonarea Caselor de Cultură de către instituțiile de învățământ superior, într-o formulă similară coordonării CCS-urilor anterior anului 2004. Propunerea a fost înaintată de ANOSR încă din anul 2013, moment în care s-au evidențiat avantajele în ceea ce privește profesionalizarea Caselor de Cultură ale Studenților, eficientizarea și apropierea activității lor de nevoile reale ale studenților, dezvoltarea informării și a comunicării cu studenții și creșterea gradului de participare a studenților la acțiunile CCS. În cadrul acestei discuții, domnul rector prof. univ. dr. Mihai Dimian a intervenit, oferind ca exemplu de bună practică în acest sens Casa de Cultură a Studenților din Suceava, a cărei activitate este gestionată de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, studenții fiind astfel implicați în toate procesele decizionale ale CCS. Doamna ministru și-a exprimat deschiderea cu privire la propunerile formulate, accentuând dorința de a identifica o soluție adaptată la nevoile și contextul local al fiecărei Case de Cultură a Studenților.

Întâlnirea a continuat cu discuții referitoare la revizuirea prevederilor metodologiilor privind organizarea taberelor studențești și a concursului național de proiecte de tineret și studenți. Doamna ministru și-a exprimat intenția de a constitui un grup de lucru cu acest scop, fiind agreată necesitatea de a urgenta derularea întregului proces.

ANOSR salută disponibilitatea și deschiderea doamnei ministru de a participa la această dezbatere cu liderii studenților și va înainta cât mai curând Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse propunerile federației în legătură cu reorganizarea Caselor de Cultură ale Studenților și cu modificarea actelor normative relevante pentru tinerii studenți, împreună cu raportul ANOSR privind implementarea Programului Național de Tabere Studențești 2023-2024.

Ieri, 08.08.2024, a avut loc deschiderea oficială a celui mai mare și complex eveniment studențesc din țară, Forumul Organizațiilor Studențești din România (FOSR), organizat la Suceava, de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), cu sprijinul Asociației Studenților din Universitatea Suceava (ASUS).

La ceremonia de deschidere au luat cuvântul:
🔹prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava
🔹Lana Par, vicepreședinte al Organizației Europene a Studenților (ESU)
🔹Mircea Meriacri, președintele Consiliului Tineretului din România (CTR)
🔹Rafaela Barac Bologa, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor (CNE)
🔹Paula Bodlev, președintele Federației Tinerilor Basarabeni (FTB)
🔹Andrei Radu, președintele Asociației Studenților din Universitatea Suceava (ASUS)
🔹Oana Alexandra Țînțar, președinte ANOSR

Timp de 12 zile, evenimentul reunește peste 550 de reprezentanți ai studenților din întreaga țară, din peste 100 de organizații studențești, care vor discuta despre interesele, problemele și nevoile studenților din România, cu scopul de a identifica soluții pentru dezvoltarea învățământului superior și de a trasa liniile directoare pentru activitatea federației în următorul mandat.

Programul proiectului va include și sesiuni de formare destinate dezvoltării organizațiilor membre în vederea creșterii capacității acestora de a reprezenta studenții la nivel local, precum și o serie de dezbateri și ateliere dedicate consolidării abilităților participanților de a fi membri activi ai societății.

În contextul adoptării noului Cod al drepturilor și obligațiilor studentului, precum și al necesității de a implementa noile mecanisme și prevederi introduse prin modificarea acestuia, participanții vor contribui direct la conturarea unei viziuni comune cu privire la operaționalizarea planurilor de măsuri remediale și a structurilor de monitorizare a respectării prevederilor codului. Din aceeași perspectivă a contextului, beneficiarii proiectului vor fi implicați în identificarea și delimitarea dezideratelor tinerilor, cu scopul de a formula revendicările ANOSR ce vor urma să fie înaintate candidaților la alegerile parlamentare și prezidențiale.

Totodată, având în vedere numeroasele cazuri de hărțuire sexuală sesizate la nivelul instituțiilor de învățământ superior și demersurile realizate de ANOSR în privința combaterii fenomenului, liderii studenților vor fi implicați în elaborarea unor mecanisme specifice de combatere și prevenție care să poată fi implementate în universitățile lor de proveniență.

FOSR reprezintă un moment cheie în care ANOSR, în calitate de reprezentant al tuturor studenților din România, își alege noul Birou de Conducere și își evaluează activitatea din ultimul mandat, iar în baza celor identificate, își adaptează viziunea și acțiunile în funcție de nevoile reale ale studenților.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a transmis astăzi, 07.08.2024, Ministerului Educației o serie de propuneri cu privire la modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 și a Hotărârii nr. 305/2024 privind aprobarea Codului-cadru de etică și deontologie universitară.

Având în vedere numeroasele cazuri de hărțuire sexuală, sesizate la nivelul instituțiilor de învățământ superior din România, care au apărut pe agenda publică în perioada recentă, ANOSR a formulat un set de propuneri destinate completării prevederilor actelor normative relevante pentru prevenția și combaterea fenomenului. Cadrul legislativ național trebuie să prevadă definiții cuprinzătoare și mecanisme specifice pentru a putea reduce posibilitatea ca alte cazuri de hărțuire și violență psihologică să aibă loc la nivelul învățământului superior.

Asigurarea unui spațiu de învățământ lipsit de orice acțiune ce poate pune în pericol integritatea fizică sau psihică a membrilor comunității universitare a constituit întotdeauna o prioritate în activitatea federației. La nivelul Legii nr. 199/2023, ANOSR solicită modificarea definiției hărțuirii sexuale, în vederea eliminării necesității caracterului repetitiv al unei fapte pentru ca aceasta să fie considerată hărțuire sexuală și pentru a exprima specificul faptelor de hărțuire sexuală din mediul academic, încadrate distinct față de infracțiunea de hărțuire sexuală prevăzută în Codul Penal. De asemenea, o a doua sugestie înaintată de federație se referă la extinderea sancțiunilor pentru abaterile de la normele de etică și deontologie universitară aplicabile personalului didactic și de cercetare de la nivelul instituției de învățământ superior, încât acestea să prevadă și sancțiuni specifice pentru actele de hărțuire sexuală.

În ceea ce privește Codul-cadru de etică şi deontologie universitară, printre propunerile transmise de ANOSR putem enumera:
▪️ Reglementarea necesității instituțiilor de învățământ superior de a implementa activ politici specifice, măsuri distincte și mecanisme concrete de combatere și prevenție a hărțuirii, inclusiv sexuale, la nivelul universității;
▪️ Introducerea definițiilor hărțuirii, hărțuirii sexuale și a discriminării de gen în Codul-cadru de etică şi deontologie universitară;
▪️ Asigurarea posibilității tuturor membrilor comunității universitare de a înainta sesizări către Comisia de etică, în format online;
▪️ Introducerea posibilității membrilor comunității universitare de a formula sesizări cu privire la abaterile de etică și integritate academică săvârșite asupra altor persoane;
▪️ Protejarea membrilor comunității universitare care sesizează abateri de etică, pentru a evita apariția consecințelor nefavorabile asupra acestora;
▪️ Reglementarea admisibilității sesizărilor anonime cu privire la abaterile de etică și deontologie universitară;
▪️ Prioritizarea soluționării sesizărilor care vizează siguranța și demnitatea membrilor comunității universitare, precum și a celor care vizează reprezentanți din conducerea instituției de învățământ superior;
▪️ Reglementarea posibilității Comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior de a se autosesiza și de a demara procedurile de cercetare în consecință;
▪️ Includerea posibilității Comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior de a suspenda un membru al comunității universitare de la susținerea activităților didactice pe durata cercetării faptei, în cazul în care s-a înaintat asupra sa o sesizare cu privire la săvârșirea unei fapte de hărțuire, violență sau agresiune;
▪️ Reglementarea obligației personalului didactic, auxiliar și de cercetare de a sesiza Comisiei de etică toate abaterile de care au cunoștință și care vizează discriminarea sau hărțuirea unui student, cu acordul persoanei vătămate;
▪️ Includerea unor prevederi specifice care să definească acțiunile de hărțuire și abuzul de autoritate drept abateri de etică;
▪️ Reglementarea unor sancțiuni specifice abaterilor care constau în acte de hărțuire sexuală;
▪️ Reglementarea sancționării membrilor comunității universitare care ajută făptuitorul în scopul ascunderii actelor de hărțuire sau a persoanelor care ocupă funcții de conducere cu responsabilități în combaterea faptelor de hărțuire și nu își îndeplinesc obligațiile în acest sens;
▪️ Reglementarea obligației instituțiilor de învățământ superior de a asigura consiliere psihologică și alte forme de sprijin pentru victimele abuzului sau hărțuirii;
▪️ Reglementarea obligației instituțiilor de învățământ superior de a realiza semestrial cel puțin o prezentare publică pentru studenți cu privire la rolul Comisiei de etică, prevederile Codului de etică și mecanismele de sesizare a abaterilor de la normele de etică puse la dispoziție comunității universitare;
▪️ Introducerea responsabilității instituțiilor de învățământ superior de a implementa mecanisme distincte în ceea ce privește protecția și sprijinirea victimelor abuzului sau hărțuirii, inclusiv de natură sexuală.

ANOSR solicită Ministerului Educației, Guvernului României și Parlamentului României, integrarea propunerilor federației în Legea învățământului superior și în Codul-cadru de etică, în vederea asigurării unui cadru legislativ național care prevede mecanisme concrete pentru prevenirea și combaterea fenomenului de hărțuire sexuală din mediul universitar, susținând o politică de zero toleranță pentru orice faptă care poate pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a membrilor comunității academice.

În perioada 17-24 iulie 2024 a avut loc Sesiunea de formare a studenților evaluatori ARACIS, una dintre cele mai avansate sesiuni de formare la nivel național în domeniul educațional. Evenimentul a fost organizat în București de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, cu sprijinul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.

Pe durata acestei săptămâni, studenți din mai multe centre universitare au învățat noțiuni fundamentale despre asigurarea calității în instituțiile de învățământ superior și au luat parte la o simulare a unei misiuni de evaluare externă a calității în urma căreia au redactat un raport de evaluare, în echipe.

Sesiunea s-a finalizat cu evaluarea competențelor deprinse de participanți, urmând ca studenții care vor îndeplini criteriile de evaluare să devină membri în Registrul Național al Evaluatorilor - Studenți al ARACIS (RNE-S) și să poată participa la misiunile de evaluare externă desfășurate de ARACIS.

Ne bucurăm să avem alături de ANOSR o nouă generație de studenți evaluatori și sperăm să aibă parte de misiuni de evaluare a calității programelor și domeniilor de studii și a instituțiilor de învățământ superior cu cât mai mult impact asupra asigurării calității în învățământul românesc.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) condamnă vehement acțiunile de manipulare, hărțuire sexuală și violență psihologică pe care prof. univ. dr. Alfred Bulai, cadru didactic la Școala Națională de Științe Politice și Administrative, le-a întreprins conform celor semnalate de investigația jurnalistică publicată ieri, 28.07.2024, de redacția Snoop. În lumina acestor întâmplări, anunțăm retragerea titlului de Profesor Bologna, acordat de ANOSR cadrului didactic în cadrul Galei Profesorului Bologna din anul 2009.

În procesul de acordare a distincției de Profesor Bologna, orice student din România poate nominaliza un cadru didactic, în cazul în care studentul consideră că acesta respectă toate principiile învățământului centrat pe student. Cadrele didactice nominalizate sunt ulterior evaluate de către o echipă de studenți evaluatori care analizează anonim stilul de predare, calitatea de dascăl și îndrumător și validează asumarea acestora față de responsabilitatea de a asigura un spațiu adecvat educației, lipsit de orice formă de discriminare sau abuz. În acest proces sunt consultați și intervievați și studenții cadrului didactic nominalizat. La momentul respectiv, din toate etapele parcurse în vederea acordării titlului, nu a ieșit la suprafață nicio sesizare privind derapajele cadrului didactic.

Instituțiile de învățământ superior din România ar trebui să reprezinte spații sigure, în care protejarea drepturilor fundamentale ale omului este un principiu de bază în ceea ce privește organizarea procesului educațional. Din acest raționament ANOSR, în calitate de reprezentant al tuturor studenților din România, a abordat mereu o politică de toleranță zero față de orice tip de hărțuire sau discriminare de gen și, de-a lungul timpului, s-a poziționat ferm împotriva oricăror astfel de acțiuni întreprinse asupra membrilor comunității universitare, inclusiv prin analize și campanii de conștientizare și combatere a fenomenului în mediul universitar. Printre aceste demersuri putem aminti atât Proiectul „TRUST: Tineri responsabili pentru Universități Sigure și Echitabile” derulat de Centrul FILIA în parteneriat cu ANOSR, cât și propunerile federației cu privire la proiectul Legii învățământului superior, printre acestea regăsindu-se reglementarea obligativității definirii noțiunilor de „hărțuire” și „hărțuire sexuală” în cadrul codurilor de etică universitare și introducerea unor mecanisme de protecție a victimelor în universități.

Având în vedere faptul că în ultimele luni au fost semnalate situații similare și în alte instituții de învățământ superior, facem apel la responsabilitatea universităților din România pentru a implementa măsuri de combatere a fenomenului, inclusiv prin crearea și dezvoltarea mecanismelor de sesizare la nivel instituțional. Totodată, ANOSR își exprimă deschiderea de a sprijini organizațiile studențești în toate demersurile acestora de a susține studenții care au fost victimele unor astfel de abuzuri.

Apreciem celeritatea Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative în ceea ce privește măsurile întreprinse pentru a sancționa abaterile profesorului Bulai, însă susținem faptul că situația trebuie tratată în continuare cu maximă seriozitate și că demersurile trebuie să continue inclusiv prin intensificarea eforturilor destinate prevenției.

Ne arătăm susținerea și regretul față de victimele abuzului și hărțuirii în universități și încurajăm persoanele care au trecut prin orice tip de abuz să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste abateri grave asupra demnității umane să nu rămână nesancționate.

Totodată, menționăm faptul că asupra cadrelor didactice membre ale comunității Profesorilor Bologna nu trebuie să planeze nicio suspiciune de abatere etică, prin urmare ANOSR consideră suficiente probele aduse de investigația jurnalistică pentru a determina faptul că principiile unui Profesor Bologna se află în contradicție cu acțiunile întreprinse de prof. univ. dr. Alfred Bulai, motiv pentru care, în urma celor sesizate, am decis să-i retragem titlul acordat în anul 2009.