Asociatia de Ecoturism "AZIMUT"

🐻 Este clar deznodământul, pentru moment:
În legea “Barna”, care a primit vot favorabil astăzi în Parlament, se permite ca la vânătoarea urșilor să participe și vânători amatori, rezultând în vânătoare de agrement.

Până în prezent, cotele de prevenție de vânătoare la urs erau implementate doar de către personalul calificat, angajat al gestionarului fondului de vânătoare, adică vânătoare utilitară.

Cu alte cuvinte, astăzi, industria și pasionații de vânătoare, aproximativ 1% din populația României, vor reuși, după ani de zile de presiuni politice și mediatice, să reintroducă vânătoarea la trofeu.

Nu mai contează că în toți acești ani au ales conștient să nu folosească mecanismele legale pentru diminuarea conflictului urs-comunitate, tocmai pentru a crea o criză pe care ulterior să o rezolve tot ei. Astăzi, vânătorii vor redobândi cadrul legal prin care ursul poate fi vânat din plăcere.

❓ Cum o să rezolve vânătoarea la trofeu problema urșilor habituati? Pentru că, da, numărul populației totale de urși este o variabilă importantă, însă problema urșilor habituati are multe alte variabile.

❓ Oare împușcarea unui urs de 400 de puncte va ține loc de îmbunătățirea sistemelor de gestionare a deșeurilor?

❓ Oare cota de peste 500 de urși extrași anul acesta va ține loc de garduri electrice și de sisteme de avertizare eficiente a populației?

❓ Toți pasionații de vânătoare care vor călători în Carpați pentru a pleca acasă cu un trofeu de urs vor contribui la educarea publicului pe coabitarea cu ursul?

Eutanasierea sau vânătoarea utilitară a ursului poate fi parte din soluție, atunci când recensământul este gata și specialiștii hotărăsc un plan de acțiune. Este dezamăgitor că în 2024 managementul speciilor este făcut în continuare de vânători și nu de biologi, pe baza unei analize științifice.

Problema cea mai mare este riscul imens de deteriorare a gradului de acceptanță al societății pentru specia urs. Ursul nu are nevoie doar de habitat natural, ci și de toleranță din partea societății.

Din păcate, Ministerul Mediului este în prezent incapabil să gestioneze problema urșilor habituati, iar acest eșec poate schimba pentru totdeauna în rău relația societății cu viața sălbatică, cu ursul.

Prima tura din 2024 a AE Azimut - feerie si aventura. Plecare vineri, 19 ianuarie, din Bucuresti. Intrare in traseul Izvorul Muntelui - Lutul Rosu - Dochia, la ora 22.30. Sambata urcam pe doua ori pe Toaca, dimineata si seara, iar duminica coboram pe Jgheabul cu Hotar.

Butucul de Crăciun a fost multă vreme substitut al zeului mort reprezentat de un trunchi de stejar tăiat din pădure și ars pe vatră (incinerat) în noaptea de 24/25 decembrie. Copacul tăiat (butucul) simboliza moartea anuală a zeului Crăciun care renăștea, prin ritul funerar de incinerare practicat de daci și de daco-romani înainte de creștinare. În limba română „butuc” are, printre altele, o semnificație funerară: „a găsi pe cineva butuc” se spune despre omul mort fără lumânare; „a-l lega butuc” se spune despre cel imobilizat ca un mort. La întocmirea arborilor genealogici, butucul este numele strămoșului din care coboară spițele de neam. În Mehedinți este consemnat obiceiul arderii în Ajunul și ziua de Crăciun unui lemn (butuc) de cer, iar tăciunele rămas se păstra ca leac pentru vindecarea bolilor. Împodobirea pomului de Crăciun a fost suprapus peste obiceiul autohton al incinerării cadavrului fitomorf, butucul de Crăciun. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea a pătruns din nordul și vestul Europei, de sus în jos, de la oraș la sat, tradiția împodobirii bradului. Obiceiul arderii Butucului de Crăciun, astăzi dispărut, a fost atestat la români, aromâni, letoni și sârbo-croați.

Ion Ghinoiu – Sărbători și obiceiuri românești (Elion, 2003)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Oroveanu | Peisaj de iarnă (O-780)

Tura Azimut din 23-24 septembrie 2023, ce a avut ca obiectiv atingerea celui mai inalt varf din Balcani, Musala (2925m) din muntii Rila si traversarea crestei Musala - Musala Malka -Irecek.

In ordine aleatorie, imagini din tura Azimut din 2 septembrie, pe traseul: Plaiul Foii - La Zaplaz - Varful La Om - Varful Ascutit - Varful Padina Popii - Padina Popii - Plaiul Foii. Timp de mers: 12 ore, timp total: 14 ore. Diferenta de nivel pozitiva, aproximativ, 1800m. Traseu dificil, care necesita experienta in zone expuse si conditie fizica buna. Dificultatea este accentuata de lipsa apei in cea mai mare parte a sa. Cu toate acestea, este, probabil, cel mai frumos traseu care poate fi parcurs in Carpatii Romanesti...

Împreună salvăm pădurile din Carpați! Semneză acum pentru protejarea pădurilor din Carpați, cel mai important refugiu al vieții sălbatice din Europa!