Dr. Matei Adrian

It's now easier to send Dr. Matei Adrian a message.

𝐃𝐞𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐚 - 𝐂â𝐧𝐝 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ã 𝐚𝐩𝐞𝐥ã𝐦 𝐥𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭?

Cu toţii am auzit de acest cuvânt – depresie. Mulţi susţin cã au trecut prin depresie sau cã au o cunoştinţã care a avut un episod depresiv.

Dar mai exact, ce este depresia şi cm o putem recunoaşte? Care sunt simptomele unui episod depresiv şi cel mai important lucru – cm putem scãpa de aceste trãiri şi sentimente negative care acapareazã întreaga fiinţã la un moment dat? De aici se naşte întrebarea: când trebuie sã apelez la un medic psihiatru?

Depresia este o tulburare a dispoziţiei care provoacă un sentiment persistent de tristeţe și pierdere a interesului. Numită și tulburare depresivă majoră sau depresie clinică, aceasta afectează modul în care te simţi, gândești și te comporți și poate duce la o varietate de probleme emoţionale și fizice. Este posibil să aveţi probleme în a vã desfãşura activitățile normale de zi cu zi şi, uneori, puteţi simţi cã viața nu merită trăită. Mai mult decât o stare de tristeţe pe care fiecare o resimte la un moment dat din diferite cauze, depresia nu este o slabiciune şi nu poate fi pur şi simplu „depãşitã”, în ciuda încurajãrilor şi ajutorului celor apropiaţi.

Deşi depresia poate apărea o singură dată în timpul vieții, cei afectaţi au de obicei mai multe episoade. În cursul acestor episoade, simptomele apar în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi și pot include:
- sentimente de tristeţe, de gol interior, de deznãdejde şi lipsã de speranţã, plâns uşor, izbucniri furioase, iritabilitate, frustrare pentru probleme minore
- pierderea interesului sau a plãcerii pentru majoritatea lucrurilor, cm ar fi sexul, hobby-urile sau activitãţile sportive
- obosealã şi lipsã de energie, astfel încât chiar și sarcini minore necesitã efort suplimentar
- reducerea apetitului şi pierderea în greutate sau poftã de mâncare crescutã şi creșterea în greutate
- tulburãri ale somnului, insomnie sau hipersomnie
- nelinişte, agitaţie, anxietate
- lentoare în gândire, vorbire sau mişcare
- sentimente de inutiltate sau de vinovăție, fixarea asupra eşecurilor din trecut, lipsã de speranţã
- probleme în gândire, concentrare, luarea deciziilor și amintirea lucrurilor
- gânduri frecvente sau recurente de moarte, gânduri sau tentative de suicid, sinucidere
- simptome fizice inexplicabile precum dureri de spate sau dureri de cap

Pentru multe persoane cu depresie, de obicei simptomele sunt destul de severe pentru a cauza probleme vizibile în activităţile zilnice, cm ar fi munca, şcoala, activităţile sociale sau relaţiile cu ceilalți.
Unii oameni se pot simți în general inadecvat sau nefericiți fără să știe cu adevărat de ce.

Tulburarea depresivã majorã include episoade de intensitate variabilã – de la episoade uşoare la severe, cu gânduri sau tentative de suicid, cu fenomene psihotice ce implicã idei delirante sau halucinaţii, când cu atât mai mult este nevoie de ajutor medical de specialitate şi cel mai probabil internare şi supraveghere.

Majoritatea persoanelor cu depresie semnificativă din punct de vedere clinic se prezintã mai degrabă medicului de familie decât unui psihiatru, iar jumatate dintre pacienţi nu sunt examinaţi sau evaluaţi pentru depresie de către furnizorii de servicii medicale. În plus, studii multiple sugerează că diagnosticul este omis la cel puțin 50% dintre pacienții cu depresie care apeleazã la asistenţã medicalã primarã.

Aşadar, ce este de fãcut? Prezentarea la un medic psihiatru este primul pas. Aici vor fi evaluate simptomele, durata lor, în ce mãsurã acestea interfereazã cu activitãţiile din viaţa de zi cu zi, un istoric personal şi familial al tulburãrilor psihiatrice. Specialistul trebuie sã punã în context toate aceste aspecte şi este important de precizat cã simptomele unui episod depresiv pot apãrea şi în cadrul altor tulburãri precum tulburarea afectivã bipolarã, schizofrenie, tulburãri de adaptare, tulburãri de personalitate, demenţe, doliu complicat etc. sau al altor boli generale.

Tratamentul depresiei presupune o abordare multimodalã, studiile aratând cã tratamentul medicamentos împreunã cu psihoterapia individualã au cele mai mari beneficii.
Tratamentul medicamentos este individualizat fiecãrui pacient, existând mai multe clase de medicamente antidepresive (inhibitori ai recaptãrii serotoninei, inhibitori ai recaptãrii serotoninei şi noradrenalinei, modulatori ai serotoninei, antidepresive triciclice, antidepresive “atipice”). Rolul acestora este de a echilibra balanţa neurotransmiţãtorilor din creier, care au rol în simptomatologia depresiei. Uneori este necesarã suplimentarea medicaţiei cu anxiolitice sau antipsihotice. De aceea este important sã se prescrie tratament individualizat luând în considerare siguranţa şi toleranţa acestuia, posibilele efecte adverse, simptomele depresive specifice, comorbiditãţile, costul, rãspunsul anterior la tratament şi preferinţele pacientului.

Durata tratamentului reprezintã un factor extrem de important, efectele maxime aleacestuia având loc dupã 4-6 sãptãmâni, iar tratamentul trebuie continuat mai multe luni pentru consolidarea rãspunsului şi prevenirea recãderilor. Toate acestea este bine sã fie discutate cu medicul specialist, inclusiv oprirea tratamentului deoarece întreruperea bruscã poate accentua simptomele anterioare.

O problemã deloc de neglijat când existã o suferinţã psihicã este 𝐬𝐭𝐢𝐠𝐦𝐚 asociată tulburãrilor mintale, apelarea la specialistul psihiatru şi tratamentul acestora.
Aceste persoane duc o luptã dublã, una cu simptomele şi dizabilitãţile care rezultã din boalã și una cu stereotipurile, prejudecãţile şi concepţiile greşite despre tulburarea mintalã.

Este important de precizat cã în cadrul unui consult psihiatric, discuţia este confidenţialã, empaticã, respectuoasã şi nu în ultimul rând obiectivã şi profesionistă.

𝓐𝓲 𝓰𝓻𝓲𝓳ă 𝓭𝓮 𝓼ă𝓷ă𝓽𝓪𝓽𝓮𝓪 𝓽𝓪 𝓹𝓼𝓲𝓱𝓲𝓬ă!