Expert Forum (EFOR)

Ana Otilia Nutu despre numirile politice de la companiile de stat, pentru Europa Liberă România:

”93 de companii din cele 142 deținute de către Guvernul României, prin ministerele de resort, au în continuare conduceri provizorii. Cu doar cinci mai puține decât erau în mai 2024.

Iar printre companiile la care conducerea a rămas provizorie sunt deopotrivă cele mai profitabile, cele care aduc cei mai mulți bani la buget. Dar și cele cu cele mai mari probleme.

Legea permite în continuare provizoratul, spune Otilia Nuțu, de la Expert Forum. „Provizoratul ar trebui sa fie excepția, nu regula, [mai ales] când știi cu ani] înainte că la data X le expiră mandatele. Și pentru că provizoratele înseamna reconfirmări frecvente, ceea ce asigură și loialitate”, explică ea.”

Două din trei companii ale statului sunt conduse de oameni numiți de politicieni. România poate pierde 2,7 mld de euro din acest motiv Două din trei companii în care Guvernul – prin ministere – este acționar nu sunt conduse de oameni aleși în urma unor concursuri. Renunțarea la numirile provizorii, pe criterii politice, la conducerea unor companii strategice precum CFR Marfă sau Transelectrica e jalon în PNRR: adică de...

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat pe 23 iulie Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 pe 23 iulie 2024. Coaliția Vot Corect a trimis câteva comentarii legate de OUG, dar și cu privire la cadrul legislativ în general, care se pot regăsi pe site

Comentarii privind proiectul de OUG pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024 Autoritatea Electorală Permanentă a publicat Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 pe 23 iulie 2024. ...

Astăzi ne-am întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta despre concluziile raportului de monitorizare a alegerilor din 9 iunie, precum și despre prioritățile de reformă electorală și organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Din partea coaliției au participat Septimius Pârvu (coordonator program electoral, Expert Forum), Maria Krause (expert independent, Observatorul Electoral) și Otilia Nuțu (expert politici publice, membru board Expert Forum).

Câteva dintre mesajele transmise cu privire la alegerile din iunie:

➤ Apreciem deschiderea Guvernului în a discuta aceste aspecte.
➤ Credem că aceste alegeri au fost afectate vizibil de decizia comasării – la care ne-am opus - , care a afectat înțelegerea procesului de către alegători, de către administrația electorală, dar a și limitat accesul unor competitori la procesul electoral.
➤ Pentru noi au fost probabil cel mai dificil de observat alegeri, atât din perspectiva procedurilor, legislației fragmentate, dar și a numeroaselor activități electorale.
➤ Considerăm că unul dintre efectele negative, cu impact mare, a fost scăderea încrederii publice în corectitudinea alegerilor. Acest lucru s-a reflectat mai ales în partea de numărare a voturilor și stabilire a rezultatelor, dar și în modul în care s-a desfășurat ziua alegerilor.
➤ Credem că au rămas numeroase semne de întrebare cu privire la numărul crescut de plângeri, cererile numeroase de renumărare respinse în bloc, dar și rezultate contestate (mai ales în București), asupra cărora planează îndoieli întemeiate. Există neconcordanțe între datele din procesele verbale pentru care nu avem răspuns de la instituțiile abilitate.
➤ Multe dintre problemele legate de contestarea integrității alegerilor și reprezentativității primarilor s-ar rezolva și prin reintroducerea sistemului de vot în 2 tururi la locale.
➤ Un alt aspect negativ este permiterea migrației aleșilor locali, mai ales în contextul în care există jurisprudență a Curții Constituționale care a declarat neconstituțională migrația consilierilor după migrația din 2014.
➤ Recomandăm ca după aceste alegeri să se facă o analiză aprofundată cu privire la eficiența și integritatea organizării alegerilor, care să contribuie la adoptarea de îmbunătățiri pentru alegerilor următoare.

De asemenea, am transmis recomandări specifice legate de îmbunătățirea cadrului legislativ (inclusiv elaborarea unui Cod Electoral), campanie și finanțarea campaniei, atribuțiile instituțiilor publice, creșterea încrederii în procesul electoral, candidaturi și transparența procesului de înregistrare, precum și despre participarea femeilor la procesele electorale. Am discutat și despre desfășurarea zilei alegerilor, precum și despre observarea procesului electoral.

În urma întâlnirii s-a stabilit că dialogul va continua în contextul organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare.

Lista integrală de teme expuse de Vot Corect este disponibilă la

Coaliția VotCorect s-a întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta recomandările privind organizarea alegerilor Astăzi ne-am întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta despre concluziile raportului de monitorizare a alegerilor din 9 iunie, precum și despre prioritățile de reformă electorală și organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Din partea coaliției au participat Septi...

”Procesul a fost organizat în mare parte eficient, cu excepţia notabilă a numărării voturilor și centralizării rezultatelor. BEC a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului dar, respectând limitele atribuţiilor sale legale, nu ar fi putut să rezolve în totalitate discrepanţele din cadrul legislativ neunitar și lacunar, insuficient suplimentat de OUG 21/2024. Hotărârile BEC, agendele ședințelor publice și documentele aferente acestora au fost publicate cu promptitudine pe pagina de web, dar faptul că şedinţele nu au fost publice a redus transparenţa procesului. Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât recomandă Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale și partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019. Informarea alegătorilor a fost limitată, în ciuda unui număr semnificativ de modificări legislative și de ordin practic. A existat o confuzie la nivelul publicului privind rolul fiecărei instituții și modul în care se centralizează rezultatele, iar pasarea responsabilității de la o instituție la alta nu a susținut transparența procesului.”

Mai multe despre alegerile din iunie în raportul de observare a alegerilor Vot Corect -

Votcorect: Raportul final de observare a alegerilor din 9 iunie 2024 Citiți raportul integral.   Evenimentul de lansare Principalele concluzii Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare. Modificarea legislației electorale cu foarte pu...

Astăzi am lansat raportul de observare a alegerilor din 9 iunie, realizat de Coaliția Vot Corect. Raportul integral, principalele concluzii și recomandările, precum și înregistrarea prezentării pot fi consultate la https://expertforum.ro/raport-final-observare-9-iunie. Multumim tuturor celor care ne-au sprijinit în eforturile de observare și de asigurare a asistenței electorale pentru cetățeni.

Votcorect: Raportul final de observare a alegerilor din 9 iunie 2024 Citiți raportul integral. Format editabil.   Evenimentul de lansare Principalele concluzii Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare. Modificarea legislației electo...

Coaliția Vot Corect vă invită la evenimentul de lansare a raportului final de observare a alegerilor locale și europarlamentare din 9 iunie. Vom prezenta concluziile și recomandările legate de cadrul legislativ și implementarea acestuia, organizarea votului în secțiile de votare din țară și străinătate, activitatea administrației electorale, campania electorală și finanțarea acesteia și alte etape ale procesului electoral. De asemenea, vom discuta despre nevoia inițierii reformei electorale și elaborării unui Cod Electoral consolidat, precum și despre organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale de la finalul anului. Un raport preliminar de observare a fost lansat pe 10 iunie.

Luni, 15 iulie, ora 11
Humanitas Cișmigiu & live online

La eveniment sunt invitați reprezentanți ai instituțiilor implicate în organizarea alegerilor, ai competitorilor electorali, experți și observatori electorali, parlamentari, precum și jurnaliști. Agenda va include prezentarea raportului, intervenții din partea instituțiilor publice și a altor participanți, precum și o sesiune de dezbateri. Concluziile raportului vor fi prezentate de reprezentanții Coaliției VotCorect.

Detalii și înscrieri la https://expertforum.ro/lansare-raport-final-9iunie

Coaliția este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic și Observatorul Electoral. Coaliția este partener cu Asociația Code for Romania, care asigură dezvoltarea aplicației pentru smartphone Monitorizare Vot, cu ajutorul căreia colectăm date în ziua alegerilor.

Semnatarii consideră că programarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în trei duminici consecutive este de natură să creeze confuzie în rândul electoratului, să îngreuneze organizarea procesului electoral și să reducă transparența și coerența acestuia, în mod nejustificat. Ne arătăm îngrijorarea cu privire la modul în care partidele politice schimbă datele alegerilor constant și nu țin cont de interesul public atunci când iau astfel de decizii. Cu toate că speram că decidenții politici au înțeles să nu repete greșeala comasării alegerilor, suntem convinși că varianta organizării acestora la date atât de apropiate va genera probleme legate de suprapunerea campaniilor electorale și dificultăți logistice care au afectat și organizarea alegerilor din 9 iunie. Acest aranjament nu va face decât să creeze o confuzie generalizată pentru toți participanții la procesul electoral.

⮞ Suprapunerea alegerilor va necesita din nou cel mai probabil modificarea legislației electorale. Emiterea unei OUG din scurt și cu consultări limitate nu este de dorit și riscă să încalce din nou principiile constituționale și standardele internaționale la care România a aderat.
⮞ Anticipăm că organizarea a două tipuri de alegeri intercalate cu reguli și proceduri diferite va crea confuzie în rândul electoratului.
Suprapunerea campaniilor electorale va afecta posibilitatea alegătorilor de a face o alegere informată, iar subiectele de interes public din programele partidelor, respectiv candidaților vor fi mai greu de urmărit.
⮞ Anunţarea candidaţilor care vor participa la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare va polariza campania pentru parlamentare, favorizând partidele care vor avea candidați în turul al doilea.
⮞ Unele partide vor fi în situaţia de a se alia pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale cu aceleaşi partide cu care se află în competiţie la parlamentare.
⮞ Organizarea alegerilor parlamentare pe data de 1 decembrie va da unora dintre candidați prilejul de a folosi festivitățile de Ziua Națională pentru a-și spori vizibilitatea și pentru a influența electoratul. Alegerea Zilei Naționale pentru a organiza alegeri este cel puțin nepotrivită - este greu de crezut că nu se vor mai organiza evenimente în cadrul cărora să se promoveze liderii politici și nu se vor distribui bunuri care sunt interzise conform legislației privind finanțarea campaniilor electorale.
⮞ Finanţarea campaniilor electorale și raportarea cheltuielilor de campanie aproape concomitent din conturi separate vor pune presiune atât pe competitorii electorali cât şi pe AEP și are potenţialul de a reduce transparenţa semnificativ.
⮞ Organizarea votului prin corespondenţă concomitent dar separat pentru fiecare dintre cele două tipuri de alegeri va fi foarte greu de gestionat atât pentru administrația electorală cât şi pentru Poșta Română, în condiţiile în care organizarea votului prin corespondenţă este în general dificilă și pentru un singur scrutin. În plus, ar putea fi foarte confuzant pentru alegători.
⮞ Dacă se vor organiza ambele scrutine cu aceleași birouri electorale, membrii birourilor acestora vor fi supuși unui efort nefiresc, în trei duminici succesive, ceea ce va duce la multiplicare erorilor produse la acest nivel. Dacă alegerile se vor organiza cu birouri electorale compuse din membri diferiți, este greu de crezut că nu vor exista dificultăți legate de identificarea unui număr suficient de persoane. Nu este mai puțin problematică pregătirea acestora.
⮞ Cu toate că numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor nu vor fi la fel de complexe ca la alegerile din 9 iunie pentru birourile electorale ale secțiilor de votare, totuși pentru birourile de nivel mediu va fi foarte dificil să centralizeze rezultatele unui scrutin concomitent cu organizarea scrutinului următor, programat în mai puţin de o săptămână.
⮞ Interesul alegătorilor nu va putea fi menţinut constant trei weekenduri consecutive, ceea ce va duce la scăderea prezenţei la vot, cel mai probabil în detrimentul alegerilor parlamentare.

În acest sens solicităm:
⮞ Orice modificări legislative trebuie realizate în timp util, în conformitate cu principiile constituționale și standardele internaționale, respectiv conform principiilor transparenței decizionale.
⮞ AEP trebuie să înceapă cât mai curând o amplă campanie de informare a alegătorilor cu privire la regulile de organizare a alegerilor, în special cu privire la locul unde vor putea vota.
⮞ Recomandăm AEP să ia măsuri urgente pentru consolidarea Corpului experților electorali, prin recrutarea și instruirea de noi membri, pentru a asigura suficient personal pentru cele trei weekenduri consecutive și pentru a evita numeroasele înlocuiri succesive la nivel de birouri electorale ale secțiilor de votare care au afectat alegerile din 9 iunie.


Organizatii semnatare

Coaliția Vot Corect– Expert Forum (EFOR), Centrul pentru Resurse Civice / The Civic Resource Centre, CIVICA , CSD (Centrul pentru Studiul Democratiei), Rădăuțiul civic, Observatorul Electoral și Code for Romania

CeRe

ActiveWatch

APADOR-CH

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Mircea Kivu, sociolog

Sanda Foamete, activist civic, observator la vot, voluntar Coaliția Cod Electoral Acum

EFOR a analizat votul pe liste suplimentare la alegerile locale din 9 iunie. Votul pe liste suplimentare la alegerile locale reprezintă o excepție, întrucât alegătorii votează unde sunt arondați cu domiciliul sau reședința conform Registrului Electoral.

Pentru cele două tururi ale alegerilor din 2016 votul pe listele suplimentare a reprezentat conform proceselor verbale 2% (178 mii din 8,8 mil alegători), iar în 2020 a crescut la 2,8% (242 mii din 8,4 mil alegători). Pentru alegerile din 2024 ne-am uitat la datele din SIMPV, iar procentul este de 2,3 (207 mii din 9 milioane alegători), într-o ușoară scădere față de 2020. Nu putem concluziona clar dacă această diferență este cauzată și de limita de 10 aprilie stabilită pentru înregistrarea adreselor de reședință.

Datele pentru 2024 arată că procentual cel mai mult s-a votat pe liste suplimentare în Mehedinți (8,2%), Giurgiu (4,7%), Caraș Severin (5,35%), Sălaj și Teleorman (4%). Majoritatea județelor unde s-a remarcat un procent crescut se regăsesc în zona de sud vest. Si în 2020 situația este similară.

Lista de secții de votare unde procentul de voturi pe liste suplimentare din totalul alegătorilor este de peste 25% este cea de mai jos, care include 24 de localități. Cele mai multe se regăsesc în județul Mehedinți. Se observă că în unele județe procentul a scăzut față de 2020, pe când în altele este mai mare. Este posibil ca unele localități unde se votează intensiv pe liste suplimentare să aibă numeroase case de vacanță și atunci alegătorii să își înregistreze reședința în aceste localități – însă acestea sunt mai degrabă excepții și nu toate localitățile cu procente mari de voturi pe listele suplimentare se află în această situație. Cert este că în unele cazuri poate fi vorba de reședinte stabilite pentru a ajuta politic un partid sau un candidat în funcție – dacă la o localitate mare nu contează foarte multe câte zeci sau chiar sute de reședințe în plus, la una care are 2-300 de alegători poate conta. Considerăm că un aflux mare de persoane care se înregistrează să voteze nu se poate realiza fără cunoștința autorităților locale și a responsabililor pentru înregistrarea acestor date.

Detalii

Utilizarea listelor suplimentare la alegerile locale din 9 iunie EFOR a analizat votul pe liste suplimentare la alegerile locale din 9 iunie. Citiți raportul integral. Votul pe liste suplimentare la alegerile locale reprezintă o excepție, întrucât alegătorii votează unde sunt arondați cu domiciliul sau reședința conform Registrului Electoral. Excepțiil...

Constantin Mârza a făcut o analiză comparativă între datele de prezență din SIMPV și cele din procesele verbale pentru euro. Datele privind prezența la vot raportate de SIMPV au fost comparate cu prezența la vot (punctul “b” din PV) din fiecare secție de votare, rezultată din procesele verbale (date parțiale). Prezența la vot din cele două surse diferă în 7.324 de secții de vot, adică 38,64% din total.

Citiți toată analiza aici

Diferențe privind prezența la vot raportată în SIMPV și cea din procesele-verbale ale secțiilor de votare la europarlamentare La alegerile din 9 iunie 2024 a fost folosit SIMPV (Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot și de prevenire a votului ilegal) care are, printre scopuri, acela de a preveni votul multiplu. La intrarea în secția de vot, primul lucru pe care îl face alegătorul este să prezinte actu...

Astăzi am publicat o analiză despre voturile nule la alegerile din 2024. Câteva statistici importante:

⮞ Procentul este ridicat, mai mare de cât în 2019 și comparabil cu 2014.

⮞ Cel mai mare procent de voturi nule a ajuns la 85% într-o singură secție de votare din străinătate.

⮞ În 10 județe procentul voturilor nule este mai mare de 6, ceea ce reprezintă o proporție semnificativă. La nivel de județ, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în Vrancea și Vaslui (6,7%), iar cele mai puțin în Hunedoara, Timiș, Ilfov, Harghita și Cluj (aproximativ 4%). În străinătate procentul este de 2,5%. Sectoarele din București au între 2,6 % – Sectorul 1 și 3,8% – sectorul 5.

⮞ Cele mai mari creșteri procentuale în 2024 față de voturile nule (pe județ) din 2019 se regăsesc în Sibiu (o creștere de 350%),Tulcea (264%), Suceava, Satu Mare (250%), Brașov (220%), Dolj (209%), Bistrița Năsăud (215%), respectiv Ialomița (201%).

⮞ Cele mai multe voturi nule (procentual) au fost înregistrate în localitatea Belin din Covasna (34%) și Racoș (Brașov). Pe de altă parte, există o singură localitate fără niciun vot nul - Osica de Jos – Olt, unde Alianța electorală PNL – PSD a obținut 99,22% in voturi. La Osica în 2019 procentul de voturi nule a fost de 5%.

⮞ În unele dintre localități creșterea procentuală de buletine nule față de 2019 este de aproape 7 ori (Belin, Racoș) - puteți vedea statistici în raport. Cu toate acestea, există creștere de 20 de ori (Poronina Mare – MH), 12 ori (Vărșag HR, Lelese – HR sau Ghidici – DJ) sau de 9 ori (Topalu- CT sau Perișor – DJ). Cel mai probabil este o creștere care nu poate fi pusă doar pe seama greșelilor făcute de alegători. Există și localități unde s-a înregistrat o scădere a voturilor nule, iar cele mai mari diferențe în acest sens s-au notat la Bărbulești (IL – 9,6%) și Băleni (GL – 7,3%). În București nu există diferențe sesizabile, creșterea fiind de aproximat 1% pe sector.

⮞ Pe secții, în țară, cel mai mare număr de voturi nule este tot în Belin, la secția 102, unde procentul a ajuns la 65%. Aceasta este urmată de Șomcuța Mare (MM), cu 62% și Racoș (50%). Într-un număr de 151 de secții de votare nu s-a anulat niciun buletin – comparativ cu 245 în 2019. Unele dintre aceste secții au un număr mare de alegători (peste 8-900) și se ridică întrebarea cm de niciun buletin nu a fost declarat nul. Secția 556 din Sânmartin (BH) a înregistrat 1249 de votanți și niciun buletin nul, în condițiile în care pe procesele verbale pentru primari și consilieri locali există astfel de buletine de vot.

⮞ În străinătate numărul de voturi nule e mai redus. În 139 din 915 secții de votare din străinătate nu a existat niciun buletin anulat. Cel mai mare procent este în Germania – secția 239 – unde s-au anulat 87% din buletine.

⮞ Comparativ, la alegerile pentru primari, procentul de voturi nule era la data analizei de 3% și la consilii locale procentul era de 3,7%.

⮞ Din București în sectorul 2 au fost anulate proporțional cele mai multe buletine de vot, adică 3%, comparativ cu doar 1,7% în Sectorul 6, 1,85% în Sectorul 3, 1,98% în Sectorul 1 sau 2,1% în Sectorul 4. Interesant de remarcat că Sectorul 2 este singurul județ/sector care are mai multe voturi nule pentru primar decât la europarlamentare.

Raport integral și hărți

Voturile nule la alegerile din 9 iunie EFOR a analizat situația voturilor nule la alegerile din 9 iunie 2024. Numărul acestora a fost unul dintre cele mai mari raportate la numărul de alegători care au participat la procesul electoral. Din 9.440.962 de voturi exprimate 488.261 de voturi au fost declarate nule, ceea ce înseamnă 5,1%...

Organizațiile semnatare își arată îngrijorarea față de declarațiile președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, care a susținut că s-ar impune revizuirea legislației electorale pentru a nu mai permite prezența în timpul numărării voturilor a candidaților, a observatorilor și a presei[1]. Considerăm că această declarație este contrară oricăror principii care ar trebui să asigure transparența procesului electoral și poate aduce atingere gravă integrității acestuia.

După cunoștința noastră, niciun președinte al AEP nu a mai încercat să elimine observatorii din procesul electoral și nici chiar partidele politice nu au făcut astfel de declarații. Ar trebui să fie în interesul AEP, garant al organizării unor alegeri corecte, ca procesul să fie monitorizat de cât mai multe organizații independente.

Declarația vine în contextul în care membrii birourilor electorale au avut probleme în a finaliza activitatea de numărare a voturilor și de centralizare a rezultatelor la alegerile din 9 iunie. Nu este deloc evident cm prezenţa observatorilor ar putea determina completarea greșită a unor procese verbale, întrucât aceasta este responsabilitatea membrilor biroului electoral. În plus, la toate alegerile la care numărarea voturilor a fost ordonată şi corectă, ea s-a desfăşurat tot în prezenţa observatorilor. Reamintim că este chiar sarcina AEP să selecteze și să pregătească membrii Corpului Experților Electorali, de unde provin președinții și locțiitorii acestora. Așadar, poate prioritatea AEP ar trebui să fie profesionalizarea administrației electorale.

Nu în ultimul rând, declarațiile domnului Greblă sunt contrare angajamentelor internaționale pe care și le-a asumat România prin semnarea Documentului de la Copenhaga din 1990, care stabileşte standarde de transparenţă a proceselor electorale. Mai mult, Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia menţionează explicit că observarea trebuie permisă în timpul numărării voturilor [2], iar rapoartele ODIHR recomandă ca legislația să fie extinsă pentru a permite accesul observatorilor la toate etapele procesului electoral și nu doar la ziua alegerilor.

Eliminarea observatorilor din secțiile de votare poate avea un impact negativ semnificativ asupra integrității procesului electoral și solicităm Președintelui AEP să renunțe la orice propuneri de modificări legislative care ar afecta transparența procesului electoral.

Organizații semnatare

Coaliția Vot Corect - Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic, Observatorul Electoral și Code for Romania.

Centrul FILIA

ActiveWatch

Centrul pentru Inovare Publică

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă

FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Asociația A.R.T. Fusion

Societatea de Analize Feministe AnA

CPE - Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Asociația MozaiQ LGBT

Romanian Quantitative Studies Association

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Miliția Spirituală

Asociația Respiro Human Rights Research Centre

Greenpeace România

Mircea Kivu, sociolog

Sanda Foamete, observator la vot

Claudiu Tufiș, sociolog

[1] www.hotnews.ro/stiri-alegeri2024-27211709-situatia-fara-precedent-cum-ajuns-fara-rezultate-finale-treia-dupa-alegeri-explicatiile-asociatiilor-care-avut-sute-observatori.htm

[2] www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2013/03/Codul-de-bune-practici-in-materie-electorala.pdf

Foto: Inquam Photos / George Călin

Reducerea transparenței NU este soluția pentru repararea proceselor electorale deficiente Organizațiile semnatare își arată îngrijorarea față de declarațiile președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, care a susținut că s-ar impune revizuirea legislației electorale pentru a nu mai permite prezența în timpul numărării voturilor a candidaților, a obse...

Pentru că credem că transparența organizațiilor care observă alegerile este la fel de importantă ca a întregului proces electoral, o să publicăm o serie de statistici despre observatorii Vot Corect în următoarele zile. Și începem cu statistici privind sexul acestora - unde se pare că am stat foarte bine la gender balance.

Solicităm verificarea atentă a proceselor verbale privind rezultatele alegerilor


Organizațiile membre ale Coaliției VotCorect atrag atenția asupra importanței respectării legii și procedurilor în cadrul etapei de numărare a voturilor și stabilire a rezultatelor și asigurarea corectitudinii acestora.

Într-o democrație este esențial ca rezultatele să reflecte exact opțiunile exprimate de alegători. Deja observăm că apar în spațiul public informații privind posibile nereguli de natură să influențeze rezultatele finale. Este important ca suspiciunile să fie înlăturate stabilind corectitudinea rezultatelor prin mecanismele prevăzute de lege pentru aceste cazuri. Atenție sporită trebuie acordată modului în care se vor valida procesele verbale și stabili rezultatele. Înțelegem complexitatea procesului de votare, numărare a voturilor și centralizare a rezultatelor și apreciem eforturile susținute depuse de membrii administrației electorale. Se poate observa că situaţia de-acum se datorează în mare parte complexităţii procesului şi oboselii acumulate de membrii birourilor electorale - e cunoscut faptul că am susținut că nu este o decizie bună comasarea alegerilor. Aceste dificultăți administrative nu trebuie, însă, să impieteze asupra stabilirii corecte și transparente a rezultatelor. Acest lucru este esențial mai ales pentru că în multe circumscripții diferențele între candidați sunt doar de câteva voturi.

Reiterăm faptul că decizia politică de a comasa alegerile a generat efectele negative care se văd azi în practică. Ele privesc nu doar stabilirea rezultatelor votului, ci și procedurile legate de exercitarea votului: procedurile au fost diferite, la fel si procesele verbale, iar aceste aspecte au îngreunat și prelungit un proces de numărare care era deja complicat. Urmărirea procesului a devenit mai dificilă și pentru observatori, fapt ce reduce transparența. Coaliția VotCorect a primit și sesizări de la public care ilustrează că în unele secții de votare formularele nu au fost completate corect și nu reflectă votul din secțiile respective.

În acest context, solicităm administrației electorale să trateze cu cea mai mare seriozitate sesizările candidaților sau ale cetățenilor prin care se solicită renumărarea voturilor sau reverificarea proceselor verbale, indiferent că este vorba de calcule eronate sau de posibile tentative de fraudare a rezultatelor alegerilor din secțiile respective. Reamintim tuturor alegătorilor că pot verifica rezultatele votului din secțiile lor în procesele verbale publicate pe portalul prezenta.roaep.ro. Detalii și pe https://votcorect.ro/plangeri-pv/.

Coaliția este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic, Observatorul Electoral și Code for Romania.

În primul rând, procesul verbal pentru secția dvs îl puteți găsi pe prezenta.roaep.ro, secțiunea date provizorii (primele care au plecat din secție) sau parțiale (confirmate de birourile electorale de circumscripție). Aveți grijă să vă uitați la secțiunea locale sau europarlamentare, în funcție de informația pe care o căutați (puteți schimba locale/euro din partea de sus a site-ului)

Dacă găsiți date care nu par reale, puteți face o sesizare la biroul de circumscripție locală și de județ și la poliție sau parchet, dacă aveți suspiciunea că este o faptă penală - cât mai repede. Un exemplu este atunci când știți că ați votat cu un anumit partid și apare 0 în dreptul partidului respectiv în secția de votare. Astfel de situații pot preveni din erori în completarea formularelor, dar pot și fapte intenționate, care se sancționează penal.

Contactele birourilor electorale de circumscripție locală și județeneană sunt disponibile pe siteul BEC - https://locale2024.bec.ro/contact/

Pentru plângeri penale urmați pașii descriși https://votcorect.ro/reguli/infractiuni-alegeri/

Mai multe detalii la https://votcorect.ro/euro-locale-2024/reguli/plangeri-pv/