Laura Lupu - Psihoterapeut

Stardust Poetry ❤

Nevoia de atașament și de autenticitate. Si cm ne influențează acestea în viața de adult?

Atașamentului este impulsul de apropiere față de ceilalți. Scopul atașamentului este de a oferi sau de a primi grijă și atenție. Fără atașament nu putem să supraviețuim, iar tipul de atașament pe care îl dezvoltăm, în copilărie, în relație cu părinții, bunicii sau persoanele care ne îngrijesc este modelul care va sta la baza relațiilor de mai târziu cu partenerii, prietenii, colegii sau angajatorii noștri.

Nevoia de autenticitate se referă la măsura în care suntem sinceri cu noi înșine și la abilitatea de a ne modela viața dintr-o înțelegere profundă a sinelui nostru. Foarte simplist spus reprezintă să ne ascultam instinctul și să-l onorăm. Un simț al sinelui sănătos nu exclude să avem grijă de ceilalți sau să fim influențați de aceștia. Dimpotrivă, acesta nu este rigid ci expansiv și incluziv. Singura direcție a autenticității este ca noi, nu pe baza așteptărilor exterioare, să fim autorul și autoritatea în propria noastră viață.

Care este legătura dintre cele două și cm ne influențează acestea?

Ce se întâmplă atunci când nevoia de atașament este pusă în pericol de autenticitatea noastră, de conectarea noastră la ceea ce simțim? Ce se întâmplă atunci când o nevoie non negociabila este adusă de circumstanțe față în față cu cealaltă nevoie?

Aceste circumstanțe pot include adicții ale părinților, violență în familie, sărăcie, conflicte, supra-responsabilizare sau nefericire profundă. Copii primesc adesea mesaje conflictuale: că anumite părți din ei sunt acceptabile, în timp ce altele nu sunt. O dihotomie care dacă este internalizată duce la o împărțire a sinelui. Să fii “cuminte” (a se citi a-ți reprima furia) și făcând eforturi pentru a fi acceptat de către părinte poate sa devină modul de supraviețuire al copilului. În același timp copilul poate să internalizeze ideea că este demn de iubire numai atunci când face lucrurile bine, ceea ce pune bazele perfecționismului și duce la îndepărtarea de partea vulnerabilă a sinelui care are nevoie să știe că este loc pentru a greși și că primește iubirea de care are nevoie.

Atunci când cele doua nevoi intră în conflict, în special în perioada copilăriei, rezultatul este aproape predeterminat. Dacă alegerea este între a-mi ascunde sentimentele chiar și de mine (deconectare de la sine) și să primesc îngrijirea de bază de care am nevoie și să fiu eu dar sa nu am parte de îngrijirea respectivă, voi alege mereu prima opțiune. Astfel sinele nostru real este tranzacționat pentru securitate emoțională și fizică prin renunțarea la cine suntem și ce simțim. Lipsa de autenticitate este identificarea greșită cu supraviețuirea pentru că cele doua au fost sinonime în anii formativi sau cel puțin așa au părut atunci pentru noi.

Aceste trăsături despre care am ajuns să credem că suntem noi și poate chiar să ne mândrim cu ele poartă cicatricile momentelor în care am pierdut conectarea cu noi înșine, acum mult timp. Spre exemplu, cineva care nu este apreciat sau recunoscut pentru cine este în copilărie poate să dezvolte un apetit foarte mare pentru statut social sau bogăție (supra-compensare). Repetăm aceste trăsături și comportamente pentru că ne sunt familiare, ele reprezintă “normalul” nostru, însă ele funcționează doar temporar. De cele mai multe ori, este nevoie de o “criză” pentru a ne pune întrebări despre veridicitatea și soliditatea conceptului de sine din care acționăm, până să ne dăm seama că poate să conțină ceva mai adevărat despre noi. Vestea bună este că sinele nostru autentic nu dispare, ci este doar acoperit de aceste mecanisme de a face față situațiilor pe care le-am învățat și îl putem descoperi.

Laura Lupu - Psihoterapeut Eu sunt Laura, sunt psiholog si psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala.

I've just reached 800 followers! Thank you for continuing support. I could never have made it without each and every one of you. 🙏🤗🎉

Astăzi este despre curaj și despre oameni curajoși

O parte dintre noi poate consideră că să fim curajoși înseamnă să nu ne fie frică. Însă curajul și frica sunt deseori parteneri de drum, care își țin de urât. Ei se însoțesc ca yin și yang, ca soare și luna. Pentru ca împreună sunt mai puternici decât individual, pentru că unul fără celălalt nu ar mai fi la fel.

Și totuși ce e este curajul?

✅ Este să te prezinți la doctor și atunci când știi că ar putea să îți dea o veste proastă și îți este frică pentru ceea ce urmează să auzi.
✅ Este să ai discuția aceea inconfortabilă pe care știi că ai nevoie să o ai cu persoana iubită, deși îți este teamă că ai putea să o pierzi.
✅ Este să alegi să fii alături de un om drag ție chiar și atunci când nu ești de acord cu decizia lui. Să îți înfrunți teama pe care o simți când te gândești la consecințele acestei decizii.
✅ Este să conduci o jucărie noua, în condiții total noi, fiindu-ți teamă și totuși să ai încredere în tine și în proces.
✅ Este sa iei un copil mic din dreptul scărilor rulante pentru că știi că ar putea sa se rănească, fiindu-ți frică pentru el și pentru acea fracțiune de secundă care ar putea să schimbe totul.
✅ Este să mergi la examen deși îți este teamă ca ai putea să îl pici.

Curajul este decizie + acțiune în prezența fricii, având încredere că dincolo de acel moment există ceva mai bun ❤️

Voi ce exemple de curaj știți?

Laura Lupu - Psihoterapeut Eu sunt Laura, sunt psiholog si psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala.

Alege conștient să:

✅ Traiești viața pe care ai visat-o mereu
✅ Fii autentic
✅ Fii neînfricat în fata adversității
✅ Nu te oprești niciodată din a învăța
✅ Îți utilizezi imaginația ori de câte ori e posibil
✅ Recunoști frumusețea care te înconjoară
✅ Îți aduci aminte de unde vii dar să nu pierzi din vedere încotro te îndrepți

Laura Lupu - Psihoterapeut Eu sunt Laura, sunt psiholog si psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala.

Cred ca mai putem adăuga cel puțin pe atâtea motive de fericire. Cu ce mai completăm lista de mai jos?

✅ Am savurat apusul alături de o persoană dragă
✅
✅
✅
✅
✅

Iată câteva lucruri pe care ni le putem spune în fiecare zi și care să ne aducă un pic mai aproape de o viață mai împlinită și cu sens.

Voi ce vă spuneți zilnic?

Nevoia de siguranta este una dintre cele mai importante nevoi psihologice. Iata ce ne ajuta sa ne simtim in siguranta.
Ramane o intrebare: ce facem daca pe o parte dintre ele nu le-am invatat in trecut? 🧐

In cazul in care azi nu ti-ai spus asta inca: esti minunat/a!

Despre a fi in prezent si a ne bucura de calatorie pana ajungem la destinatie.

Tu cu ce pasaje din carti ai rezonat? 📖

Pasaj din cartea "Fericirea se invata", Dr. Michael Zimmerman

Buna dimineata 🌞

Un scurt ghid pentru intelegerea emotiilor, identificarea nevoilor de baza si a motivelor ce stau la baza anxietatii pronuntate si metode sanatoase de a o gestiona. Spor la citit si mai ales la aplicat! 📖💡

💡Iunie este o lună cu multe provocări pentru tineri. Vin examenele și, implicit, toată pleiada de emoții, pe care adolescenții și părinții deopotrivă trebuie să le gestioneze.
🤜🤛În colaborare cu Fundatia Orange, am creat 𝐔𝐧 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭 𝐠𝐡𝐢𝐝 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫, care îi vor ajuta să își înțeleagă mai bine emoțiile și poate chiar să învețe să diferențieze stresul firesc de dinaintea unui examen de anxietate.

✔️️Care sunt nevoile noastre de bază, ✔️motivele care stau la baza anxietății pronunțate și ✔️prin ce metode sănătoase o putem gestiona aflați din ghidul nostru. Îi puteți descărca aici: https://tinyurl.com/2ksh9ac5

Spor la învățat lucruri noi!😉Și dați de veste și altor prieteni.🙏

Cateva dintre efectele traumei :)

Graphic credit: