SarCont Expert

Legea contabilitii (Legea 82/1991) prevede ca profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar.

In practica insa se recurge la inchiderea lunara a conturilor de venituri si cheltuieli.

Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia.

Repartizarea profitului
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale. Sumele aferente repartizărilor interimare de dividende se înregistrează în contabilitate și se reflectă în situațiile financiare interimare drept creanțe față de acționari, respectiv asociați.

Repartizarea trimestriala
Repartizarea trimestrială a profitului către acționari sau asociați se poate efectua opțional, în cursul exercițiului financiar, în limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate și sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza situațiilor financiare interimare aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz.

Regularizarea sumelor repartizate în cursul exercițiului financiar trebuie să aibă loc după aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate și plătite în plus în cursul exercițiului financiar se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare anuale. Obligația de restituire intervine pentru persoanele care au încasat dividende trimestrial, iar conducerea societății are obligația de a urmări recuperarea acestor sume și de a dispune măsurile ce se impun în acest scop.

Reportarea pierderii
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar și cel reportat, din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților.

GAP-ul de TVA , este diferența dintre veniturile efective din TVA colectate de către stat și veniturile din TVA care ar trebui să fie colectate conform legislației în vigoare. În esență, reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei, evaziunii fiscale, insolvențelor, erorilor de calcul și alte cauze.

Aspecte importante ale GAP-ului de TVA:

Fraudă și evaziune fiscală: Acestea sunt principalele cauze ale GAP-ului de TVA, incluzând practici ilegale precum facturile false și raportarea incorectă a vânzărilor.

Insolvențe: Companiile care intră în insolvență și nu plătesc TVA-ul datorat contribuie și ele la acest decalaj.

Erori de calcul și interpretare: Diferențele pot apărea și din greșeli neintenționate în calcularea și raportarea TVA-ului.

Ineficiențe administrative: Procedurile birocratice și lipsa unui sistem eficient de colectare și control pot duce la pierderi de TVA.

Economia informală: Tranzacțiile care au loc în afara sistemului oficial de contabilitate și raportare contribuie la GAP-ul de TVA.

Importanța reducerii GAP-ului de TVA:

Venituri suplimentare pentru buget: Reducerea GAP-ului de TVA ar aduce venituri suplimentare semnificative pentru bugetul de stat, care ar putea fi utilizate pentru finanțarea serviciilor publice și a investițiilor.

Echitate fiscală: Asigurarea că toți contribuabilii plătesc TVA-ul datorat contribuie la o mai mare echitate fiscală și la un mediu de afaceri competitiv.

Îmbunătățirea eficienței fiscale: Reducerea decalajului ar însemna o administrare fiscală mai eficientă și un sistem de colectare a taxelor mai transparent și mai corect.

În concluzie, GAP-ul de TVA este un indicator important al performanței fiscale și al eficienței administrative a unui stat în ceea ce privește colectarea taxelor. Reducerea acestuia este o prioritate pentru multe guverne pentru a îmbunătăți veniturile fiscale și a combate frauda și evaziunea fiscală.

Daca o societate/ magazin/depozit, vinde un bax de apa minerala ,are de depus la ANAF urmatoarele declaratii:

1. Prima raportare este realizată de societate prin depunerea declarației, Formular 394, privind livrările și achizițiile pe teritoriul național. Temei normativ: art. 59 alin. (2) din Codul de procedură fiscală și OpANAF nr. 3769/2015 privind aprobarea instrucțiunilor de completare a declarației 394.

2. A doua raportare este obligatorie prin intermediul fișierului standard de control fiscal – cunoscut ca SAF-T. Obligația raportării este prevăzută de art. 59^1 din Codul de procedura fiscală și a fost introdusă în legislația fiscală prin OG nr. 11/2021. Declarația este cunoscuta ca D406, iar instrucțiunile de completare au fost adoptate prin OpANAF nr. 1783/2021 cu modificări ulterioare.

3. A treia raportare este prevăzută de aplicarea sistemului RO E-Factura. Acest sistem a devenit obligatoriu prin OUG nr. 120/2021 cu modificări ulterioare.

Produsele(apa minerala/plata) sunt considerate cu risc fiscal conform OpANAF nr. 12/2022.Lista cu produse este mai lunga.

4. A patra raportare este prevăzută de aplicarea sistemului de supraveghere E- Transport sau radarul mărfurilor. Raportarea este prevăzută în OUG nr. 41/2022. Datele trebuie declarate în sistem cu maxim 3 zile înainte de efectuarea transportului. Apa este considerată cu risc fiscal și pentru acest sistem prin OpANAF nr. 802/2022.

5. A cincea raportare este prevăzută de celebru decont de TVA, Formular 300, pentru care este vrășmărița fiscală din acest moment.................................................................................................................................
Să analizăm valoarea amenzilor pentru fiecare raportare nedepusă:..............................................................................................................................
Prima amendă pentru nedepunerea Declarație 394 este cuprinsă între 12.000 – 14.000 lei conform art. 336 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală;

A doua amendă pentru nedepunerea Declarației SAF-T este cuprinsă între 1.000 – 5.000 lei conform art. 337^1 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală;

A treia amendă pentru netransmiterea facturilor în sistemul RO e-factura este cuprinsă între 2.500 – 5.000 lei conform art. 13^2 din OUG nr. 120/2021;

A patra amendă pentru neobținerea codului UIT este cuprinsă între 20.000 – 100.000 lei precum și cu confiscarea bunurilor conform art. 13 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 privind sistemul RO e-transport;

A cincea amendă pentru nedepunerea decontului de TVA, Formular 300, este cuprinsă între 1.000 -5.000 lei....................................................................................................................................
Acestea sunt conditiile in care suntem nevoiti sa ne desfasuram activitatea.
Activitatea in cotabilitate a devenit din ce in ce mai stresanta cu multe raportari care se suprapun.Cine are interesul sa creeze haos in legislatia fiscala?

Lichidarea unei societăți care nu a desfășurat niciodată activitate de la înființare implică mai multe etape. Procesul este relativ simplu, deoarece nu există tranzacții comerciale sau obligații fiscale complexe. Iată pașii generali pe care trebuie să-i urmezi:

1. Hotărârea de dizolvare

Adunarea Generală a Asociaților (AGA) trebuie să adopte o hotărâre de dizolvare și lichidare a societății. Hotărârea trebuie să fie redactată în formă scrisă și să includă motivele dizolvării și lichidării.

2. Înregistrarea hotărârii la Registrul Comerțului

Hotărârea AGA trebuie înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul unde este înregistrată societatea. Documentele necesare includ:

Hotărârea AGA de dizolvare și lichidare.
Actul constitutiv actualizat.
Certificatul de înmatriculare al societății.
Cererea de înregistrare.

3. Numirea lichidatorului

Adunarea Generală poate desemna un lichidator. În caz contrar, Registrul Comerțului poate desemna unul. Lichidatorul va avea rolul de a gestiona toate aspectele administrative și legale legate de lichidarea societății.
4. Publicarea deciziei de dizolvare

Decizia de dizolvare și lichidare trebuie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Publicarea se face pentru a informa creditorii și alte părți interesate despre dizolvarea și lichidarea societății.
5. Radierea societății

După ce toate formalitățile de lichidare sunt finalizate și toate datoriile societății sunt achitate (dacă există), lichidatorul va depune un raport final la Registrul Comerțului. Acesta include:

Raportul lichidatorului.
Bilanțul de lichidare.
Cererea de radiere.

După aprobarea raportului final de către Registrul Comerțului, societatea va fi radiată din evidențele oficiale.

6. Documente suplimentare (dacă este cazul)

În funcție de specificul societății și de cerințele locale, pot fi necesare și alte documente sau formalități. De exemplu:

Certificat fiscal de la ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) care atestă că societatea nu are datorii fiscale.
Certificat constatator emis de Registrul Comerțului.

7. Consiliere de specialitate-Expert Contabil

Deși procesul de lichidare pentru o societate fără activitate poate fi relativ simplu, este recomandabil să consulți un expert contabil pentru a te asigura că toate formalitățile sunt respectate corect.

Lichidarea unei societăți fără activitate implică hotărârea de dizolvare, înregistrarea hotărârii la Registrul Comerțului, numirea unui lichidator, publicarea deciziei, și, în final, radierea societății. Este important să urmezi toți pașii legali pentru a te asigura că procesul este complet și corect.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a anunțat pe pagina sa de Facebook faptul că a fost adoptată procedura pentru e-TVA.

Între timp, OUG a apărut în Monitorul oficial. Contabilii s-au adunat pe pagina sa pentru a-i explica ce este greșit la proiectul adoptat fără o dezbatere publică reală, în câteva zile.

Redăm mai jos o parte dintre comentariile de pe pagina Ministrului Marcel Boloș:
• „Este evident că nu ați lucrat în mediul privat și nu aveți nimic în comun cu economia reală. Cum să nu-ți dai seama că la nimeni nu o să iasă decontul de TVA precompletat cu evidența contabilă? Este suficient să ai un furnizor cu TVA la încasare, bonuri fiscale de combustibil.
• Înțeleg că între 20 și 25 a fiecărei luni trebuie sa fii apt. Nu poți fi bolnav, nu poți avea probleme de familie, nu poți avea sărbători, concedii, nunți, înmormântări, etc. Lucruri firești. Nu ne dorim minivacante fără număr, concedii lungi plătite ca cei care lucrează la stat. Dar această muncă neremunerată mereu sub amenințarea amenzilor e prea mult. De ce trebuie să dovedim că nu furăm atât timp cât marile furturi sunt tocmai la cei care impun această dictatură. Nu e posibil așa ceva. Vrem să trăim și noi!
• Domnule Marcel Boloș, explicati-ne nouă, experților contabili, cu firme de contabilitate, cm vom reuși noi să verificam în 5 zile, lună de lună deconturile precompletate e-TVA la zeci de firme? Avem copii acasă, care se îmbolnăvesc, sunt răciți, sau poate suntem noi bolnavi, unii contabili poate se căsătoresc, și-au programat concedii între 20 și 25 ale lunii.
• Ulterior, dacă sunt diferențe, și vor fi la majoritatea firmelor, în termen de 10 zile va trebui să vă răspundem la notificare. Conform codului muncii ar trebui să avem 10 zile de concediu de odihnă legate. Vă mulțumim, prin aceasta ordonanță, ne-ați privat dreptul la libertate.
• O consultare cu experții contabili ați avut? Și dacă introduceți e-TVA și nu aveți în vedere toate aspectele fiscale, cm facem cu timpul nostru? Poate ne dați și niste instructiuni de cm să organizăm timpul. Ce garanție avem că va merge totul strună și nu vom pierde timpul în a explica eventuale greșeli din acest e-TVA? Și totuși, ce sperați să obțineți pentru beneficiul țării cu acest proiect implementat? Dar credeți că noi contabilii suntem cai de bătaie?
• Ceea ce vreți să implementați prin aceste legi date în grabă, netestate și din dorința de a avea mai multi bani la buget, nu fac decât să îngreuneze munca contabililor, să descurajeze antreprenorii și să determine firmele mici să închida porțile. Se vede clar ca cei care dau și sustin aceste legi nu au habar de contabilitate și ce înseamnă întocmirea unor declaratii (300, 390, 394). Se vede clar: ZERO respect pentru sectorul privat!!!
• Totuși, nu mai testam nimic? Tot ce s a introdus noutate a fost inițial testat. Ce e cu grabă asta? Încă nu funcționează corect noutățile introduse în acest an.
• Domnule ministru, cm ați testat acest eTVA? Vreți să îl testați pe nervii noștri? De ce? Credeți că gaura din buget se umple dacă mai mor de stres cronic doi economiști sau se închid câteva firme plătitoare de TVA? Nu ne mai facem bine, scriem legi pe picior!
• Vă felicit pentru realizare asta. Dacă nu eram noi contabilii aveați non factura, și ne loviți exact în plin concediu cu e-TVA. Perfect va felicitam ați reușit să uniți cea mai neunita meserie. Va facem munca de ani de zile, ca voi nu aveți specialiști, când nu va ies calculele mai dați o declaratie, sa o facem tot noi contabilii. Eu va întreb dacă o tara de contabili refuza sa va răspundă la notificări ce o sa faceți? Amendați o tara? Ca eu toate amenzile astea nu le vad decât ca stați la cerșit de amenzi în loc sa va faceți munca. În plus vedeți ca o sa încurajăm din ce în ce mai mult patronii ca au acces în Spv sa va conteste fiecare PV de amenda, asa ca să va fie învățare de minte si mai ales sa atragem si raspunderea inspectorului care a scris PV.
• Domnule ministru, nu aveți nici o treabă cu partea practică. Îndrăznesc să spun ca nu ați depus în viața dumneavoastră vreun decont de TVA iar e-factura v-ar bate la zero. Nu este posibil să îngreunați în așa măsură mediul de afaceri cu aberații ca e-TVA. Suntem în continuă schimbare și implementare a câte ceva, pe banii contribuabililor. Modificărilor sau update-urile costă mult, pentru ca nu toată lumea folosește Saga. Oamenii sunt nevoiți să lucreze suplimentar pentru a face față. Respectul dumneavoastră față de mediul privat și față de breasla contabililor este zero. Rușine mare!
• Oare dvs. sau oricare dintre cei care au propus și votat tâmpenia asta de OUG, câte deconturi de TVA (normale, din acelea banale) ați completat în vasta dvs experiență? Dacă răspunsul este 0 (zero) cm este cât se poate de evident, cm îndrăzniți să debitati astfel de bălării? Și dacă atât ați putut gândi/debita, măcar încercați s-o dregeti cumva acum, pe ultima sută de metrii iar acele notificări pe care le așteptați de la noi să fie jurnalele de vânzări și cumpărări și NIMIC altceva. Iar stimabilii din Anaf să-și ia datele singuri de acolo. Le oferiți marea șansă să aibă și ei satisfacția la final de lună că și-au meritat lefurile încasate.
• Cine a propus e-TVA habar nu are despre cm se întocmește un decont. Și veți pune la o muncă total inutilă mii de profesioniști contabili pentru a compara mere cu pere. Decontul precompletat își va lua informațiile din e-factura și info transmise de casele de marcat.
• În viața reală însă există și: – TVA la încasare (când deducerea/colectarea se efectuează la data plății/incasarii, nu la emiterea facturii) aspect pe care e-TVA nu are cm sa îl gestioneze- facturile emise B2C care nu se transmit in e-factura, deci nu vor apărea in e-TVA- facturile încasate prin casele de marcat (pt ca ați interzis utilizarea chitanței dacă agentul economic deține casa de marcat), deci veți dubla TVA ul colectat- bonurile cu CIF pe ele pentru care există drept de deducere în anumite limite (imposibil de gestionat în e-TVA)- deductibilitatea parțială funcție de specificul fiecărui agent economic.
• Cum generati voi decontul de TVA precompletat? Adunati sumele din toate E-urile pe care le-ati inventat? Ati citit codul fiscal? Ati auzit de TVA la incasare, de deducerea de 50% la autoturisme, de colectarea TVA la avansurile incasate, de emiterea facturilor pt. Bonurile fiscale, de ajustarea TVA ? Decontul de TVA precompletat nu se va „pupa” cu decontul firmelor in 99% din cazuri. Cine va munci sa faca toate aceste verificari? Tot noi? Aveati toate parghiile sa verificati corectitudibea datelor declarate de contribuabili:Decontul de TVA -decl 390-decl 394-intrastatul-saft-efactura. Si poate nu sunteti bine informat dar si la e-factura sunt mari probleme. Firmele mari trebuie sa mai angajeze oameni care sa verifice daca facturile sunt trimise/primite corect (verificarea asta nu o face AI apasand un buton – astea sunt povesti).

Ordonanța Guvernului nr. 41/2022 privind instituirea sistemului RO e-Transport a suferit mai multe modificări semnificative, iar detaliile acestora sunt reglementate prin diverse ordonanțe de urgență. Până în prezent, aceasta a fost modificată prin:

Ordonanța de Urgență nr. 132/2022 - Aceasta a introdus obligații de declarare pentru noi tipuri de transporturi și utilizatori, mecanisme de actualizare a datelor în caz de nefuncționare a sistemului, și extinderea valabilității codului UIT pentru anumite transporturi intracomunitare​ ​.

Ordonanța de Urgență nr. 115/2023 - Aceasta a adus clarificări suplimentare referitoare la definiția transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat și a extins obligațiile de declarare și actualizare​ .

Ordonanța de Urgență nr. 43/2024 - Aceasta a stabilit că sancțiunile pentru nerespectarea cerințelor legale din sfera RO e-Transport se vor aplica începând cu 1 iulie 2024 și a adus alte ajustări necesare în implementarea sistemului​ .

Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale.

Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.
Astfel, începând cu data de 01 octombrie 2024, operatorii economici care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:
► amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;
► confiscarea sumelor nejustificate;
► suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

După trecerea la impozit pe profit, nu se pot recupera pierderile din perioada în care firma a fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor,în contextul în care multe firme trebuie să treacă, până pe 15 aprilie, la impozit pe profit.
Logica este cumva foarte simplă--- microîntreprinderile nu deduc cheltuieli, nu au pierderi fiscale pe care să le poată
Raporta/Reporta/Recupera.

O persoană are dreptul să dețină o singură microîntreprindere.

Plafonul veniturilor impozabile ale unei microîntreprinderi este la nivelul de 500.000 euro.
O persoană are dreptul să dețină o singură microîntreprindere, deținere directă sau indirectă, dar când se determină plafonul de 500.000 euro trebuie să se țină cont că în acest plafon se cuprind și veniturile unor societăți „legate”.
OUG nr. 31 din 2024 reglementează noțiunea de societăți „legate” din perspectiva impozitării veniturilor microîntreprinderilor.
O primă clarificare, pornește de la faptul că legiuitorul precizează că vom analiza veniturile reglementate de art. 53 din Codul fiscal, respectiv veniturile obținute de microîntreprinderi, ceea ce exclude din veniturile societăților plătitoare de impozit pe profit pentru care veniturile sunt reglementate pentru art. 19-24 din Codul fiscal.
Sunt considerate societăți legate societățile pentru care sunt identificate una dintre următoarele situații:
a) persoana juridică română care verifică condiţia deţine la o altă persoană juridică română, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau aceasta are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere al acelei alte persoane juridice române;
b) persoana juridică română care verifică condiţia este deţinută de o altă persoană juridică română, direct şi/sau indirect, cu peste 25% din valoarea/ numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau, la persoana juridică română care verifică condiţia, această altă persoană juridică română are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/ majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere;

c) persoana juridică română care verifică condiţia este legată cu o altă persoană juridică română dacă o persoană deţine, în mod direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/ numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/ majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua persoană juridică. În situaţia în care persoana care deţine titlurile de participare /drepturile de vot sau de numire/ revocare este o persoană juridică română, persoana juridică română care verifică condiţia cumulează şi veniturile acestei persoane;

d) persoana juridică română care verifică condiţia dacă are unul sau mai mulţi acţionari/ asociaţi care deţin, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/ numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale acestei persoane juridice române, acţionari/ asociaţi care desfăşoară şi activitate economică prin intermediul unei persoane fizice autorizate/ întreprinderi individuale/ întreprinderi familiale/altei forme de organizare a unei activităţi economice, fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare. În această situaţie, veniturile înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile sau norma anuală de venit, stabilită/ajustată/redusă, potrivit prevederilor titlului IV, ale/a persoanei fizice autorizate/ întreprinderii individuale/ întreprinderii familiale/altei forme de organizare a unei activităţi economice fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare, se cumulează cu cele realizate de persoana juridică română/alte întreprinderi legate.

Depunerea declarațiilor de mențiuni pentru modificarea vectorului fiscal pentru anul 2024 se va face până în data de 15 aprilie 2024.
Aceste criterii vor fi avute în vedere pentru întreg exercițiu fiscal 2024, analiza trebuie să o efectuăm cu datele de la 31 decembrie 2023.

Ministerul Finanțelor va extinde până la 15 aprilie termenul până la care trebuie declarată la ANAF ieșirea din sistemul de impozitare în regim de microîntreprindere,........................................................................................................................
📌 ANUNȚ referitor la comunicarea mențiunilor privind aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

👉 Pentru analiza stabilirii plafonului de 500.000 euro în cazul „întreprinderilor legate” având în vedere modificările propuse privind „întreprinderile legate” din proiectul de Ordonanță de Urgență privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflat pe site-ul Ministerului Finanțelor din 13 martie 2024, urmează ca Ministerul Finanțelor să propună prorogarea termenului prevăzut la art. 55 alin. (2) și la alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru comunicarea către organele fiscale a mențiunilor privind aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, de la data de 31 martie 2024 la data de 15 aprilie 2024, inclusiv.

Într-o nouă adresă trimisă Ministerului Finanțelor, Camera Consultanților Fiscali , cere alte clarificări privind întreprinderile legate și lămurirea unor neclarități mai vechi aduse de OUG 115/2023, pe care noul proiect de ordonanță pus în dezbatere zilele trecute nu le rezolvă.
Printre altele, consultanții fiscali remarcă faptul că problema întreprinderilor legate complică mult calculul veniturilor în funcție de care se stabilește plafonul de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi.
Potrivit OUG 115/2023, dacă o firmă depășește acest plafon, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit acest prag.
Însă, în condițiile actuale, în care plafonul maxim se verifică prin însumarea veniturilor microîntreprinderii în cauză cu veniturile tuturor întreprinderilor legate cu aceasta, indiferent dacă sunt firme plătitoare de impozit pe profit, PFA, asociații familiale sau alte forme de asociere fără personalitate juridică, această regulă nu mai poate fi aplicată practic.
Dată fiind varietatea tipurilor de venituri, obținerea acestor calcule nu mai depinde doar de contribuabilul în cauză, ci și de alți contribuabili, de fluxuri contabile și termene care pot varia (lunare, trimestriale, anuale).
Experții propun modificarea legii, în așa fel încât firma să datoreze impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care s-a depășit plafonul.

Un român de 25 de ani a investit 500e în Bitcoin.După 5 ani el are .........30 de ani.

Se păstrează plafonul anual al microîntreprinderii de 500.000 euro, însă acesta devine cumulativ pentru toate microîntreprinderile legate, legătură pe care o înțelegem conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării de societăți mici și mijlocii (o microîntreprindere poate să fie asociată într-o altă microîntreprindere, caz în care plafonul va cuprinde ambele microîntreprinderi.

Până pe data de 31 martie 2024, persoanele ce dețin mai multe microîntreprinderi trebuie să decidă ce societăți trec la plata impozitului pe profit și ce societate rămâne microîntreprindere.

Înregistrarea vectorului fiscal

Din ianuarie orice modificare în vectorul fiscal se poate face on-line prin formularul 700 aprobat prin OPANAF 1699/2021 și 2034/2022.

Prin acesta se poate declara:

– înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cu excepția cazului în care contribuabilii își modifică domiciliul sau sediul social care reprezintă și domiciliu fiscal, precum și cu excepția contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, care nominalizează, ulterior înregistrării fiscale, un alt sediu permanent desemnat;

– înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligații fiscale sau modificarea categoriilor de obligații fiscale declarative înscrise inițial în vectorul fiscal;

– modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit;

– exercitarea opțiunii de modificare a anului fiscal;

– declararea sediilor secundare care nu au obligația înregistrării fiscale;

– înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

– efectuarea de mențiuni referitoare la vectorul fiscal privind TVA, ulterior înregistrării în scopuri de TVA;

– exercitarea opțiunii privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, cu privire la locul prestării către persoane neimpozabile a serviciilor de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune sau a serviciilor furnizate pe cale electronică;

– efectuarea de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România;

– efectuarea de mențiuni privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent;

– efectuarea de mențiuni privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare.

Veniturile realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală reprezintă venituri impozabile și le sunt aplicabile prevederile Cap. X „Venituri din alte surse” din Titlul IV - ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.).

Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligația de a declara aceste venituri prin completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

Impozitul pe venit datorat pentru aceste venituri se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului realizat, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.
Termenul de plată a impozitului pe venit este termenul limită de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate.