CESI - Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii

Seminarul Doctoral CESI, la o nouă ediție, cu tema: Indexarea revistelor științifice. Invitat: lector-asociat dr. Nicolaie Constantinescu, colectivul de Ştiinţe ale Informării şi Documentării, Departamentul Științe ale Comunicării, Facultatea de Litere, specialist în digitalizarea publicațiilor științifice. La lucrările seminarului participă comitetul editorial doctoral SD SITT/ CESI (2024-2025), format din: Irina Bobei, Cristian Eduard Dragan, Mara Dragomir, Mihai Pascar, Eliza Demian Patrascu.
Întâlnirea se înscrie într-un modul de un semestru al Seminarului Doctoral, dedicat publicațiilor științifice și publicării de articole de specialitate. Invitații anteriori au fost: lector dr. Robert Coravu, prodecan, Facultatea de Litere, UB; prof. univ. dr. Laura Codrina Ioniță, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași; prof. univ. dr. Costică Brădățan, Texas Tech University, Honors College, Fulbright Scholar – CESI, 2024-2025. Coordonare: conf. univ. dr. Laura Mesina.

Portret de absolvent CESI

Alina Catană a absolvit studiile universitare de licență la Facultatea de Istorie a Universității din București, specializarea „Istoria Artei” și programul masteral „Teoria și practica imaginii” din cadrul CESI, promoția 2024, cu lucrarea de disertație intitulată „Declinări venusiene. Corpul feminin, între conform și neconform în artele vizuale”, coordonată de lect. univ. dr. Raluca Bibiri, coreferent științific - conf. univ. dr. Laura Mesina.

„Prin acest proiect, am urmărit să analizez diferitele forme de reprezentare vizuală a feminității în mediul artistic, recurgând la un proces de deconstrucție și decanonizare a practicilor de idealizare a femininului. Demersul a constat în analiza unui corpus vizual în care a fost explorată tema feminității în legătură cu identitatea și corpul feminin, prin lentilele unor noțiuni teoretice provenite din zona studiilor de gen, intersecționale și postumaniste.” Alina Catană

INVITAȚIE/ COMUNICAT
„Deal. Reconstituire”—performance colectiv și vernisaj
3 noiembrie, Parcul Izvor și MNAC

„Pe 3 noiembrie, de la ora 15.00, publicul bucureștean este invitat în Parcul Izvor, să transporte, într-un performance colectiv, fragmente reprezentând o reconstituire a Dealului Arsenalului (zis și Uranus), de la Podul Izvor până la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC). Atât construcția, cât și plimbarea colectivă a acestor fragmente se doresc acțiuni simbolice “in reverse” tăierii dealului în anii ‘80, precum și o trimitere la absurdul mutării bisericilor în acea perioadă. Evenimentul este o invitație deschisă atât foștilor locuitori ai cartierelor Izvor-Uranus, cât și tuturor celor care doresc să poarte sau să legene bucăți din cartier, un gest care activează un dialog transformativ între participanți și diverse elemente ale trecutului – străzi, biserici, case. Pe acest teren, reprezentarea, mereu complementară, se apropie de oameni și, odată ce se apropie, îi invită să-și amintească.
Deal. Reconstituire reprezintă o nouă secvență a unei cercetări artistice de lungă durată a Ioanei Marinescu despre distrugerea dealului Arsenalului și a cartierelor Izvor și Uranus. Proiectul actual este dezvoltat în colaborare cu Smaranda Găbudeanu și Iulia Mărăcine, produs de Asociația Pentru Teatru și Carte și susținut de grupul Cartierul Uranus (Costin Gheorghe, Cristian Văraru).
Printr-o abordare care onorează doliul pentru pierderile ireversibile cauzate de intervențiile totalitare din anii ‘80, proiectul propune o explorare vizuală și conceptuală a reconstituirii, sub forma unui obiect sculptural, axându-se pe direcții posibile, recuperatoare și reparative. Încercarea de reconstituire la scară a fostului deal al Arsenalului nu înseamnă reconstrucție, ci o colaborare dinamică și afectivă în prezent – o interacțiune ce poate fi imperfectă și nedeterminată, rezultând într-un organism în continuă transformare. Această abordare reflectă asupra efortului și anduranței colective necesare pentru a construi nu doar un spațiu fizic, ci și o memorie colectivă. Obiectul sculptural a fost realizat într-o serie de ateliere cu studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, coordonate de Ioana Marinescu împreună cu arhitectul Thomas Goodey.
Pe lângă macheta–sculptură a dealului, așezată în fața muzeului din fosta Casă a Poporului, expoziția va include, la etajul 4 al clădirii, un film documentar de Laurențiu Calciu, care surprinde procesul de creație a machetelor din cadrul atelierelor și acțiunea performativă din ziua vernisajului, aceasta fiind expusă ulterior pentru a reda semnificația colectivă a ‘refacerii’ dealului. O lucrare de sunet creată de Maria Balabaș, împreună cu Mihai Balabaș, va însoți discret vizitatorii în spațiile muzeului, încercând să reconstituie în formă sonoră un spațiu rămas doar în memorie. Acțiunea colectivă de transportare a dealului este ghidată de actrița Katia Pascariu și coregrafele Andreea David, Smaranda Găbudeanu, Iulia Mărăcine și Eliza Trefaș.
Deal. Reconstituire face parte dintr-o serie de proiecte performative dedicate comunităților dislocate, inițiate de Ioana Marinescu și produse de PETEC. Obiectul ‘deal’ se bazează pe o machetă de carton și hârtie de mari dimensiuni a dealului Arsenalului - Paper Hill - realizată în 2019, într-un atelier condus de Ioana împreună cu Thomas Goodey și echipa Cartierul Uranus, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ‘Ion Mincu’. Prezentată în diverse contexte—expusă la Casa Costaforu în 2019, la /SAC@Malmaison în 2022 (sub forma unui puzzle pe roți în performance-ul „În trei zile aici va crește iarba…”), transportată la Londra în 2023 în spațiul de artă Beaconsfield și folosită ca instalație mobilă în performance-ul „Past Present. Fragments of Memory”—macheta de carton, încărcată de istoria acestor utilizări succesive, a fost încă o dată restructurată toamna aceasta în cadrul unui atelier cu studenți arhitecți. Macheta a servit ca bază pentru realizarea a 20 de negative/matrițe, în care au fost ulterior turnate bucățile noului deal hexagonal din beton cărămiziu.

Aceste procese succesive de lucru nu sunt doar o încercare de reconstituire in-memoriam a dealului tăiat și cartierelor demolate, dar și de imaginare a unui loc pierdut. Traversarea fostelor cartiere aplatizate cu obiectul ‘deal’ propune o asumare colectivă a acestei istorii complexe și o reconstituire simbolică a dealului.

Cei care doresc să facă parte activ din performance sunt rugați să contacteze echipa de proiect la adresa de email [email protected] sau la nr. de telefon 0746145516.

Alte evenimente:
Sâmbătă, 9 noiembrie
● 14.30 – 16.00, zona dintre Calea 13 Septembrie și clădirea Academiei. Tur ghidat susținut de Cristian Văraru (Cartierul Uranus). Întâlnire pe Calea 13 Septembrie, vizavi de poarta de intrare MNAC.
● 16.00, MNAC. Întâlnire cu organizatorii expoziției.
Cu sprijinul: Studio Muze, Lemnivor, Nod Makerspace, Editura Vellant
Mulțumiri: Lucian Călugărescu, Florin Cobzac, Daniela Custrin, Paul Drogeanu, Alina Grau, Ion Molete, Alex Radu, Ovidiu Toader, studenților participanți la ateliere, comunității cartierelor Izvor și Uranus
Suport MNAC: Sandra Demetrescu, Mălina Ionescu
Suport UAUIM: Letiția Bărbuică, Melania Dulămea, Lorin Niculae, Angelica Stan
Producător: Asociația Pentru Teatru și Carte (PETEC)
Parteneri: Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Universitatea de Arhitectură și Urbanism ‘Ion Mincu’ (UAUIM), Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI)
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Internațional, IQads, Zile și Nopți, Ziarul Metropolis, Revista Golan, Observator Cultural, The Institute, Bookhub, Happ.ro, Spotmedia, LIFE.ro, Palindrom

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Cu deosebită bucurie anunțăm faptul că în data de 4 noiembrie va avea loc la Centrul German pentru Istoria Artei din Paris un colocviu (Journée d’étude) în onoarea criticului și istoricului de artă Victor Ieronim Stoichiță, cu ocazia apariției volumului: La fabrique du rêve. Songe et représentation au seuil de la modernité (Hazan, 2024).
Îi onorăm întreaga operă, în mod special în acest an universitar, când, la propunerea CESI, Senatul academic îi conferă titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București.

Prezentare : „Care este locul iluziei visului în epoca inventării perspectivei? Care sunt provocările pe care le implică reprezentarea stărilor modificate de conștiință în momentul descoperirii cogito-ului? Cum este definit statutul semnului oniric în domeniul pictural? Cei mai importanți artiști, de la Rafael și Michelangelo la Vermeer, de la Giotto și Dürer la Bosch și Schongauer, s-au oprit asupra acestor întrebări, încercând să ofere o serie de răspunsuri. Alții, mai puțin cunoscuți, au adus în discuție aceste întrebări punând la îndoială, prin abordarea lor, ideile oniromanției clasice, precum și capacitățile interpretative ale spectatorului. Prin această reflecție critică aflată la intersecția dintre interpretarea viselor și analiza imaginilor, Victor Ieronim Stoichiță abordează o problemă hermeneutică fundamentală: cm să abordăm indistinctul, neclarul, imprecisul, obscurul, vagul?”

Vă invităm alături de noi la ateliere, tururi ghidate în fostul cartier Uranus, un performance colectiv și crearea unei instalații la MNAC. Filmarea acestui performance va fi integrată ulterior în expoziția de la MNAC.

Duminică, 27 octombrie, 12.00 – 14.00, Parcul Izvor: atelier de mișcare și voce condus de actrița Katia Pascariu și tur ghidat susținut de Cristian Văraru (Cartierul Uranus). Întâlnire la Metrou Izvor. Detalii 👇

Duminică, 3 noiembrie, 15.00 - 17.00, Parcul Izvor: Smaranda Găbudeanu și Iulia Mărăcine, alumne CESI, Maria Balabaș, doctoranda noastră, ne invită, alături de arhitecta și fotografa Ioana Marinescu (UK), să participăm la un performance colectiv intitulat „Deal. Reconstituire”, ce ne va conduce către MNAC, unde vom încheia lucrarea comună, dar și către vernisajul unei expoziții tematice (3-24 octombrie). Detalii👇👇

Suntem onorați de parteneriat și bucuroși de rolul substanțial al comunității CESI la acest program și la aceste evenimente cu multiple valențe - artistice, culturale, sociale. Vă așteptăm alături de noi!

Astăzi se desfășoară a doua ședință din acest an universitar a Seminarului Doctoral CESI, la care invitatul nostru, profesorul Costică Brădățan (USA), editor pentru religie/ filosofie la The Los Angeles Review of Books și editor-fondator al seriilor „Philosophical Filmmakers” la Bloomsbury și „No Limits” la Columbia University Press, ne va oferi explicații despre cm funcționează revistele de specialitate și editurile academice prestigioase, ce anume face ca o revistă/ editură să fie cotată și recunoscută, cm anume pot fi evitate „capcanele editoriale” din lumea publicațiilor internaționale. Organizare: conf. univ. dr. Laura Mesina.

Revenim cu vești dinspre Veneția, unde masterandele CESI Irina Apopei, Sofia Staicu, Ruxandra Săndulescu și Sanda Ilieș și-au încheiat stagiile de documentare-cercetare la cea de-a 60-a ediție a Bienalei internaționale de artă contemporană. Totodată, ele au fost direct implicate, în calitate de asistenți de cercetare și custozi, în proiectul expoziției „The Red Line”, organizate de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (IRCCU) la Piccola Galleria. Expoziția, de instalații ceramice și sculpturi parietale, este semnată de artistele Georgiana Cozma, Gabriela Tofan și Andrea Éva Szőcs, curatoare fiind Ana Negoiță.

Susținem prin programul nostru dedicat pedagogiilor inovative prin arte inițiativa Goethe-Institut Bucuresti, dedicată complementar învățării istorice și politice, la vârste mici, cu obiecte din colecții muzeale. Vă invităm în public alături de noi, pentru a învăța mai multe din practicile internaționale.

🖼️ Perspectiva copiilor despre muzee – Conferință și atelier practic 🖼️

•
•
•

👉 Cum percep copiii de școală primară și grădiniță timpul? Ce și cm pot învăța ei din colecțiile muzeale?

👉 Prof. Bernd Wagner, Konstantin Keidel și echipa lor de la Universitatea din Leipzig investighează aceste aspecte și multe altele în cadrul proiectului lor de cercetare „Educație și obiecte”. Cei doi cercetători vor prezenta perspectivele de cercetare germane și italiene în cadrul unei conferințe (Casa Dinu Lipatti, București). De asemenea, vor fi prezentate primele rezultate ale analizei datelor. În cadrul unui atelier la Goethe-Institut, rezultatele cercetării vor fi raportate la practica pedagogică a programelor de învățare a istoriei în școli și muzee.


🗓️ Detalii despre program 🗓️


🔹 Prelegere pe 08.11.2024 - Casa Artelor Dinu Lipatti
18:00 - 20:00
Prof. Bernd Wagner, conducătorul echipei de cercetare
• Limba: engleză
• Cuprins: Introducere în perspectivele cercetării, Prezentarea primelor rezultate.
•Public țintă: profesori, educatori, educatori muzeali, studenți în domeniul pedagogic, personal muzeal


🔹 Workshop pe 09.11.2024 - Goethe-Institut Bukarest (Calea Dorobanți 32)
9:00 - 13:00
• Limba: germană
• Conținut: Cum să predăm istoria la grădiniță și în școala primară? Înțelegerea perspectivelor copiilor și explorarea interacțiunilor cu obiectele de colecție
• Public țintă: Profesori (școală primară), educatori, studenți la germanistică

📌 Înscrierile se fac la adresa [email protected] până pe 04.11.2024.

🌐 Mai multe detalii aici: https://www.goethe.de/ins/ro/ro/ver.cfm?event_id=26108120

Portret de absolvent CESI

Bianca-Andreea Truşcă a absolvit Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, Facultatea de Litere a Universității din București (2019-2022) și programul de masterat „Societate, multimedia, spectacol” din cadrul CESI, promoția 2024.
Lucrarea sa de disertație intitulată „Eu - locatarul propriului meu corp. Rezistență, libertate, boală, sexualitate” are ca motor principal corpul:

„Având ca reper numeroase studii în această direcție, am încercat să (îmi) explic cm şi de ce corpul a reprezentat şi încă reprezintă un subiect de interes. Subiectul pe care l-am abordat mi s-a părut cât se poate de fertil, având la îndemână o paletă amplă de lucrări; numeroase artefacte artistice atât în domeniul cinematografic, cât şi în domeniul artelor vizuale, performance sau beletristică.
Am identificat şi analizat modul în care corpul este reprezentat și utilizat în artă, film și literatură. Ulterior, am investigat relația dintre corp și natură, precum și pe cea dintre corp și identitate în lucrări semnate de Ana Mendieta, Agnes Martin, M. Blecher, Lea Glob (cu “Apolonia, Apolonia”), vloggerul român Bahoi, Xavier Dolan (cu “I Killed My Mother”, “Mommy” și “Laurence Anyways”) sau Radu Jude (“Inimi cicatrizate”).
O pistă importantă de la care am pornit este și cartea Oliviei Laing, „Corpuri. O carte despre libertate”, care m-a făcut să mă gândesc tot mai mult la felul în care noi, ca oameni, ne raportăm la propriile corpuri, trăim cu (sau în?) acestea și înțelegem cât de fragile pot fi.
Întrebările pe care le-am ridicat despre natură și rolul corpului în viața noastră continuă să fie relevante și necesită o explorare continuă, mai ales în contextul avansării tehnologice și al schimbărilor culturale contemporane. Cultura digitală influențează foarte mult percepțiile noastre despre corp, promovând adesea imagini ideale și standarde de frumusețe care pot fi greu de atins.”

Vă invităm astăzi, la ora 16:00, la Combinatul Fondului Plastic, pentru deschiderea oficială a celei de a VI-a ediții a Salonului Național de Artă Contemporană - SNAC, ce se desfășoară în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2024 într-o serie de galerii și muzee bucureștene, cu participare națională și internațională. Organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din România, sub egida Ministerului Culturii, SNAC este unul dintre evenimentele de referință din domeniul artelor vizuale din România. Curator general al acestei ediții este colega noastră Ana Negoiță, lector dr. și tutore de stagii curatoriale pentru masteranzii CESI.

Cu bucurie vă invităm mâine, 19 octombrie, începând cu ora 17:00, pe TVR Cultural, la premiera episodului I din serialul realizat de colegul nostru doctorand Alexandru Stănescu: DECENIUL ASCUNS - mărturii din România anilor 80. Teaser 👇📹

Întregul proiect are la bază o cercetare antropologică, desfășurată de-a lungul a 16 ani în peste 60 de interviuri, ce și-a propus să abordeze România anilor '80 ca pe o realitate plurală. De la figuri publice la oameni obișnuiți, de la artiști la medici, oameni politici sau muncitori, multitudinea de mărturii filmate, la rândul lor devenite istorie, conturează o imagine complexă, epurată de ură și părtinire, a trecutulului care nu mai este recent. Sunt evocate și analizate aspecte ale vieții cotidiene, societății și culturii românești din ultimii ani ai comunismului ceaușist.
Serialul documentar este produs de TVR Cultural și regizat de Alexandru Stănescu, prezentând materiale inedite din Arhiva TVR și din arhivele personale ale celor intervievați. Serialul va include 10 episoade, pentru primul sezon.

Seminarul Doctoral CESI își începe activitatea cu o prezentare și o sesiune Q&A despre bursele Fulbright. Invitata noastră este Corina Dănăilă, coordonatoarea programului pentru România. Ni se alătură doctoranzii CESI foști bursieri Fulbright și prof. univ. dr. Costică Brădățan, Texas Tech University, Honors College, Fulbright Scholar – CESI, febr. 2024-ian. 2025. Organizare: conf. univ. dr. Laura Mesina.
Succes colegilor noștri doctoranzi în noul an universitar, deschis oficial ieri în cadrul ceremoniei ce a avut loc la Rectoratul Universității din București!

Vă invităm să ascultăm astăzi interviul acordat de către Adrian Ghenie, cel mai cunoscut artist contemporan de origine română, Dariei Ghiu, critic de artă, un nume atât de drag nouă din jurnalismul cultural de înaltă ținută intelectuală. 👇🎙Dialogul se poartă în jurul expoziției „Egon Schiele – Adrian Ghenie : Shadow Paintings Between Dissolution and Reincarnation”, găzduită de Muzeul Albertina din Viena în perioada 11 octombrie 2024—9 februarie 2025 și curatoriată de prof. dr. Klaus Albrecht Schröder și Adrian Barsan.
Lucrările artistice ilustrative:
Egon Schiele: Auferstehung | Aus: Albert Paris Gütersloh, Egon Schiele. Versuch einer Vorrede, Wien, 1911. Photo © Kallir Research Institute.
Adrian Ghenie: Auferstehung 1, 2024, 191 x 200 cm, Öl auf Leinwand (©️ Adrian Ghenie). Photo © Infinitart Foundation.

Laboratorul nostru internațional de practici curatoriale debutează în acest an universitar cu stagii de practică la Veneția, la Piccola Galleria a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică. Sub coordonarea colegei noastre lector dr. Ana Negoiță, masterandele CESI Irina Apopei, Sanda Ilieș, Ruxandra Săndulescu și Sofia Staicu vor desfășura stagii de curatoriat și de documentare-cercetare în perioada 12-23 octombrie cu ocazia expoziției THE RED LINE, ce cuprinde instalaţii din ceramică realizate de Georgiana Cozma şi Andrea Éva Szőcs, precum şi lucrări tridimensionale din metal pirogravat, de Gabriela Tofan. Proiectul beneficiază de finanţare AFCN.

Din comunicatul de presă: „Expoziția THE RED LINE reprezintă o cercetare artistică, din perspectivă vizuală, a modului în care fiinţa umană reacţionează atunci când este expusă traumei; demersul celor trei artiste investighează linia de demarcaţie dintre ceea ce poate fi considerat acceptabil, ce poate fi îndurat şi zona în care trauma produce schimbări ireversibile şi metamorfoze la nivelul psihologic. Aceste linii de demarcaţie perimetrale sunt percepute asemenea unui fir roşu, unor limite care, odată încălcate, produc mutaţii; de cele mai multe ori aceste limite au un caracter extrem de personal, fiind fluide, non-constante şi specifice fiecărui individ, neexistând o scală care să le stabilească gradul de acceptabilitate. THE RED LINE abordează acest subiect din perspectiva experienţelor personale trăite de artiste: Andrea Éva Szőcs şi Georgiana Cozma prezintă o instalaţie ceramică; Gabriela Tofan aduce în prim-plan, prin intermediul unor sculpturi parietale, siluete metalice de soldaţi cu anatomii incomplete. Expoziţia este de fapt un exerciţiu de sinceritate, o confesiune transpusă vizual a unor trăiri, de altfel, comune multora dintre noi. Traseul expoziţional are rolul de a genera, la nivelul privitorului, un proces de oglindire, propunând o perspectivă intimă asupra sondării traumei personale sau colective precum războiul, un tip de mediere pe care publicul, incitat la empatie şi emoţie, îl experimentează în contact cu lucrările.”

Ni s-a alăturat din acest an lector dr. asociat Mihai Ometiță, tânăr cercetător în filosofie și arte, cu precădere film. Mihai a revenit în România după studii în Olanda și UK. A fost bursier la New Europe College, este în prezent afiliat la Institutul de Cercetări al Universității din București, având un portofoliu științific internațional impresionant. Suntem onorați că azi face parte din comunitatea noastră și că va susține aici cursuri, va conduce disertații și va îndruma alături de noi doctoranzi în Științe umaniste și Arte. Bun venit, Mihai!

Vă propunem astăzi un interviu realizat de Alexandra Tanasescu, jurnalistă, cu doamna Anca Vasiliu, profesoară de Filosofie la Sorbonne, căreia, în 2022, Academia Franceză i-a acordat Marele Premiu pentru Filosofie pentru întreaga sa operă, iar președintele Franței, înalta distincție „Légion d'Honneur”.
Și iată ce ne spune despre studenții săi: „Niciodată nu apelăm la un student să facă activități de tipul bibliografie sau muncă pentru echipa noastră. Ei au munca lor, de a învăța, noi o avem pe a noastră. Modul meu de a acționa cu cei foarte tineri, în anul ll sau lll, la licență, este să pun ștacheta foarte sus. Este de preferat ca cei care nu sunt făcuți să facă filosofie să nu piardă timpul până la capăt, să realizeze că există o barieră și să se orienteze către alte direcții. Punând ștacheta foarte sus, le spun: nu veți înțelege totul, dar este provocarea de a vă face să înțelegeți mai departe de ceea ce știți deja. Dacă vă spun ceea ce găsiți pe internet, nu folosește la nimic. Asta însemna o triere și cred că trierea iese puțin din această ipocrizie, că toată lumea trebuie să facă studii. Dacă nu știi de ce ești la filosofie, mai bine iei altă cale. Pentru doctoranzi aplic lecția pe care am primit-o de la Jean-Luc Marion, să nu ai teamă de a fi original, de a face ceea ce consideri că te reprezintă, cu condiția să argumentezi și să știi foarte bine tot ce s-a făcut până la tine.”
📸Adi Bulboacă
https://culturaladuba.ro/filosof-dincolo-de-gen-anca-vasiliu-laureata-marelui-premiu-pentru-filosofie-al-academiei-franceze-sa-fii-gen-masculin-sau-feminin-nu-este-determinarea-ultima-a-eului/?fbclid=IwY2xjawFxrsJleHRuA2FlbQIxMQABHYhdk5LJas1Tv9DG-pwY6X3CoVMethUvUBGvTVdjl7SkrHLmMTVV8aWAPw_aem_rTxrbpLJTMSyCh4zrAzXLg

Filosof, dincolo de gen. Anca Vasiliu, laureata Marelui Premiu pentru Filosofie al Academiei Franceze: "Să fii gen masculin sau feminin nu este determinarea ultimă a eului." - Cultura la dubă INTERVIU SPECIAL Anca Vasiliu este unul dintre cei mai importanți filosofi români în viață. În 2022, Academia Franceză i-a acordat Marele Premiu pentru Filosofie pentru întreaga sa operă.

Începem săptămâna cu vești proaspete și bune: colegul nostru Mihai Pascar, asistent-doctorand în Studii culturale, a publicat recent studiul ”The Human Body as a Slogan. Protest and Performance Art in Post-Communist Russia and Romania” (pp. 29-54) în volumul: Sensitivities, Obsessions, Phobias, and their Intriguing Histories, coordonat de Daniela Zaharia și Vladimir Crețulescu (Editura Universității din București, 2024). Un an universitar cu spor la scris și cu numeroase publicații valoroase!