Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel

„De ce atât de mulți cetățeni au trădat umanitatea, a lor și a noastră, alegând să persecute, să chinuiască și să ucidă bărbați, femei și copii inocenți și fără apărare? [...] de ce a așteptat România atât de mult pentru a se împăca cu propriul ei trecut? Toate aceste întrebări și multe altele legate de ele, toate pertinente și referitoare la acest subiect dureros, au fost studiate și explorate în profunzime, fără nici o rezervă sau parti pris. [...] Pentru noi, aceasta a fost o misiune sacră: să onorăm adevărul prin amintirea
morților. Pentru ei este prea târziu; dar nu și pentru copiii lor și ai noștri", Elie Wiesel, în Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România.

În fotografii, fragmente din conferința internațională care a avut loc marți, 𝟓 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, la Palatul Victoria, pentru a marca 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐅𝐢𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐖𝐢𝐞𝐬𝐞𝐥.

Conferință organizată de Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul „Elie Wiesel”.

Despre conferință: https://www.inshr-ew.ro/conferinta-internationala-20-ani-adoptarea-raportului-final-comisia-wiesel/

„Supraviețuitorii Rîbniței fac parte dintre acei privilegiați care nu uită, care au capacitatea de a rememora, de a-și reaminti, ducând la bun sfârșit funcția memoriei, aceea de a fi o legătură vie între cei care au trăit evenimentele și cei cărora li se transmite povestea.” Ofelia Thirer

"Rîbnița însângerată. Mărturii din acele zile"- în seara aceasta Muzeul Național al Țăranului Român Editura Ratio et Revelatio

În urmă cu 20 de ani, România făcea un pas important spre asumarea responsabilității pentru atrocitățile comise de statul român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 22 octombrie 2003, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel își începea activitatea.
În noiembrie 2004, rezultatul activității Comisiei, Raportul Final, era adoptat în mod oficial de Statul Român, devenind un pilon al politicilor publice din România privind promovarea memoriei, cercetarea, educația despre Holocaust.

De ce a fost nevoie de această comisie și cm au decurs lucrările ei? Cum au fost implementate recomandările Comisiei? Cum se raportează societatea română, la douăzeci de ani de la acel moment, la trecutul traumatic al exterminării minorităților evreiești și rome din perioada Holocaustului? Întrebări la care am încercat să aflăm un răspuns în cadrul podcastului „Despre Holocaust” prin dialogul cu membrii ai comisiei Wiesel.

𝐀𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚 „𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐇𝐨𝐥𝐨𝐜𝐚𝐮𝐬𝐭” 𝐩𝐞:
𝐖𝐞𝐛𝐬𝐢𝐭𝐞: https://www.inshr-ew.ro/portfolio-item/podcast-despre-holocaust-sezon-3/
𝐁𝐮𝐳𝐳𝐒𝐩𝐫𝐨𝐮𝐭: https://bit.ly/48vOEf3
𝐒𝐩𝐨𝐭𝐢𝐟𝐲: https://open.spotify.com/episode/1fJKsgo7YNfcnhFeAnGNIn?si=b069bf7610984496
𝐀𝐩𝐩𝐥𝐞 𝐏𝐨𝐝𝐜𝐚𝐬𝐭:: https://bit.ly/3NTeikr

Foto Elie Wiesel-credit Agerpres.

„Ascuns sub paie, în ungherul șopronului unde m-a lăsat Matei, toată noaptea mă aflam pradă gândurilor care îmi înfierbântau creierii. Înțelegeam că fiecare clipă putea să-mi fie cea din urmă”- Pinhas Fischbach, supraviețuitor al masacrului de la Rîbnița.

Miercuri, de la ora 18:00, vă așteptăm la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Noua Galerie pentru lansarea volumului 𝐑𝐢̂𝐛𝐧𝐢𝐭̦𝐚 𝐢̂𝐧𝐬𝐚̂𝐧𝐠𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚̆. 𝐌𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞

Ellen Germain, reprezentantul special al Departamentului de Stat din SUA pentru problemele privind Holocaustul, aflată în vizită la București zilele acestea, într-o întâlnire cu Alexandru Florian, directorul Institutul „Elie Wiesel”; un dialog despre cazuri de antisemitism, extremism și educația despre Holocaust în România.

In educația despre Holocaust, important este nu doar cm predăm istoria Holocaustului, dar mai ales cm comunicăm aceste informații astfel încât să prezinte interes pentru elevi, cm îi transformăm pe elevi în parteneri de dialog și le antrenăm curiozitatea de a descoperi istoria comunității din care fac parte - Ana Bărbulescu, în cadrul conferinței "Holocaust Distorsion and Education: Current and Emerging Challenges. National Measures in Place", 29 octombrie, București.

Ana Bărbulescu, Ligia Decca, Karel Fracapane, Jennifer Ciardelli, Alex Maws intr-un dialog animat despre Holocaust, memorie și educație.

Îți petreci timpul liber urmărind clipuri video pe TikTok, Instagram sau YouTube și în același timp ești pasionat(ă) de istorie. Cum ar fi să îmbini cele două pasiuni?

Îndrăznește și înscrie-te la concurs! Până 𝐥𝐮𝐧𝐢, 𝟐𝟖 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, ne poți trimite un video de maxim 3 minute, despre istoria și memoria Holocaustului din România.

Vezi aici detaliile concursului: https://www.inshr-ew.ro/concurs-proiecte-video-genz/

Ești pasionat de crearea și editarea clipurilor video? Sau poate îți place istoria!
Te invităm la concurs!

Îmbină creativitatea și cunoașterea și trimite-ne un clip video de max. 3 minute despre istoria și memoria Holocaustului din România!

Află aici mai multe detalii: https://www.inshr-ew.ro/concurs-proiecte-video-genz/

Ne poți trimite până pe 𝟐𝟖 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬@𝐢𝐧𝐬𝐡𝐫-𝐞𝐰.𝐫𝐨.

Succes!

Ești pasionat de crearea și editarea clipurilor video? Sau poate îți place istoria!
Te invităm la concurs!

Îmbină creativitatea și cunoașterea și trimite-ne un clip video de max. 3 minute despre istoria și memoria Holocaustului din România!

Află aici mai multe detalii: https://www.inshr-ew.ro/concurs-proiecte-video-genz/

Ne poți trimite până pe 𝟐𝟖 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬@𝐢𝐧𝐬𝐡𝐫-𝐞𝐰.𝐫𝐨.

Succes!

09 octombrie 2024 - Ceremonia de comemorare a Victimelor Holocaustului din România
Mesajul vicepreședintelui Camerei Deputaților, Petre Florin Manole:https://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2024/10/ZNCVH-2024-Mesajul-vicepresedintelui-CD.pdf
***
[...] De ce?
Pentru că spațiul public românesc este mai contaminat ca oricând în ultimele decenii de un discurs extremist și negaționist, antisemit, rasist și de glorificare a părții celei mai triste a istoriei României. Și asta, de sus până jos, de la demnitari aleși, cm nu credeam că vom avea vreodată, până la oameni simpli, și nu doar cei care o votează sau urmăresc. De unde ne mândream ca în mediul politic românesc
ținem jos extremismul de dreapta, am ajuns, din păcate, să îl și exportăm!

Cum a fost posibil?

Întâi pentru că revoluția rețelelor sociale, care pot duce toate mesajele către toți oamenii nu duce doar mesajele corecte, ci mai curând pe cele greșite: amplifică discursul urii, antisemitism sau rasism, sau dezinformare. Ironic, toate industriile
au devenit mai prietenoase cu clientul final în ultimii 20-30 de ani, doar aceasta industrie avangardista a rămas grav în urma și nu dă semne să vrea să recupereze.
Nereglementarea suficienta face din rețelele sociale instrumentul principal de propagare a radicalismului.

„𝑁-𝑎𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑢𝑖𝑡 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎, 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑙𝑎𝑔𝑎̆𝑟, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑜 𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑠̦𝑎𝑝𝑡𝑒 𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑎̆𝑣𝑜𝑟𝑎̂𝑡𝑎̆.”- Elie Wiesel

Uitarea, ignoranța și nepăsarea ne-ar putea îndrepta înspre o noapte lungă și grea precum cea despre care își amintea Elie Wiesel, deportat din Sighet la Auschwitz Birkenau.

Pentru a nu uita, astăzi, 09 octombrie 2024, la Memorialul Victimelor Holocaustului a avut loc ceremonia anuală de comemorare organizată în contextul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: https://www.inshr-ew.ro/ceremonia-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-9-octombrie-2024/

În cadrul ceremoniei organizate de Institutul „Elie Wiesel” au adus un omagiu celor care au fost persecutați, executați ca urmare a politicilor rasiale a regimului Antonescu: reprezentanții Administrației Prezidențiale, Camerei Deputaților, Guvernului României, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Agenției Naționale pentru Romi, reprezentanți ai Federației Comunităților Evreilor din România, ai Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii, ambasadorul statului Israel, ambasadorul Republicii Federale Germania, ambasadorul Franței, ambasadorul Marii Britanii, alături de grupuri de elevi din cadrul Complexului Educațional Laude-Reut, Colegiul Național „Iulia Hașdeu” și Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București.